2ra-1478/18 — repararea prejudiciului material cauza în urma comiterii contravenției

Dosarul nr.2ra-1478/18 prima instanță: Judecătoria Ungheni (Jud: V. Șchiopu) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chiricu D E C I Z I E 8 august 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh examinând cererea de recurs declarată de către Tatiana Andronic, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției, împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis apelul depus de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz, s-a casat hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Ungheni și s-a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă : La 16 iunie 2015, Vitalie Mihailă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției.

La 16 iunie 2015, Mihailă Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției. La 16 iunie 2015, Sergiu Alcaz a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției. Prin încheierea din 25 septembrie 2015 a Judecătoriei Ungheni, s-a conexat într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Alcaz împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției și cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mihailă împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției (f.d.

38). 1 Prin încheierea din 13 octombrie 2015 a Judecătoriei Ungheni, s-a conexat într- un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecata depusă de Alexandru Mihailă împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției și cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mihailă împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției (f.d. 48). În motivarea acțiunii, reclamanții Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au indicat, că la 13 martie 2015, aproximativ ora 08:00, Tatiana Andronic din intenții huliganice, a lovit cu picioarele în automobilele parcate în fața Direcției Regionale „Vest” a Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamanții au menționat că, la 19 martie 2015, Andronic Tatiana din aceleași intenții, a zgâriat cu un obiect metalic mai multe automobile, cauzând prin acțiunile sale deteriorări considerabile automobilului de model „BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX, automobilului de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX și automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX pe care le dețin cu drept de proprietate. În această ordine de idei, reclamanții au relatat că din discuțiile avute cu unii colegi au aflat că deteriorările apărute la mai multe automobile, au fost efectuate de către o persoană de sex feminin, cu vârsta cuprinsă între 50 - 55 ani, care locuiește în cartierul „Ungheni –Vale”, XXXXX.

La 20 martie 2015, reclamanții au depus o plângere în adresa Inspectoratului de Poliție Ungheni, prin care au solicitat atragerea la răspundere a Tatianei Andronic. Ca urmare, la 4 mai 2015, a fost pornit procesul contravențional în privința Tatianei Andronic în baza art. 104 Cod contravențional, distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine și art. 354 Cod contravențional huliganism nu prea grav, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 120 unități convenționale pe ambele contravenții, ceea ce constituie 2400 lei. Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au susținut că din cauza deteriorărilor provocate de Tatiana Andronic, au fost nevoiți să vopsească automobilele și au suportat cheltuieli considerabile, fapt confirmat prin actele de efectuarea a lucrărilor.

Reclamantul Vitalie Mihail a solicitat încasarea din contul Tatianei Andronic în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 10 500 lei, prejudiciului moral în sumă de 3000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1500 lei. Reclamantul Alcaz Sergiu a solicitat încasarea din contul Tatianei Andronic în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 1 500 lei, prejudiciului moral în sumă de 1500 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1000 lei. Reclamantul Alexandru Mihailă a solicitat încasarea din contul Tatianei Andronic în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 3000 lei, prejudiciului moral în sumă de 2000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1500 lei.

Prin hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Ungheni s-au respins ca fiind neîntemeiate cererile de chemare în judecată înaintate de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz. S-a încasat în mod solidar din contul lui Vitalie Mihailă, 2 Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz în beneficiul Tatianei Andronic, cheltuieli de judecare a pricinii constituite din cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2 400 lei. Prin decizia din 22 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-au respins apelurile formulate de Mihailă Vitalie, Mihailă Alexandru și Alcaz Sergiu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 14 aprilie 2016 (f.d.

154-172 vol. I). Prin decizia din 12 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Mihailă Vitalie, s-a casat decizia din 22 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți și s-a remis cauza la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, deoarece instanțele eronat au concluzionat că materialele prezente la dosar nu relevă existența unui act de expertiză sau de constatare tehnico-științifică, în situația în care actele de îndeplinire a lucrărilor de vopsire întocmite de Societatea cu Răspundere Limitată „Tenax Grup” este explicit indicat câte unități de transport urmează a fi revopsite și cît costă lucrările respective (f.d. 200-205, vol. I). Prin încheierea din 22 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins cererea depusă de Tatiana Andronic privind explicarea deciziei din 12 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție (f.d.

