2ra-218/19 — repararea prejudiciului material in urma accidentului rutier

2ra-218/19 — repararea prejudiciului material in urma accidentului rutier (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-218/19

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Ocnița (jud: I.Dragulean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu)

DECIZIE

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Serghei Togan, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Togan

împotriva Companiei de Asigurări ,,Asterra Grup” Societate pe Acțiuni,

intervenient accesoriu Nadir Gheorghița cu privire la repararea prejudiciului

material,

împotriva deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de Compania de Asigurări ,,Asterra Grup” Societate

pe Acțiuni, a fost casată integral hotărârea din 8 august 2018 a Judecătoriei

Edineț, sediul Ocnița și a fost pronunțată o hotărâre nouă, de admitere parțială a

cererii de chemare în judecată,

c o n s t a t ă :

La 2 mai 2018 Serghei Togan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Companiei de Asigurări ,,Asterra Grup” Societate pe Acțiuni (în

continuare CA ,,Asterra Grup” SA), intervenient accesoriu Nadir Gheorghița cu

privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că la 5 octombrie 2016,

aproximativ la ora 12:45 în or. Ocnița la intersecția str. Ștefan cel Mare cu str.

Independenței a avut loc accidentul rutier cu implicarea autovehicolelor de

model: ,,VAZ 21103” n/î xxxx, condus de Serghei Togan și Opel Corsa n/î

xxxx, condus de Nadir Gheorghița.

A invocat că vinovat de producerea accidentului rutier și deteriorarea

automobilului de model ,,VAZ 21103” n/î xxxx a fost recunoscut șoferul

automobilului Opel Corsa n/î xxxx – Nadir Gheorghița care poseda un certificat

1

de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr. 002026304 din 16 ianuarie

2016 eliberat de CA ,,Asterra Grup” SA, ceea ce în opinia sa se confirmă prin

cauză penală intentată în privința acestuia în baza art. 264 alin. (1) Cod penal.

Conform Raportului de evaluare a prejudiciului cauzat nr. 216/A/16 din 9

noiembrie 2016 suma despăgubirii de asigurare pentru repararea automobilului

,,VAZ 21103” n/î xxxx constituie 29458 lei, iar conform tehnologiei de

recondiționare a autovehiculelor avariate, automobilul examinat nu este rațional

de reparat, deoarece valoarea costurilor constituie 81,22 % din valoarea medie

pe piață a unui automobil analogic. La rândul său, costul mediu pe piață a unui

automobil analogic conform datelor pieței auto din Republica Moldova si a

datelor din internet constituie suma de 1650 Euro, echivalentul a 36 268,98 lei.

În scopul soluționării extrajudiciare a litigiului, la 29 martie 2018

reclamantul Serghei Togan a expediat în adresa CA ,,Asterra Grup” SA cererea

prealabilă, solicitând achitarea benevolă a sumei de 29458 lei, însă fără careva

rezultat.

Din acest considerent, reclamantul Serghei Togan a depus prezenta cerere

de chemare în judecată, solicitând încasarea din contul CA ,,Asterra Grup” SA

în beneficiul său a prejudiciului material ce i-a fost cauzat în urma deteriorării

automobilului de model ,,VAZ 21103” n/î xxxx în sumă de 1500 euro și a

cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei.

Prin hotărârea din 8 august 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița,

cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Togan a fost admisă integral,

fiind dispusă încasarea din contul CA ,,Asterra Grup” SA în beneficiul lui

Serghei Togan a prejudiciului material în sumă de 1500 euro și a cheltuielilor de

judecată în sumă de 1000 lei.

Prin decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis

apelul declarat de CA ,,Asterra Grup” SA, a fost casată integral hotărârea din 8

august 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița și a fost pronunțată o hotărâre

nouă, de admitere parțială a cererii de chemare în judecată, fiind dispusă

încasarea din contul CA ,,Asterra Grup” SA în beneficiul lui Serghei Togan a

despăgubirii de asigurare în sumă de 23904,98 lei și a cheltuielilor de judecată

în sumă de 1000 lei. S-a dispus încasarea din contul CA ,,Asterra Grup” SA în

beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 717 lei. În rest, cererea de chemare

în judecată depusă de Serghei Togan a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 8 decembrie

2018, Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a contestat-o

cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a actului judecătoresc

contestat ce constituie obiectul prezentului recurs în partea respingerii cererii de

chemare în judecată cu menținerea în aceastră parte a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

cererea de chemare în judecată și referința asupra cererii de apel anexate la

dosar, suplimentar invocându-se că, la examinarea cauzei în partea contestată

instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material, nefiind constatate

și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

2

cauzei și, anume valoarea părților componente ale autovehiculului rămase

neavariate în sumă de 12 364 lei nu are legătură cu suma de 1500 euro solicitată

prin cererea de chemare în judecată și întemeiat încasată prin hotărârea instanței

de fond, or, automobilul de model ,,VAZ 21103” este defectat și nu poate fi

vândut la suma de 12364 lei, iar faptul că nu este rațional de reparat automobilul

enunțat nu exlude obligația de reparare a prejudiciului material de către CA

,,Asterra Grup” SA, stabilit prin Raportul de evaluare a prejudiciului cauzat nr.

