2ra-1478/18 — repararea prejudiciului material cauza în urma comiterii contravenției

2ra-1478/18 — repararea prejudiciului material cauza în urma comiterii contravenției (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2ra-1478/18

prima instanță: Judecătoria Ungheni (Jud: V. Șchiopu)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chiricu

D E C I Z I E

8 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea de recurs declarată de către Tatiana Andronic,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mihailă,

Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz împotriva Tatianei Andronic cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției,

împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul depus de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz, s-a casat

hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Ungheni și s-a emis o nouă hotărâre de

admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 16 iunie 2015, Vitalie Mihailă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat în urma comiterii contravenției.

La 16 iunie 2015, Mihailă Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat în urma comiterii contravenției.

La 16 iunie 2015, Sergiu Alcaz a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în

urma comiterii contravenției.

Prin încheierea din 25 septembrie 2015 a Judecătoriei Ungheni, s-a conexat

într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Alcaz împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat în urma comiterii contravenției și cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Vitalie Mihailă împotriva Tatianei Andronic cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției (f.d.

38).

1

Prin încheierea din 13 octombrie 2015 a Judecătoriei Ungheni, s-a conexat într-

un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecata depusă de Alexandru

Mihailă împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat în urma comiterii contravenției și cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Vitalie Mihailă împotriva Tatianei Andronic cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției (f.d.

48).

În motivarea acțiunii, reclamanții Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu

Alcaz au indicat, că la 13 martie 2015, aproximativ ora 08:00, Tatiana Andronic din

intenții huliganice, a lovit cu picioarele în automobilele parcate în fața Direcției

Regionale „Vest” a Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamanții au menționat că, la 19 martie 2015, Andronic Tatiana din aceleași

intenții, a zgâriat cu un obiect metalic mai multe automobile, cauzând prin acțiunile

sale deteriorări considerabile automobilului de model „BMVX-3” cu număr de

înmatriculare XXXXX, automobilului de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare

XXXXX și automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX

pe care le dețin cu drept de proprietate.

În această ordine de idei, reclamanții au relatat că din discuțiile avute cu unii

colegi au aflat că deteriorările apărute la mai multe automobile, au fost efectuate de

către o persoană de sex feminin, cu vârsta cuprinsă între 50 - 55 ani, care locuiește

în cartierul „Ungheni –Vale”, XXXXX.

La 20 martie 2015, reclamanții au depus o plângere în adresa Inspectoratului

de Poliție Ungheni, prin care au solicitat atragerea la răspundere a Tatianei Andronic.

Ca urmare, la 4 mai 2015, a fost pornit procesul contravențional în privința

Tatianei Andronic în baza art. 104 Cod contravențional, distrugerea sau deteriorarea

intenționată a bunurilor străine și art. 354 Cod contravențional huliganism nu prea

grav, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 120 unități

convenționale pe ambele contravenții, ceea ce constituie 2400 lei.

Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au susținut că din cauza

deteriorărilor provocate de Tatiana Andronic, au fost nevoiți să vopsească

automobilele și au suportat cheltuieli considerabile, fapt confirmat prin actele de

efectuarea a lucrărilor.

Reclamantul Vitalie Mihail a solicitat încasarea din contul Tatianei Andronic

în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 10 500 lei, prejudiciului moral

în sumă de 3000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1500 lei.

Reclamantul Alcaz Sergiu a solicitat încasarea din contul Tatianei Andronic în

beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 1 500 lei, prejudiciului moral în

sumă de 1500 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1000 lei.

Reclamantul Alexandru Mihailă a solicitat încasarea din contul Tatianei

Andronic în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 3000 lei,

prejudiciului moral în sumă de 2000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime

de 1500 lei.

Prin hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Ungheni s-au respins ca fiind

neîntemeiate cererile de chemare în judecată înaintate de Vitalie Mihailă, Alexandru

Mihailă și Sergiu Alcaz. S-a încasat în mod solidar din contul lui Vitalie Mihailă,

2

Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz în beneficiul Tatianei Andronic, cheltuieli de

judecare a pricinii constituite din cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2 400 lei.