249-253, vol. I). Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-au admis cererile de apel declarate de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz, s-a casat hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Ungheni și s-a emis o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii depusă de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz. S-a încasat din contul Tatianei Andronic în beneficiul lui Vitalie Mihailă prejudiciul material în sumă de 10500 lei, în beneficiul lui Alexandru Mihailă prejudiciul material în sumă de 3000 lei și în beneficiul lui Sergiu Alcaz prejudiciul material în sumă de 1500 lei. În rest acțiunea s-a respins. S-a încasat din contul Tatianei Andronic în beneficul lui Vitalie Mihailă cheltuielile de judecată în sumă de 2350 lei, în beneficul lui Alexandru Mihailă cheltuielile de judecată în sumă de 1500 lei și în beneficul lui Sergiu Alcaz cheltuielile de judecată în sumă de 1500 lei.

S-a încasat din contul Tatianei Andronic în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 487,50 lei (f.d. 25-32). La 19 aprilie 2018, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei adoptate (f.d. 33 d, vol. III). La 5 iunie 2018, Tatiana Andronic a depus recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. Recurenta Tatiana Andronic, în motivarea recursului, a indicat că instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, a aplicat și interpretat eronat normele dreptului material aplicabile raportului juridic litigios.

Recurenta a relatat că în actele de îndeplinire a lucrărilor eliberate de Societatea cu Răspunderea Limitată „Tenax-Grup”, nu este indicată data și numele celui ce le- a întocmit, nu descrie deteriorările produse fiecărui autovehicul, data producerii acestor deteriorări, gradul de avariere, gradul de uzură a automobilului și modalitatea de reparare a deteriorărilor. Tatiana Andronic a susținut că actele de îndeplinire a lucrărilor, care se pretind a fi un raport de expertiză nu corespunde rigorilor legale atît pentru raport de expertiză, cît și pentru o dovadă de plată. 3 În acest context, recurenta a menționat la materialele cauzei nu sunt anexate probe, care să demonstreze că reclamanții sunt proprietarii automobilelor.

La 26 iunie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție i-a comunicat cererea de recurs lui Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz informându-i că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu a fost prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Până la examinarea cauzei, intimații nu au depus referință la cererea de recurs prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră în termen recursul declarat de Tatiana Andronic la 5 iunie 2018, din următoarele motive. În procedura de filtru, instanța de recurs a reținut că decizia integrală din 27 februarie 2018 a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 19 aprilie 2018 (f. d. 33d, vol. II), iar conform avizului de recepție se confirmă faptul că recurenta a recepționat copia deciziei instanței de apel la 24 aprilie 2018 (f.d. 38, vol. II). În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență, recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34). Suplimentar, în parag. 26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din 19 decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din Codul de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 4 Instanța de recurs notează că raportul juridic dedus judecății vizează cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției. La 14 aprilie 2016, Judecătoria Ungheni, fiind investită cu judecarea prezentei cauze a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Împotriva celor stabilite de instanța de fond, Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au depus cerere de apel, iar, prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-au admis apelurile depuse, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-a emis o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii. La adoptarea soluției, instanța de apel a constatat că, potrivit actelor de îndeplinire a lucrărilor, eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată „Tenax- Grup”, automobilului de model „BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX ce aparține lui Vitalie Mihailă, i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de 10500 lei, automobilului de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX ce aparține lui Alexandru Mihailă i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de 3000 lei și automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX ce aparține lui Sergiu Alcaz i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de 1500 lei.

Instanța de recurs constată că la soluționarea cauzei nu au fost stabilite pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanței de judecată, fiind incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea eronată de către instanța de apel a normelor de drept material, precum și aprecierea incorectă a probelor prezentate. Astfel din materialele cauzei rezultă că la 20 martie 2015, Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și alte persoane au depus plângere în adresa Inspectoratului de Poliție Ungheni, prin care au indicat, că la 13 martie 2015, aproximativ ora 08:00, o persoană necunoscută din intenții huliganice, a lovit cu picioarele în automobilele parcate în fața Direcției Regionale „Vest” a Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne (f.d.