216/A/16 din 9 noiembrie 2016.

Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat în partea contestată de la

exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a

examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a

apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre

neîntemeiată de admitere parțială a acțiunii, pe când concluzia primei instanțe

despre necesitatea admiterii integrale a acțiunii este justă, ea având la bază

cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost

dată aprecierea juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 Cod de procedură

civilă (f.d.162-171).

La 10 ianuarie 2019 Nadir Gheorghița a depus referință la cererea de recurs

declarată de Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, însă

acesta nu și-a expus părerea vis-a-vis de recursul enunțat, solicitând adoptarea la

caz a unei hotărâri legale și întemeiate.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 6 noiembrie 2018

(f.d.149). Astfel, recursul declarat la 8 decembrie 2018 (f.d.171) este în termen.

Prin încheierea din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a fost

considerat admisibil și fără a prejudicia fondul a fost dispusă judecarea acestuia

de către completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

3

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia din 6

noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și de a remite cauza la rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, reclamantul – recurent Serghei Togan

deține cu drept de proprietate automobilul de model ,,VAZ 21103” cu n/î xxxx,

nr. motorului 21121069168, anul fabricării 2004, ceea ce se confirmă prin copia

certificatului de înmatriculare anexat la dosar (f.d.23).

La fel, s-a constatat că la 1 august 2014 Serghei Togan acționând în

calitate de comodant a încheiat cu Igor Togan care a acționat în calitate de

comodatar contractul de comodat autentificat notarial de notarul public

Valentina Gîrtopan, prin care primul i-a transmis ultimului pe un termen de 5

ani cu titlu gratuit în folosință automobilul de model ,,VAZ 21103” cu n/î xxxx,

pe care îl deține cu drept de proprietate privată (f.d.28-29).

Tot actele cauzei atestă că la 5 octombrie 2016 a avut loc accidentul rutier

cu implicarea automobilelor de model Opel Corsa cu n/î xxxx, la volanul căruia

se afla Nadir Gheorghița și automobilul de model ,,VAZ 21103” cu n/î xxxx la

volanul căruia se afla Igor Togan.

Vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Nadir

Gheorghița, conducător al autoturismul de model Opel Corsa cu n/î xxxx, care

deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto nr. 002026304

din 16 ianuarie 2016 eliberată de CA ,,Asterra Grup” SA (f.d.61).

Ca urmare a producerii accidentului rutier, la 2 noiembrie 2016 a fost

pornită urmărirea penală pe semnele componenței de infracțiune prevăzută de

art. 264 alin. (1) Cod penal, pe faptul încălcării regulilor de circulație rutieră de

către Nadir Gheorghița soldate cu cauzarea leziunilor corporale medii cet. Igor

Togan (f.d.14).

Iar prin sentința irevocabilă din 13 iulie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul

Ocnița, Nadir Gheorghița a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă

4

de amendă în mărime de 200 unități convenționale, ce a constituit suma de 4000

lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport (f.d.14,75-

76,77-79).

Din copia recipisei anexată la materialele dosarului penal nr. 1-44/17,

cercetată în cadrul ședinței de judecată rezultă că Igor Togan a primit de la

Nadir Gheorghița suma de 10000 lei pentru prejudiciul moral cauzat în urma

producerii accidentului rutier din 5 octombrie 2016 și pentru tratamentul său, a

soției și a copiilor (f.d.80).

Conform procesului-verbal nr. 216/A/16 de constatare a pagubelor la

autovehicule întocmit de SRL ,,Elitexpert Grup”, la 8 noiembrie 2016 de către

expertul tehnic Lilian Vasilcov au fost stabilite deteriorările la autovehiculul

avariat de model ,,VAZ 21103” cu n/î xxxx, actul respectiv fiind semnat de

expertul tehnic și Igor Togan (f.d.68-69), iar conform raportului de evaluare a

prejudiciului cauzat nr. 216/A/16 din 9 noiembrie 2016, întocmit de SRL

„Elitexpert Grup”, semnat de expertul evaluator Lilian Vasilcov și aprobat de

către Directorul general a SRL „Elitexpert Grup”, Dorin Tofan, beneficiarul

căruia a fost CA ,,Asterra Grup” SA, valoarea prejudiciului cauzat

proprietarului automobilului de model ,,VAZ 21103” cu n/î xxxx, Serghei

Togan (care include în sine costul pieselor deteriorate, costul lucrărilor și costul

materialelor) constituie suma de 29458 lei.