Prin decizia din 22 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-au respins apelurile

formulate de Mihailă Vitalie, Mihailă Alexandru și Alcaz Sergiu și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Ungheni din 14 aprilie 2016 (f.d. 154-172 vol. I).

Prin decizia din 12 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

depus de Mihailă Vitalie, s-a casat decizia din 22 noiembrie 2016 a Curții de Apel

Bălți și s-a remis cauza la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, deoarece instanțele

eronat au concluzionat că materialele prezente la dosar nu relevă existența unui act

de expertiză sau de constatare tehnico-științifică, în situația în care actele de

îndeplinire a lucrărilor de vopsire întocmite de Societatea cu Răspundere Limitată

„Tenax Grup” este explicit indicat câte unități de transport urmează a fi revopsite și

cît costă lucrările respective (f.d. 200-205, vol. I).

Prin încheierea din 22 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

cererea depusă de Tatiana Andronic privind explicarea deciziei din 12 mai 2017 a

Curții Supreme de Justiție (f.d. 249-253, vol. I).

Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-au admis cererile de

apel declarate de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz, s-a casat

hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Ungheni și s-a emis o nouă hotărâre cu

privire la admiterea parțială a acțiunii depusă de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă

și Sergiu Alcaz. S-a încasat din contul Tatianei Andronic în beneficiul lui Vitalie

Mihailă prejudiciul material în sumă de 10500 lei, în beneficiul lui Alexandru

Mihailă prejudiciul material în sumă de 3000 lei și în beneficiul lui Sergiu Alcaz

prejudiciul material în sumă de 1500 lei. În rest acțiunea s-a respins. S-a încasat din

contul Tatianei Andronic în beneficul lui Vitalie Mihailă cheltuielile de judecată în

sumă de 2350 lei, în beneficul lui Alexandru Mihailă cheltuielile de judecată în

sumă de 1500 lei și în beneficul lui Sergiu Alcaz cheltuielile de judecată în sumă de

1500 lei. S-a încasat din contul Tatianei Andronic în beneficiul statului taxa de stat

în sumă de 487,50 lei (f.d. 25-32).

La 19 aprilie 2018, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanților la

proces copia deciziei adoptate (f.d. 33 d, vol. III).

La 5 iunie 2018, Tatiana Andronic a depus recurs împotriva deciziei din 27

februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Recurenta Tatiana Andronic, în motivarea recursului, a indicat că instanța de

apel la adoptarea deciziei contestate, a aplicat și interpretat eronat normele dreptului

material aplicabile raportului juridic litigios.

Recurenta a relatat că în actele de îndeplinire a lucrărilor eliberate de Societatea

cu Răspunderea Limitată „Tenax-Grup”, nu este indicată data și numele celui ce le-

a întocmit, nu descrie deteriorările produse fiecărui autovehicul, data producerii

acestor deteriorări, gradul de avariere, gradul de uzură a automobilului și modalitatea

de reparare a deteriorărilor.

Tatiana Andronic a susținut că actele de îndeplinire a lucrărilor, care se pretind

a fi un raport de expertiză nu corespunde rigorilor legale atît pentru raport de

expertiză, cît și pentru o dovadă de plată.

3

În acest context, recurenta a menționat la materialele cauzei nu sunt anexate

probe, care să demonstreze că reclamanții sunt proprietarii automobilelor.

La 26 iunie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție i-a comunicat cererea de recurs lui Vitalie Mihailă,

Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz informându-i că referința se depune în termen de

o lună de la data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu a fost

prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Până la examinarea cauzei, intimații nu au depus referință la cererea de recurs

prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră în termen recursul

declarat de Tatiana Andronic la 5 iunie 2018, din următoarele motive.

În procedura de filtru, instanța de recurs a reținut că decizia integrală din 27

februarie 2018 a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 19 aprilie 2018

(f. d. 33d, vol. II), iar conform avizului de recepție se confirmă faptul că recurenta a

recepționat copia deciziei instanței de apel la 24 aprilie 2018 (f.d. 38, vol. II).