8 vol. I). Conform proceselor -verbale de audiere a victimelor din 24 martie 2015 și 25 martie 2015, Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au declarat că la 19 martie 2015, o persoană din aceleași intenții, a zgâriat cu un obiect metalic mai multe automobile, cauzând prin acțiunile ei deteriorări considerabile automobilului de model „BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX, automobilului de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX și automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX pe care le dețin cu drept de proprietate (f.d. 9, vol. I, f.d. 7, vol. II, f.d. 8, vol. III). La 4 mai 2015, prin ordonanța de neîncepere a urmăririi penale și clasarea procesului penal a Procuraturii raionului Ungheni, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, pe faptul acțiunilor huliganice ale Tatianei Andronic, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

A fost pornit un proces contravențional în privința Tatianei Andronic în baza art. 104 și art. 354 Cod contravențional și a fost clasat procesul penal, deoarece în acțiunile acesteia nu se întrunesc elementele infracțiunii (f.d. 13, vol. I). 5 Prin ordonanța privind pornirea procesului contravențional a Procuraturii raionului Ungheni din 4 mai 2015, a fost pornit procesul contravențional în privința Tatianei Andronic în baza art. 104 și art. 354 Cod contravențional (f.d.

14, vol. I). Conform proceselor-verbale nr. 2015036000958 și nr. 2015036000939 din 7 mai 2015, a fost constatat faptul că Tatiana Andronic, ignorând prevederile art. 104 Cod contravențional a comis o contravenție prin distrugerea și deteriorarea intenționată a bunurilor străine, fapt pentru care i-a fost aplicată o amendă în mărime de 60 unități contravenționale (f.d.16-17, vol. I). Prin hotărârea din 20 iunie 2016 a Judecătoriei Ungheni, care a fost menținută prin decizia din 19 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului contestația înaintată de Tatiana Andronic împotriva proceselor-verbale nr. 2015036000958 și nr. 2015036000939 din 7 mai 2015 (f.d.

145-147, vol. I). La 16 iunie 2018, Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Andronic, solicitând încasarea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției. În susținerea acțiunii înaintate, Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au indicat că sunt proprietarii automobilului de model „BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX, automobilului de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX și automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX.

Instanța de recurs constată că cu excepția lui Vitalie Mihailă, ceilalți reclamanți și anume Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz nu au prezentat instanței certificatele de înmatriculare, care ar confirma faptul că sunt proprietarii mijloacelor de transport respective, or, conform pct. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a autovehiculelor și remorcilor acestora, titularul certificatului de înmatriculare reprezintă persoana fizică sau juridică pe numele căreia a fost eliberat certificatul de înmatriculare pentru vehiculul înmatriculat, fiind în proprietatea sau folosința acestei persoane.

În acest sens, se va remarca că în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor înaintate, era indispensabil, alături de cele constatate de a stabili dacă reclamanții enunțați sunt proprietarii automobilelor menționate și au dreptul de a înainta cerere cu privire la repararea prejudiciului material. În continuare, instanța de recurs notează că la examinarea cauzei, instanța de apel a admis ca probă în vederea susținerii pretențiilor înaintate actele de îndeplinire a lucrărilor eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată Tenax-Grup”, potrivit cărora pentru vopsirea automobilului cu număr de înmatriculare XXXXX, automobilului cu număr de înmatriculare XXXXX și automobilului cu număr de înmatriculare XXXXX au fost achitați 10500 lei, 3000 lei și 1500 lei (f.d.

11, vol. I, f.d. 8, vol. II, f.d. 9 vol. III). La acest capitol, Colegiul remarcă că din actele de îndeplinire a lucrărilor eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată Tenax-Grup” nu poate fi stabilită data, luna și anul întocmirii acestora. Totodată nu sunt indicate deteriorările survenite și costul lucrărilor de reparație necesare pentru a le remedia. 6 În conformitate cu art. 177 alin. (1) Cod de procedură civilă probe în cauze civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei. Art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Totodată în conformitate cu art. 119 Cod de procedură civilă, probele se adună și se prezintă de către părți și de alți participanți la proces. Dacă în procesul de adunare a probelor apar dificultăți, instanța este obligată să contribuie, la solicitarea părților și altor participanți la proces, la adunarea și prezentarea probelor necesare, cu excepția cazurilor în care instanța constată că cererea de reclamare a probelor este înaintată în mod neîntemeiat și cu scopul vădit de a tergiversa examinarea cauzei sau proba reclamată este în mod vădit lipsită de pertinență. Raportând situația de fapt la normele de drept citate, colegiul judiciar consideră că instanța de apel eronat a concluzionat asupra faptului că Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au prezentat probe suficiente întru confirmarea prejudiciului solicitat.