Totodată, în raportul de evaluare, expertul evaluator Lilian Vasilcov a

indicat că costul mediu pe piață a unui automobil analogic, conform datelor

pieței auto din Republica Moldova și a datelor din internet este de 1650 euro,

echivalentul a 36268,98 lei. Astfel, conform tehnologiei de recondiționare a

autovehiculelor avariate, automobilul examinat nu este rațional de reparat,

deoarece valoarea costurilor constituie 81,22 % din valoarea medie pe piață a

unui automobil analogic (f.d.62-67).

Din considerentul că CA ,,Asterra Grup” SA nu i-a achitat lui Serghei

Togan despăgubirea de asigurare datorată, la 28 martie 2018 Serghei Togan,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a depus în adresa companiei de

asigurări cererea prealabilă care a fost recepționată de ultima la 2 aprilie 2018

(f.d.33), solicitând recuperarea despăgubirii de asigurare (f.d.30-32), însă fără

careva răspuns și soluționare, motiv pentru care a fost depusă prezenta cerere de

chemare în judecată.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată împotriva CA ,,Asterra

Grup” SA, reclamantul Serghei Togan a solicitat încasarea din contul CA

,,Asterra Grup” SA în beneficiul său a prejudiciului material ce i-a fost cauzat în

urma deteriorării automobilului de model ,,VAZ 21103”, n/î xxxx în sumă de

1500 euro și a cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, pe care a admis-o integral, motivându-și soluția

prin faptul că CA ,,Asterra Grup” SA urma să recupereze asiguratului –

reclamantului Serghei Togan despăgubirea de asigurare (f.d.92-98).

5

Judecând apelul declarat de CA ,,Asterra Grup” SA, instanța de apel l-a

admis, a casat hotărârea din 8 august 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița

și a pronunțat o hotărâre nouă, de admitere parțială a cererii de chemare în

judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond în

mod greșit a determinat cuantumul despăgubirii de asigurare, or, în cazul

distrugerii autovehiculului, urmează a se ține cont de faptul că despăgubirea

constituie diferența dintre valoarea autovehiculului la data producerii

accidentului și valoarea lor rămasă (adică valoarea părților din autovehicul

rămase neavariate în urma deteriorării lui).

Prin urmare, prima instanță la dispunerea încasării despăgubirii de

asigurare neîntemeiat nu a ținut cont de valoarea părților rămase neavariate în

urma accidentului care au fost evaluate la prețul de 12 364 lei, iar în consecință

greșit a încasat o despăgubire de asigurare care depășește diferența dintre

valoarea autovehiculului la data producerii accidentului și valoarea rămasă, ceea

ce este inadmisibil.

În concluzie, ținând cont de faptul că despăgubirea de asigurare nu trebuie

să depășească diferența dintre valoarea autovehiculului la data producerii

accidentului și valoarea rămasă, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite

acțiunea parțial și de a încasa din contul CA ,,Asterra Grup” SA în beneficiul lui

Serghei Togan despăgubirea de asigurare în sumă de 23 904, 98 lei (36 268, 98

lei valoarea autovehiculului la data producerii accidentului – 12 364 lei valoarea

părților componente a autovehiculului rămase neavariate).

Pe cale de consecință, instanța de apel a concluzionat că concluzia primei

instanțe privind admiterea integrală a acțiunii este greșită sub aspectele sus-

enunțate (f.d.150-155).

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult

că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară

a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept

procedural.

Pentru început, instanța de recurs consideră necesar de a reitera că

legislația procedural-civilă consacră principiul general după care orice hotărâre

judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din

dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul unei bune

administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și

pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor

instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să

arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care

presupune două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică

6

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace

din hotărârea primei instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității

care guvernează procesul civil și tantum devolutum quantum iudicatum, unde

instanța de apel, efectuează o nouă examinare în fond, dar și exercită controlul

judiciar complet, în fapt și în drept, asupra ceea ce a hotărât prima instanță și din

acest motiv instanța de apel, nu poate fi pusă în situația de a soluționa cereri

care nu au fost formulate în fața primei instanțe, adică cereri absolut noi prin

care să se invoce pretenții noi.