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză

pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

În esență, recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris

și să răspundă la concluziile părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat

audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen

și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie

2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Suplimentar, în parag. 26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din Codul

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel

sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în

toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

4

Instanța de recurs notează că raportul juridic dedus judecății vizează cererea de

chemare în judecată depusă de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz

împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat în urma comiterii contravenției.

La 14 aprilie 2016, Judecătoria Ungheni, fiind investită cu judecarea prezentei

cauze a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Împotriva celor stabilite de instanța de fond, Vitalie Mihailă, Alexandru

Mihailă și Sergiu Alcaz au depus cerere de apel, iar, prin decizia din 27 februarie

2018 a Curții de Apel Bălți, s-au admis apelurile depuse, s-a casat hotărârea primei

instanțe și s-a emis o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii.

La adoptarea soluției, instanța de apel a constatat că, potrivit actelor de

îndeplinire a lucrărilor, eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată „Tenax-

Grup”, automobilului de model „BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX ce

aparține lui Vitalie Mihailă, i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de 10500

lei, automobilului de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX ce aparține

lui Alexandru Mihailă i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de 3000 lei și

automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX ce aparține

lui Sergiu Alcaz i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de 1500 lei.

Instanța de recurs constată că la soluționarea cauzei nu au fost stabilite pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond, concluziile

instanței de judecată, fiind incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea

eronată de către instanța de apel a normelor de drept material, precum și aprecierea

incorectă a probelor prezentate.

Astfel din materialele cauzei rezultă că la 20 martie 2015, Vitalie Mihailă,

Alexandru Mihailă și alte persoane au depus plângere în adresa Inspectoratului de

Poliție Ungheni, prin care au indicat, că la 13 martie 2015, aproximativ ora 08:00, o

persoană necunoscută din intenții huliganice, a lovit cu picioarele în automobilele

parcate în fața Direcției Regionale „Vest” a Poliției de Frontieră a Ministerului

Afacerilor Interne (f.d. 8 vol. I).

Conform proceselor -verbale de audiere a victimelor din 24 martie 2015 și 25

martie 2015, Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au declarat că la

19 martie 2015, o persoană din aceleași intenții, a zgâriat cu un obiect metalic mai

multe automobile, cauzând prin acțiunile ei deteriorări considerabile automobilului

de model „BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX, automobilului de model

„Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX și automobilului de model „Audi 100”

cu număr de înmatriculare XXXXX pe care le dețin cu drept de proprietate (f.d. 9,

vol. I, f.d. 7, vol. II, f.d. 8, vol. III).

La 4 mai 2015, prin ordonanța de neîncepere a urmăririi penale și clasarea

procesului penal a Procuraturii raionului Ungheni, s-a dispus neînceperea urmăririi

penale, pe faptul acțiunilor huliganice ale Tatianei Andronic, din motivul că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii. A fost pornit un proces contravențional în

privința Tatianei Andronic în baza art. 104 și art. 354 Cod contravențional și a fost

clasat procesul penal, deoarece în acțiunile acesteia nu se întrunesc elementele

infracțiunii (f.d. 13, vol. I).

5

Prin ordonanța privind pornirea procesului contravențional a Procuraturii

raionului Ungheni din 4 mai 2015, a fost pornit procesul contravențional în privința

Tatianei Andronic în baza art. 104 și art. 354 Cod contravențional (f.d. 14, vol. I).

Conform proceselor-verbale nr. 2015036000958 și nr. 2015036000939 din 7

mai 2015, a fost constatat faptul că Tatiana Andronic, ignorând prevederile art. 104

Cod contravențional a comis o contravenție prin distrugerea și deteriorarea

intenționată a bunurilor străine, fapt pentru care i-a fost aplicată o amendă în mărime

de 60 unități contravenționale (f.d.16-17, vol. I).

Prin hotărârea din 20 iunie 2016 a Judecătoriei Ungheni, care a fost menținută

prin decizia din 19 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca fiind

depusă cu omiterea termenului contestația înaintată de Tatiana Andronic împotriva

proceselor-verbale nr. 2015036000958 și nr. 2015036000939 din 7 mai 2015 (f.d.

