3ra-851/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra – 851/18 Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, judecătorul: S. Lazari Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici Î N C H E I E R E 04 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Visternicean examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maxim Sîrbu reprezentat de avocatul Olesea Negru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Sîrbu împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității, intervenient accesoriu Diana Platonenco și Ruslan Șaptelici cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care s-au admis cererile de apel depuse de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității și Diana Platonenco, c o n s t a t ă : La 19 ianuarie 2015 Sîrbu Maxim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității, intervenient accesoriu Platonenco Diana și Șaptelici Ruslan, cu privire la anularea parțială a deciziei din 19 iunie 2014. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia din 19 iunie 2014, adoptată în cauza pornită la plângerea avocatei Violeta Gașițoi în interesele beneficiarilor internatului psiho-neurologic Cocieri,

Diana Platanenco și Ruslan Șaptelici privind discriminarea bazată pe prejudecăți și stereotipuri față de persoanele cu dezabilități intelectuale și probleme de sănătate mentală, s-a dispus că faptele expuse în plângere reprezintă instigare la discriminare prin stereotipizare și prejudecăți față de persoanele cu dezabilități din partea d-nei psihiatru Emilia Izman și a procurorului Maxim Sîrbu conform art. 1, 2 din Legea (nr. 121 din 25 mai 2012, publicată în M.O. la 29 mai 2012 Nr. 103, art. Nr : 355) privind asigurarea egalității. Reclamantul a menționat că, considera decizia din 19 iunie 2014 în cauza nr. 090/14 neîntemeiată și urmează a fi supusă revocării, deoarece obiectul cauzei și examinării la Consiliul de discriminare a stat expunerea motivării ordonanței de neîncepere a urmăririi penale întocmită de către reclamant.

Formulările expuse în 1 nici un mod nu reprezintă instigare la discriminare prin stereotipizare și prejudecăți față de persoanele cu dezabilități, ci este o simplă descriere a situației de fapt constatate în rezultatul investigării cazului. Reclamantul a indicat că, la ședința de examinare a plângerii avocatei Violeta Gașițoi în interesele beneficiarilor internatului psiho-neurologic Cocieri, Diana Platanenco și Ruslan Șaptelici din 19 iunie 2014 nu a participat, despre examinarea cazului dat nu a cunoscut, deoarece nu a fost legal citat, iar cazul s-a examinat în absența sa, astfel fiindu-i încălcat dreptul la apărare, fiind pus în imposibilitatea de a prezenta obiecții în vederea susținerii poziției.

Reclamantul a precizat că despre existența deciziei contestate a aflat la 27 noiembrie 2014, fiind citat de către Procuratura Generală pentru a da explicații pe caz, dată la care i-a fost prezentată, iar studiind conținutul acesteia a constatat necesitatea de a solicita revocarea acesteia ca fiind o soluție neîntemeiată și ilegală, motiv pentru care a adresat pârâtului o cerere prealabilă, însă încercarea de a soluționa problema pe cale extrajudiciară nu s-a soldat cu succes, or, la 19 ianuarie 2015 a recepționat răspunsul pârâtului, prin care i s-a comunicat că cererea a fost respinsă ca fiind tardivă. Reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și anularea în partea ce ține de constatarea instigării la discriminare prin stereotipizare și prejudecăți față de persoanele cu dizabilități din partea procurorului Maxim Sîrbu, cât și a dispoziției „consiliul va sesiza Colegiul Disciplinar al procurorilor privind exprimările d-lui.

procuror Maxim Sîrbu, procuror în Procuratura Dubăsari pentru a se lua o decizie disciplinară” a actului administrativ – deciziei din 19 iunie 2014. Prin hotărârea din 08 mai 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost admisă cererea de chemare în judecată și anulată decizia din 19 iunie 2014 întocmită de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității. La 05 iunie 2015 Ruslan Șaptelici reprezentat de avocatul Tatiana Zumbreanu a depus cerere cu privire la casarea hotărârii în ordine de revizuire prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire cu casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12 octombrie 2016 și a pune cauza civilă la cererea reclamantului Maxim Sîrbu pe rol pentru judecare conform regulilor generale stabilite pentru cauzele civile și a decide implicarea în procesul dat ca parte a lui Ruslan Șaptelici și a reprezentantului său.

Prin încheierea din 03 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost casată în ordine de revizuire hotărârea din 08 mai 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu primirea cauzei în procedura Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău spre examinare în esență conform ordinii stabilite pentru cauzele civile. Prin încheierea din 07 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Diana Platanenco și Ruslan Șaptelici. Prin hotărârea din 12 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost admisă cererea de chemare în judecată și anulată decizia din 19 iunie 2014 emisă de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității.

La 24 octombrie 2016 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării 2 și asigurării egalității a depus apel nemotivat, iar la 31 mai 2017 cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 12 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată. La 09 noiembrie 2015 Platonenco Diana reprezentată de avocatul Gabriela Șoronga a depus apel nemotivat, iar la 31 mai 2017 cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 12 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise cererile de apel declarate de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității și Diana Platonenco, casată integral hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12 octombrie 2016, cu adoptarea unei noi hotărâri după cum urmează: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Maxim Sîrbu către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității, intervenient accesoriu Platonenco Diana și Șaptelici Ruslan, privind anularea parțială a deciziei din 19 iunie 2014. În susținerea soluției date, instanța de apel a conchis că concluzia instanței de fond în sensul admiterii cererii de chemare în judecată este eronată.

Circumstanțele din speță denotă cu certitudine existența unui tratament discriminator interzis față de persoanele cu dezabilități din partea lui Maxim Sîrbu în calitate de procuror al Procuraturii raionului Dubăsari, ceea ce condiționează temeinicia plângerii depusă de către Diana Platanenco și Ruslan Șaptelici, reprezentați de avocatul Violeta Gașițoi și relevă legalitatea deciziei Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, astfel încât aceasta corespunde Legii. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 17 aprilie 2018 Maxim Sîrbu reprezentat de avocatul Olesea Negru a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 cu menținerea hotărârii din 12 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău (f.d. 1-3, Vol.II). În motivarea recursului recurentul a menționat că instanța ierarhic inferioară a emis o decizie neîntemeiată, deoarece nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, nu a cercetat circumstanțele și probele administrate la dosar și a interpretat eronat prevederile legii. La 28 iunie 2018 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității a depus referință asupra cererii de recurs prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14 decembrie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 13 februarie 2018, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește. În aceste circumstanțe recursul, declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de avocatul Olesea Negru, la 17 aprilie 2018, se consideră depus în termen. 3 Examinând temeiurile recursului declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de avocatul Olesea Negru în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). 4 În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de avocatul Olesea Negru este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de avocatul Olesea Negru ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul, declarat de Maxim Sîrbu reprezentat de avocatul Olesea Negru, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Visternicean 5