Reieșind din principiile dreptului procesual civil, Colegiul notează că,

acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale consacrate și garantate,

pentru apărarea prin intermediul instanței de judecată în ordinea stabilită de lege

a dreptului subiectiv prezumat încălcat sau prezumat contestat. Acțiunea civilă

constă din trei elemente interdependente: obiectul, temeiul și părțile acțiunii.

La rândul său, obiectul acțiunii civile îl formează pretențiile reclamantului

față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul apărării propriilor drepturi

și care reies din raportul material-litigios și în privința cărora instanța de

judecată urmează să se expună prin hotărâre.

Prin urmare, instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a

determina raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a

specificului obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia. Or, reieșind din

acestea, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe

cauza dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor

juridice prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este

imposibilă soluționarea justă a litigiului.

Implicit circumstanțelor cauzei, instanța de recurs atestă că reclamantul

Serghei Togan înaintând prezenta acțiune a solicitat instanței de judecată

încasarea din contul CA ,,Asterra Grup” SA în beneficiul său a prejudiciului

material ce i-a fost cauzat în urma deteriorării automobilului de model ,,VAZ

21103”, n/î xxxx în sumă de 1500 euro și a cheltuielilor de judecată.

La capitolul dat, este remarcabil că din analiza materialelor cauzei și, în

special, a cererii prealabile, a cererii de chemare în judecată și a explicațiilor

participanților date în cadrul ședințelor de judecată rezultă că reclamantul a

solicitat suma de 1500 euro cu titlu de despăgubire ca rezultat a accidentului din

5 octombrie 2016 (f.d.3-8,30-32,83).

Distinct revendicărilor formulate de Serghei Togan în privința cărora

instanța de judecată urma a se expune prin hotărâre, Judecătoriei Edineț, sediul

Ocnița, prin hotărârea din 8 august 2018 a dispus încasarea din contul CA

,,Asterra Grup” SA în beneficiul lui Serghei Togan a prejudiciului material în

sumă de 1500 euro pentru reparația automobilului (f.d.92-98).

Curtea de Apel Bălți a dispus încasarea din contul CA ,,Asterra Grup” SA

în beneficiul lui Serghei Togan a despăgubirii de asigurare în sumă de 23904,98

lei, ce constituie diferența dintre valoarea autovehiculului la data producerii

accidentului și valoarea rămasă, ceea ce atestă că la caz sunt pronunțate două

soluții contradictorii fără a stabili cert ce de fapt a solicitat reclamantul.

7

Totodată, cu titlu subsecvent, analizând cuprinsul deciziei din 6 noiembrie

2018 a Curții de Apel Bălți, Colegiul atestă că și instanța de apel nu a dat o

apreciere multiaspectuală și certă situației respective, iar drept urmare s-a

abținut de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări

deduse soluționării. Or, atunci când instanța de apel examinând apelul și adoptă

o decizie prin care casează hotărârea primei instanțe (total sau parțial) cu

adoptarea unei noi soluții, urmează a ține cont de faptul, că instanța de apel este

obligată să examineze cauza, în limita pretențiilor înaintate de reclamant. Iar

atunci când va casa hotărârea primei instanțe parțial, instanța de apel urmează a

ține cont, că în consecință actul de dispoziție final, prin care vor fi soluționate

pretențiile reclamantului, se vor conține în două documente a două instanțe care

se află în interconexiune și aici se exclude ca concluziile instanței de apel să se

bazeze pe temeiurile respinse de prima instanță, fără a fi anulate de instanța de

apel.

În continuare, instanța de recurs reține că în conformitate cu art. 1301 alin.

(1) Cod civil (în vigoare la data producerii accidentului rutier din 5 octombrie

2016), prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să plătească asigurătorului

prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la producerea riscului

asigurat, asiguratului sau unui terț (beneficiarului asigurării) suma asigurată ori

despăgubirea, în limitele și în termenele convenite.

Totodată, conform prevederilor art. 1315 alin. (1) lit. b) și c) Cod civil,

asigurătorul este obligat să efectueze plata, la apariția dreptului asiguratului sau

al beneficiarului asigurării de a încasa suma asigurată sau despăgubirea de

asigurare, în termenul stabilit în condițiile de asigurare și să compenseze

asiguratului cheltuielile aferente evitării producerii cazului asigurat sau limitării

oportune a prejudiciilor pasibile de despăgubire.

La rândul său, litigiului în cauză sunt aplicabile și prevederile Legii cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006.

Astfel, în conformitate cu art. 15 alin. (1) din legea enunțată, asigurătorul

acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a

utilizatorului de autovehicul.