Instanța de recurs nu poate aprecia valoarea juridică și conținutul actelor de îndeplinire a lucrărilor eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată Tenax-Grup”, care nu conțin număr, data, luna și anul întocmirii. Or, în conformitate cu art. 19 alin. (1), (2) și (6) din Legea contabilității nr. 113 din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare și centralizatoare. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării operațiunii, iar dacă aceasta este imposibil – nemijlocit după efectuarea operațiunii sau după producerea evenimentului. Documentele primare întocmite vor conține următoarele elemente obligatorii: denumirea și numărul documentului; data întocmirii documentului; denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entității în numele căreia este întocmit documentul; denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului.

În acest context, se va menționa că în scopul stabilirii veridicității celor invocate în actelor de îndeplinire a lucrărilor eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată Tenax-Grup”, era necesar de a propune părților de a prezenta, bonurile de casă emise de mașina de casă și de control cu memorie fiscală sau document de strictă evidență cu preț fixat, confecționat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă plata pentru serviciile prestate. În cazul imposibilității prezentării bonurilor de casă, care reprezintă proba în susținerea pretențiilor înaintate, părțile urmează să prezinte raportul contabil sau raportul financiar al Societății cu Răspundere Limitată Tenax-Grup” pentru a stabili, dacă informația conținută în actele de îndeplinire a lucrărilor au fost reflectate și acumulate în registrele contabile ale societății.

Prin urmare, se constată că instanța de apel nu a întreprins măsuri în vederea soluționării litigiului apărut prin constatarea unor fapte necesare examinării la care instanța urma să contribuie, or, prin prisma art. 118 alin. (5) Cod de procedură civilă, în caz de necesitate instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să 7 dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor. În conformitate cu art. 121 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

Art. 148 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că pentru elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor departamentale, precum și raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză și nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeași problemă. În acest context, instanța de recurs reține că la 19 martie 2015 a fost întocmit un proces-verbal de cercetare la fața locului, potrivit căruia s-a stabilit că în parcarea din fața Direcției Regionale „Vest” a Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne din str. Suceava 1 or.

Ungheni, au fost parcate mai multe automobile. Astfel în urma cercetării la fața locului s-a stabilit că „la automobilul de model „BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX de culoare sură se observă trei zgârieturi cu deformarea metalului amplasate pe aripa din față, partea stîngă, care se prelungește până pe ușa din stingă a automobilului. La aproximativ un 1,5 metru este parcat automobilul de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX de culoare albastră, în urma cercetării automobilului dat pe aripa din partea stingă s-a stabilit 3 zgârieturi cu deformarea metalului. În urma cercetării automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX de culoare albastră se observă o zgârietură, care începe pe aripa din față, dreapta a automobilului și continuă pînă pe aripa din spate dreapta” (f.d.

12). În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție subliniază că la examinarea cauzei urmează a fi stabilită posibilitatea aprecierii de către un expert a prejudiciului material cauzat automobilelor, având în vedere cele constatate în procesul-verbal de cercetare la față locului. Acest fapt, ar oferi într-o manieră clară informații privind prejudiciul cauzat automobilului de model „BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX, automobilului de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX și automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX, astfel contribuind la judecarea cauzei în mod complex și în baza administrării multilaterale a suportului probatoriu aplicabil la cazul speței.

Colegiul lărgit învederează că faptele descrise mai sus confirmă că erorile judiciare depistate supra sunt esențiale și nu pot fi corectate de către instanța de recurs. La fel, având în vedere că normele de drept procedural au un caracter absolut, fiind reglementate de norme imperative, iar încălcarea acestora atrage după sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza motivele invocate în cererea de recurs cu privire la fondul cauzei. Pe baza celor prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite 8 recursul declarat de Tatiana Andronic, de a casa decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei este necesar de ținut cont de cele expuse și în dependență de cele obținute de emis o hotărâre legală, respectând dreptul părților la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Tatiana Andronic. Se casează decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh 9