145-147, vol. I).

La 16 iunie 2018, Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au depus

prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Andronic, solicitând

încasarea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii contravenției.

În susținerea acțiunii înaintate, Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și Sergiu

Alcaz au indicat că sunt proprietarii automobilului de model „BMVX-3” cu număr

de înmatriculare XXXXX, automobilului de model „Șkoda” cu număr de

înmatriculare XXXXX și automobilului de model „Audi 100” cu număr de

înmatriculare XXXXX.

Instanța de recurs constată că cu excepția lui Vitalie Mihailă, ceilalți reclamanți

și anume Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz nu au prezentat instanței certificatele

de înmatriculare, care ar confirma faptul că sunt proprietarii mijloacelor de transport

respective, or, conform pct. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie

1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare

„Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a

autovehiculelor și remorcilor acestora, titularul certificatului de

înmatriculare reprezintă persoana fizică sau juridică pe numele căreia a fost eliberat

certificatul de înmatriculare pentru vehiculul înmatriculat, fiind în proprietatea sau

folosința acestei persoane.

În acest sens, se va remarca că în scopul stabilirii temeiniciei sau

netemeiniciei pretențiilor înaintate, era indispensabil, alături de cele constatate de a

stabili dacă reclamanții enunțați sunt proprietarii automobilelor menționate și au

dreptul de a înainta cerere cu privire la repararea prejudiciului material.

În continuare, instanța de recurs notează că la examinarea cauzei, instanța de

apel a admis ca probă în vederea susținerii pretențiilor înaintate actele de îndeplinire

a lucrărilor eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată Tenax-Grup”, potrivit

cărora pentru vopsirea automobilului cu număr de înmatriculare XXXXX,

automobilului cu număr de înmatriculare XXXXX și automobilului cu număr de

înmatriculare XXXXX au fost achitați 10500 lei, 3000 lei și 1500 lei (f.d. 11, vol.

I, f.d. 8, vol. II, f.d. 9 vol. III).

La acest capitol, Colegiul remarcă că din actele de îndeplinire a lucrărilor

eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată Tenax-Grup” nu poate fi stabilită

data, luna și anul întocmirii acestora. Totodată nu sunt indicate deteriorările

survenite și costul lucrărilor de reparație necesare pentru a le remedia.

6

În conformitate cu art. 177 alin. (1) Cod de procedură civilă probe în cauze

civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

Art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel.

Totodată în conformitate cu art. 119 Cod de procedură civilă, probele se adună

și se prezintă de către părți și de alți participanți la proces. Dacă în procesul de

adunare a probelor apar dificultăți, instanța este obligată să contribuie, la solicitarea

părților și altor participanți la proces, la adunarea și prezentarea probelor necesare,

cu excepția cazurilor în care instanța constată că cererea de reclamare a probelor este

înaintată în mod neîntemeiat și cu scopul vădit de a tergiversa examinarea cauzei sau

proba reclamată este în mod vădit lipsită de pertinență.

Raportând situația de fapt la normele de drept citate, colegiul judiciar consideră

că instanța de apel eronat a concluzionat asupra faptului că Vitalie Mihailă,

Alexandru Mihailă și Sergiu Alcaz au prezentat probe suficiente întru confirmarea

prejudiciului solicitat.

Instanța de recurs nu poate aprecia valoarea juridică și conținutul actelor de

îndeplinire a lucrărilor eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată Tenax-Grup”,

care nu conțin număr, data, luna și anul întocmirii.

Or, în conformitate cu art. 19 alin. (1), (2) și (6) din Legea contabilității nr. 113

din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor

primare și centralizatoare. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării

operațiunii, iar dacă aceasta este imposibil – nemijlocit după efectuarea operațiunii

sau după producerea evenimentului. Documentele primare întocmite vor conține

următoarele elemente obligatorii: denumirea și numărul documentului; data

întocmirii documentului; denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entității în

numele căreia este întocmit documentul; denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al

destinatarului documentului.