Iar în temeiul art. 19 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din aceiași lege, după ce a

luat cunoștință de producerea accidentului, asigurătorul este obligat să deschidă

dosar de daune. Asigurătorul este obligat să soluționeze cererea și să achite

despăgubirea de asigurare în cel mult 3 luni din data informării despre cazul

asigurat.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) și (7) al aceleiași legi, despăgubirile se

stabilesc în baza unui acord scris între persoana păgubită sau reprezentantul ei

legal și asigurător ori, în cazul în care nu s-a ajuns la nicio înțelegere, prin

hotărîre judecătorească definitivă și irevocabilă. În cazul avarierii sau distrugerii

de bunuri, despăgubirea se stabilește în conformitate cu legislația în vigoare

privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, ținându-se cont de

pretențiile formulate de persoana păgubită, fără a se depăși diferența dintre

8

valoarea acestor bunuri din momentul producerii accidentului și valoarea

rămasă și limita maximă a despăgubirilor de asigurare prevăzută de prezenta

lege.

În temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006,

despăgubirea pentru avarierea sau distrugerea autovehiculului nu poate depăși

nici una din următoarele valori: a) valoarea pagubei real suportate; b) diferența

dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului și valoarea

rămasă; c) limita despăgubirii prevăzută de prezenta lege.

Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 6 noiembrie 2018 a constatat că

instanța de fond în mod greșit a determinat cuantumul despăgubirii de asigurare,

deoarece în cazul distrugerii autovehiculului, urmează a se ține cont de faptul că

despăgubirea constituie diferența dintre valoarea autovehiculului la data

producerii accidentului și valoarea lor rămasă (adică valoarea părților din

autovehicul rămase neavariate în urma deteriorării lui), motiv pentru care a

ajuns la concluzia de a admite acțiunea parțial și de a încasa din contul CA

,,Asterra Grup” SA în beneficiul lui Serghei Togan despăgubirea de asigurare în

sumă de 23 904, 98 lei (36 268, 98 lei valoarea autovehiculului la data

producerii accidentului – 12 364 lei valoarea părților componente a

autovehiculului rămase neavariate).

Instanța de recurs consideră, însă, că această concluzie a instanței de apel

este una pripită, bazată doar pe susținerile invocate de către CA ,,Asterra Grup”

SA fără a da o apreciere cuvenită invocărilor lui Serghei Togan, care a insistat

asupra faptului că automobilul de model ,,VAZ 21103” n/î xxxx este defectat și

nu poate fi vândut la suma de 12 364 lei, invocând că conform raportului de

evaluare a prejudiciului cauzat nr. 216/A/16 din 9 noiembrie 2016, automobilul

examinat de model ,,VAZ 21103” cu n/î xxxx nu este rațional de reparat,

deoarece valoarea costurilor distrugerii constituie 81,22 % din valoarea medie

pe piață a unui automobil analogic (f.d.62-67), circumstanțe ce impun să se

ajungă la concluzia că automobilul enunțat se consideră „distrus”, pe motiv că a

fost accidentat și nu poate fi restabilit, iar valoarea părților din automobil

rămase neavariate nu depășește 25% din valoarea lui la data producerii

accidentului.

Ca urmare, aceste argumente, inclusiv și raportul de evaluare a

prejudiciului cauzat nr. 216/A/16 din 9 noiembrie 2016 au rămas fără o

apreciere juridică, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru

soluționarea corectă a litigiului.

Colegiul menționează că nici în cererea de chemare în judecată, nici în

cadrul examinării cauzei în instanța de fond și apel, dar nici în cererea de recurs

Serghei Togan nu a concretizat cu ce titlu urmează a fi despăgubit.

Colegiul reține că instanțele de judecată nu au constatat la ce se referă

suma solicitată de reclamant: la prejudiciul real suportat, adică reprezintă suma

necesară pentru repararea autoturismului; la valoarea bunului distrus sau cade

sub incidența art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006.

9

Colegiul indică că la rejudecarea cauzei acest aspect urmează a fi

determinat cert, or, de această circumstanță depinde soarta bunului aflat în

litigiu.

În această ordine de idei, este cert că omiterea aspectelor menționate de

către instanța de apel, direct indică la examinarea superficială a litigiului, or, în

sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se

mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării

soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să

exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia

și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de

lege.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței

de apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Serghei Togan, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu.

Se casează decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Togan împotriva

Companiei de Asigurări ,,Asterra Grup” Societate pe Acțiuni, intervenient

accesoriu Nadir Gheorghița cu privire la repararea prejudiciului material, cu

remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

10