3ra-1361/18 — contestarea actului administrativ, declararea partial nule a contractelor de vinzare-cumparare si obligarea OCT Balti sa efectuieze modificarile de rigoare in Registrul bunurilor imobile

3ra-1361/18 — contestarea actului administrativ, declararea partial nule a contractelor de vinzare-cumparare si obligarea OCT Balti sa efectuieze modificarile de rigoare in Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-1361/18

prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul Central), judecătorul: V. Pușcaș

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecătorii: A. Albu, A.Toderaș, E. Bejenaru

Î N C H E I E R E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Diana Vașchevici

reprezentată de avocatul Ion Țurcanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Diana Vașchevici

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți filiala ÎS „Cadastru” cu privire la

contestarea actului administrativ,

și cererea de chemare în judecată suplimentară depusă de Diana Vașchevici

împotriva Verei Munteanu, Anei Nicuța, Elenei Samuel, Michael Samuel și Oficiului

Cadastral Teritorial Bălți, filiala ÎS „Cadastru” cu privire la declararea parțial nule a

contractelor de vânzare-cumpărare și obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Bălți

filiala IS „Cadastru” să efectueze modificările de rigoare în Registrul bunurilor

imobile.

împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

cererea de apel declarată de către Diana Vașchevici reprezentată de avocatul Ion

Țurcanu,

c o n s t a t ă :

La 23 martie 2015 Diana Vașchevici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți (în continuare OCT Bălți) filiala

Întreprinderea de Stat „Cadastru” (în continuare ÎS „Cadastru”) cu privire la anularea

stingerii de către OCT Bălți a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a

contractului de vânzare-cumpărare a lotului de pământ situat în mun. XXXXXX

str.XXXXXX cu nr. XXXXXX din 29 iulie 2008, anterior înregistrat de către pârât în

Registrul bunurilor imobile la 08 august 2008 cu numărul cadastral XXXXXX și

obligarea OCT Bălți să înregistreze în Registrul bunurilor imobile contractul de

vânzare-cumpărare a 10 % din lotul de pământ situat în mun. XXXXXX

str.XXXXXX cu suprafața de 0.004 ha cu nr. cadastral XXXXXX, nr. XXXXXX din

29 iulie 2008 încheiat prin reprezentați între Elena Samuel, Michael Samuel și Diana

Vașchevici la notarul public Adrian Popovici.

În motivarea acțiunii Diana Vașchevici a invocat că, la 29 iulie 2008 a încheiat un

contract de vânzare-cumpărare cu Elena Samuel și Michael Samuel a 10 % din lotul

de teren cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,004 ha situat în mun. XXXXXX

str. XXXXXX la prețul de 1000 euro.

1

Reclamanta a menționat că contractul respectiv a fost perfectat la notarul public

Popovici Adrian.

Reclamanta a precizat că conform contractului, la momentul perfectării acestuia,

lotul de teren aparținea cu drept de proprietate vânzătorilor, nu era gajat și nu existau

careva impedimente pentru a fi vândut.

Diana Vașchevici a indicat că la 08 august 2008 s-a adresat la OCT Bălți pentru a

înregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil menționat, ceea ce și s-a făcut,

fapt confirmat prin ștampila pârâtului de pe contractul de vânzare-cumpărare.

Reclamanta a mai indicat că, la 10 noiembrie 2014 s-a adresat la OCT Bălți pentru

a i se elibera un extras din Registrul bunurilor imobile, unde i s-a aplicat ștampila

„Stins" și i s-a comunicat că contractul a fost înregistrat greșit, ceea ce nu corespunde

realității. Mai mult ca atât, din răspunsul la cererea prealabilă i s-a comunicat că

contractul din litigiu nici nu a fost depus pentru înregistrare, ceea ce nu are nici o

logică, odată ce există ștampila pârâtului pe contractul respectiv.

Ținând cont de faptul că pârâtul refuză să facă înregistrările de rigoare, a fost

nevoită să înainteze prezenta acțiune, prin care a solicitat admiterea cererii de chemare

în judecată, anularea stingerii de către pârât a înregistrării în Registrul bunurilor

imobile a contractului de vânzare-cumpărare a lotului de pământ situat în

mun.XXXXXX str. XXXXXX cu nr. XXXXXX din 29 iulie 2008, anterior înregistrat

de către OCT Bălți în Registrul bunurilor imobile la 08 august 2008 cu nr. cadastral

XXXXXX și obligarea pârâtului să înregistreze în Registrul bunurilor imobile,

contractul de vânzare-cumpărare a 10 % din lotul de pământ situat în mun. XXXXXX

str. XXXXXX cu suprafața de 0.004 ha, cu nr. cadastral XXXXXX, nr. XXXXXX

din 29 iulie 2008, încheiat prin reprezentanți între Elena Samuel și Michael Samuel de

pe o parte și Diana Vașchevici pe de altă parte, înregistrat la notarul public Adrian

Popovici.

Prin încheierea protocolară din 12 mai 2015 a Judecătoriei Bălți a fost atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu registratorul OCT Bălți Viorel Pupăză

(f.d.13, Vol.I).

Prin încheierea din 23 octombrie 2015 a Judecătoriei Bălți a fost atrasă în proces

în calitate de intervenient accesoriu Vera Muntean (f.d.38, Vol.I).

Prin încheierea din 20 aprilie 2016 a Judecătoriei Bălți a fost atrasă în proces în

calitate de intervenient accesoriu Elena Samuel (f.d.77, Vol.I).