În acest context, se va menționa că în scopul stabilirii veridicității celor invocate

în actelor de îndeplinire a lucrărilor eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată

Tenax-Grup”, era necesar de a propune părților de a prezenta, bonurile de casă emise

de mașina de casă și de control cu memorie fiscală sau document de strictă evidență

cu preț fixat, confecționat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă plata pentru

serviciile prestate.

În cazul imposibilității prezentării bonurilor de casă, care reprezintă proba în

susținerea pretențiilor înaintate, părțile urmează să prezinte raportul contabil sau

raportul financiar al Societății cu Răspundere Limitată Tenax-Grup” pentru a stabili,

dacă informația conținută în actele de îndeplinire a lucrărilor au fost reflectate și

acumulate în registrele contabile ale societății.

Prin urmare, se constată că instanța de apel nu a întreprins măsuri în vederea

soluționării litigiului apărut prin constatarea unor fapte necesare examinării la care

instanța urma să contribuie, or, prin prisma art. 118 alin. (5) Cod de procedură civilă,

în caz de necesitate instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună

părților și altor participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să

7

dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de

veridicitatea lor.

În conformitate cu art. 121 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat

ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de

circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

Art. 148 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că pentru elucidarea unor

aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din alte

domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune efectuarea

unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile

prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor departamentale,

precum și raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză și nici

exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeași problemă.

În acest context, instanța de recurs reține că la 19 martie 2015 a fost întocmit

un proces-verbal de cercetare la fața locului, potrivit căruia s-a stabilit că în parcarea

din fața Direcției Regionale „Vest” a Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor

Interne din str. Suceava 1 or. Ungheni, au fost parcate mai multe automobile.

Astfel în urma cercetării la fața locului s-a stabilit că „la automobilul de model

„BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX de culoare sură se observă trei

zgârieturi cu deformarea metalului amplasate pe aripa din față, partea stîngă, care se

prelungește până pe ușa din stingă a automobilului. La aproximativ un 1,5 metru este

parcat automobilul de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX de

culoare albastră, în urma cercetării automobilului dat pe aripa din partea stingă s-a

stabilit 3 zgârieturi cu deformarea metalului. În urma cercetării automobilului de

model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX de culoare albastră se

observă o zgârietură, care începe pe aripa din față, dreapta a automobilului și

continuă pînă pe aripa din spate dreapta” (f.d. 12).

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

subliniază că la examinarea cauzei urmează a fi stabilită posibilitatea aprecierii de

către un expert a prejudiciului material cauzat automobilelor, având în vedere cele

constatate în procesul-verbal de cercetare la față locului.

Acest fapt, ar oferi într-o manieră clară informații privind prejudiciul cauzat

automobilului de model „BMVX-3” cu număr de înmatriculare XXXXX,

automobilului de model „Șkoda” cu număr de înmatriculare XXXXX și

automobilului de model „Audi 100” cu număr de înmatriculare XXXXX, astfel

contribuind la judecarea cauzei în mod complex și în baza administrării multilaterale

a suportului probatoriu aplicabil la cazul speței.

Colegiul lărgit învederează că faptele descrise mai sus confirmă că erorile

judiciare depistate supra sunt esențiale și nu pot fi corectate de către instanța de

recurs. La fel, având în vedere că normele de drept procedural au un caracter absolut,

fiind reglementate de norme imperative, iar încălcarea acestora atrage după sine

casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza motivele invocate în cererea de

recurs cu privire la fondul cauzei.

Pe baza celor prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

8

recursul declarat de Tatiana Andronic, de a casa decizia instanței de apel și de a

restitui pricina spre rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei este necesar de ținut cont de cele expuse și în dependență

de cele obținute de emis o hotărâre legală, respectând dreptul părților la un proces

echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Tatiana Andronic.

Se casează decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mihailă, Alexandru Mihailă și

Sergiu Alcaz împotriva Tatianei Andronic cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat în urma comiterii contravenției, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

9