3ra-851/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra – 851/18

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, judecătorul: S. Lazari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maxim Sîrbu

reprezentat de avocatul Olesea Negru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Sîrbu

împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării

egalității, intervenient accesoriu Diana Platonenco și Ruslan Șaptelici cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care

s-au admis cererile de apel depuse de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurării egalității și Diana Platonenco,

c o n s t a t ă :

La 19 ianuarie 2015 Sîrbu Maxim a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării

egalității, intervenient accesoriu Platonenco Diana și Șaptelici Ruslan, cu privire la

anularea parțială a deciziei din 19 iunie 2014.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia din 19 iunie 2014,

adoptată în cauza pornită la plângerea avocatei Violeta Gașițoi în interesele

beneficiarilor internatului psiho-neurologic Cocieri, Diana Platanenco și Ruslan

Șaptelici privind discriminarea bazată pe prejudecăți și stereotipuri față de

persoanele cu dezabilități intelectuale și probleme de sănătate mentală, s-a dispus

că faptele expuse în plângere reprezintă instigare la discriminare prin stereotipizare

și prejudecăți față de persoanele cu dezabilități din partea d-nei psihiatru Emilia

Izman și a procurorului Maxim Sîrbu conform art. 1, 2 din Legea (nr. 121 din

25 mai 2012, publicată în M.O. la 29 mai 2012 Nr. 103, art. Nr : 355) privind

asigurarea egalității.

Reclamantul a menționat că, considera decizia din 19 iunie 2014 în cauza

nr. 090/14 neîntemeiată și urmează a fi supusă revocării, deoarece obiectul cauzei

și examinării la Consiliul de discriminare a stat expunerea motivării ordonanței de

neîncepere a urmăririi penale întocmită de către reclamant. Formulările expuse în

1

nici un mod nu reprezintă instigare la discriminare prin stereotipizare și prejudecăți

față de persoanele cu dezabilități, ci este o simplă descriere a situației de fapt

constatate în rezultatul investigării cazului.

Reclamantul a indicat că, la ședința de examinare a plângerii avocatei Violeta

Gașițoi în interesele beneficiarilor internatului psiho-neurologic Cocieri, Diana

Platanenco și Ruslan Șaptelici din 19 iunie 2014 nu a participat, despre examinarea

cazului dat nu a cunoscut, deoarece nu a fost legal citat, iar cazul s-a examinat în

absența sa, astfel fiindu-i încălcat dreptul la apărare, fiind pus în imposibilitatea de

a prezenta obiecții în vederea susținerii poziției.

Reclamantul a precizat că despre existența deciziei contestate a aflat la

27 noiembrie 2014, fiind citat de către Procuratura Generală pentru a da explicații

pe caz, dată la care i-a fost prezentată, iar studiind conținutul acesteia a constatat

necesitatea de a solicita revocarea acesteia ca fiind o soluție neîntemeiată și

ilegală, motiv pentru care a adresat pârâtului o cerere prealabilă, însă încercarea de

a soluționa problema pe cale extrajudiciară nu s-a soldat cu succes, or, la

19 ianuarie 2015 a recepționat răspunsul pârâtului, prin care i s-a comunicat că

cererea a fost respinsă ca fiind tardivă.

Reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și anularea în

partea ce ține de constatarea instigării la discriminare prin stereotipizare și

prejudecăți față de persoanele cu dizabilități din partea procurorului Maxim Sîrbu,

cât și a dispoziției „consiliul va sesiza Colegiul Disciplinar al procurorilor privind

exprimările d-lui. procuror Maxim Sîrbu, procuror în Procuratura Dubăsari pentru

a se lua o decizie disciplinară” a actului administrativ – deciziei din 19 iunie 2014.

Prin hotărârea din 08 mai 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost

admisă cererea de chemare în judecată și anulată decizia din 19 iunie 2014

întocmită de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurării egalității.

La 05 iunie 2015 Ruslan Șaptelici reprezentat de avocatul Tatiana Zumbreanu

a depus cerere cu privire la casarea hotărârii în ordine de revizuire prin care a

solicitat admiterea cererii de revizuire cu casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 12 octombrie 2016 și a pune cauza civilă la cererea

reclamantului Maxim Sîrbu pe rol pentru judecare conform regulilor generale

stabilite pentru cauzele civile și a decide implicarea în procesul dat ca parte a lui

Ruslan Șaptelici și a reprezentantului său.

Prin încheierea din 03 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a

fost casată în ordine de revizuire hotărârea din 08 mai 2015 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, cu primirea cauzei în procedura Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău spre examinare în esență conform ordinii stabilite pentru cauzele

civile.

Prin încheierea din 07 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău au

fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Diana Platanenco și

Ruslan Șaptelici.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

a fost admisă cererea de chemare în judecată și anulată decizia din 19 iunie 2014

emisă de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării

egalității.

La 24 octombrie 2016 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării

2

și asigurării egalității a depus apel nemotivat, iar la 31 mai 2017 cerere de apel

motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din

12 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu pronunțarea unei

noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

La 09 noiembrie 2015 Platonenco Diana reprezentată de avocatul Gabriela

Șoronga a depus apel nemotivat, iar la 31 mai 2017 cerere de apel motivată

împotriva hotărârii din 12 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

cererile de apel declarate de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurării egalității și Diana Platonenco, casată integral hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12 octombrie 2016, cu adoptarea unei

noi hotărâri după cum urmează: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare

în judecată înaintată de Maxim Sîrbu către Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurării egalității, intervenient accesoriu Platonenco

Diana și Șaptelici Ruslan, privind anularea parțială a deciziei din 19 iunie 2014.

În susținerea soluției date, instanța de apel a conchis că concluzia instanței de

fond în sensul admiterii cererii de chemare în judecată este eronată.

Circumstanțele din speță denotă cu certitudine existența unui tratament

discriminator interzis față de persoanele cu dezabilități din partea lui Maxim

Sîrbu în calitate de procuror al Procuraturii raionului Dubăsari, ceea ce

condiționează temeinicia plângerii depusă de către Diana Platanenco și Ruslan

Șaptelici, reprezentați de avocatul Violeta Gașițoi și relevă legalitatea deciziei

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității,

astfel încât aceasta corespunde Legii.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 17 aprilie 2018 Maxim Sîrbu

reprezentat de avocatul Olesea Negru a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017

cu menținerea hotărârii din 12 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău (f.d. 1-3, Vol.II).

În motivarea recursului recurentul a menționat că instanța ierarhic inferioară a

emis o decizie neîntemeiată, deoarece nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, nu a cercetat circumstanțele și probele administrate la dosar și a

interpretat eronat prevederile legii.

La 28 iunie 2018 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurării egalității a depus referință asupra cererii de recurs prin care a solicitat

respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 14 decembrie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la

13 februarie 2018, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la

materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de

avocatul Olesea Negru, la 17 aprilie 2018, se consideră depus în termen.

3

Examinând temeiurile recursului declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de

avocatul Olesea Negru în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu

i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și

în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

4

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de

avocatul Olesea Negru este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie

temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de

avocatul Olesea Negru ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul, declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de avocatul Olesea Negru, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Visternicean

5