În cadrul ședinței de judecată din 25 iulie 2016 Vașchevici Diana a depus cerere

de chemare în judecată suplimentară împotriva Verei Munteanu, Anei Nicuța, Elenei

Samuel, Michael Samuel și Oficiului Cadastral Teritorial Bălți filiala ÎS „Cadastru”

prin care a solicitat declararea parțial nule a contractelor de vânzare-cumpărare

nr.XXXXXX din 25 februarie 2011 și nr. XXXXXX din 20 aprilie 2011 în partea

micșorării cu 10% a lotului de teren ce-i aparține pârâtei Vera Munteanu, luând în

considerație contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXXXX din 29 iulie 2008 și

obligarea OCT Bălți să efectueze modificările respective în Registrul bunurilor

imobile.

În motivarea cererii de chemare în judecată suplimentare reclamanta a invocat că,

în cadrul examinării cauzei în proces a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu

Vera Munteanu, care a prezentat copia contractului de vânzare-cumpărare a lotului de

teren nr. XXXXXX din 25 februarie 2011 încheiat între Elena Samuel, Michael

Samuel și Ana Nicuța și contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXXXX din

20 aprilie 2011 încheiat între Ana Nicuța și Vera Munteanu, potrivit căruia ultima este

coproprietară a lotului de teren cu cota-parte de 83 %, pe când obiectul inițial al

litigiului respectiv este contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXXXX din

2

29 iulie 2008 încheiat între ea și Elena Samuel, Michael Samuel cu 3 ani înainte de

încheierea contractelor vizate, care nu este lovit de nulitate și din greșeală, nu din vina

ei, nu a fost trecut în Registrul bunurilor imobile.

Reclamanta a precizat că soții Elena Samuel și Michael Samuel, vânzând cota

parte de 83 % din terenul în litigiu, i-au încălcat dreptul său de proprietate, știind cu

certitudine că i-au vândut ei 10 % din cota lor, neanunțând despre acest fapt

cumpărătorii și nici pe ea, care fiind coproprietar în devălmășie avea dreptul

preferențial de a procura lotul respectiv.

În opinia reclamantei, luând în considerație că pârâții în scurt timp au revândut

același bun imobil între ei, apare o bănuială rezonabilă că ultimii au acționat prin dol

pentru a-i îngreuna ei redobândirea dreptului de proprietate.

Prin hotărârea din 14 august 2017 a Judecătoriei Bălți (sediul Central), cererea de

chemare în judecată inițială și cea suplimentară au fost respinse ca nefondate.

În susținerea poziției date instanța de fond a concluzionat că solicitările

reclamantei din cererea de chemare în judecată sunt nefondate și nu se încadrează în

prevederile legii, or, ultima nu a prezentat probe pertinente și concludente în

susținerea pretențiilor înaintate.

La 21 august 2017, Diana Vașchevici reprezentată de avocatul Ion Țurcanu a

înaintat cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 14 august 2017 a

Judecătoriei Bălți (sediul Central) prin care a solicitat casarea hotărârii instanței de

fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie

admisă integral.

Prin încheierea din 18 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs cererii

de apel, cu acordarea apelantului termen până la 07 noiembrie 2017 pentru înlăturarea

neajunsurilor la depunerea apelului și anume prezentarea apelului motivat și a dovezii

achitării taxei de stat în mărime de 345,12 lei în original (f.d.171-173, Vol.I).

La 07 noiembrie 2017 Diana Vașchevici reprezentată de avocatul Ion Țurcanu a

depus cererea de apel motivată și a prezentat dovada achitării taxei de stat.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de Diana Vașchevici reprezentată de avocatul Ion Țurcanu și menținută hotărârea din

14 august 2017 a Judecătoriei Bălți (sediul Central).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 21 august 2018 Diana Vașchevici

reprezentată de avocatul Ion Țurcanu a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârii

din 14 august 2017 a Judecătoriei Bălți (sediul Central) cu adoptarea unei noi hotărâri

prin care pretențiile înaintate să fie admise integral (f.d.2, Vol.II).

În motivarea recursului recurentul a indicat că, nu este de acord cu decizia din

24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 14 august 2017 a Judecătoriei Bălți

(sediul Central), le consideră neîntemeiate și nelegitime, deoarece instanța ierarhic

inferioare a aplicat eronat legea materială.

La 24 octombrie 2018 Vera Munteanu și Elena Samuel reprezentate de avocatul

Angela Gherasim au depus referiță asupra cererii de recurs declarate de Diana

Vașchevici reprezentată de avocatul Ion Țurcanu împotriva deciziei din 24 mai 2018 a

Curții de Apel Bălți în care a indicat că consideră hotărârea instanței de fond și decizia

instanței de apel corecte și legale și a solicitat respingerea recursului ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

3

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

24 mai 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 04 iulie 2018,

confirmarea despre recepționarea acesteia de către părți fiind anexată la materialele

dosarului.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Diana Vașchevici reprezentată de

avocatul Ion Țurcanu, la 21 august 2018, se consideră depus în termen.

Examinând recursul declarat de Diana Vașchevici reprezentată de avocatul Ion

Țurcanu în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a

interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este

de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie

să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din

CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent

4

de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din

17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție

poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații

recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse

ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale

de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a

legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină

concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din

15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Diana Vașchevici reprezentată

de avocatul Ion Țurcanu este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziilor instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru

declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Diana Vașchevici reprezentată de

avocatul Ion Țurcanu ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul, declarat de către Diana Vașchevici reprezentată de avocatul Ion

Țurcanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

5