ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 04.07.2018

3ra-753/18 — anularea actului administrativ

HOTĂRÂRE

04.07.2018

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: anularea actului administrativ
Temei legal: asigurarea obligatorie de asisitentă medicală

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

3ra-753/18 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-753/18

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) N. Pasecinic

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

D E C I Z I E

4 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursurile declarate de către Compania Națională de Asigurări în

Medicină, Uniunea Avocaților din Republica Moldova și Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină împotriva

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității,

Străisteanu Doina-Ioana, intervenienți accesorii Guvernul Republicii Moldova,

Parlamentul Republicii Moldova, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia

Națională de Integritate, Zadoinov Roman, Mihailov-Moraru Veronica, Moloșag Natalia,

Durnescu Mihail, Gașițoi Violeta, Palii Oleg și Voloșina Larisa cu privire la anularea

actului administrativ și cererea reconvențională înaintată de Străisteanu Doina-Ioana și

Uniunea Avocaților din Republica Moldova împotriva Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, intervenienți

accesorii Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității,

Guvernul Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova, Agenția Națională de

Integritate, Palii Oleg, Zadoinov Roman, Gașițoi Violeta, Mihailov-Moraru Veronica,

Moloșag Natalia, Durnescu Mihail și Voloșina Larisa cu privire la obligarea executării

deciziei și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost admise apelurile declarate de Străisteanu Doina-Ioana, Uniunea Avocaților din

Republica Moldova, Consiliului Național pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurării Egalității, Moloșag Natalia, Mihailov-Moraru Veronica și Durnescu Mihail,

casată hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și pronunțată

o nouă hotărâre, prin care s-au respins cererea de chemare în judecată înaintată de

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Compania Națională de Asigurări în

Medicină și cererea reconvențională înaintată de Străisteanu Doina-Ioana și Uniunea

Avocaților din Republica Moldova,

c o n s t a t ă:

La 9 octombrie 2014 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (succesor în

drepturi și obligații al Ministerului Sănătății) și Compania Națională de Asigurări în

Medicină au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, Străisteanu Doina-Ioana,

intervenienți accesorii Guvernul Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova,

Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia Națională de Integritate, Zadoinov

Roman, Mihailov-Moraru Veronica, Moloșag Natalia, Durnescu Mihail, Gașițoi Violeta,

Palii Oleg și Voloșina Larisa cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii au indicat că la 19 februarie 2014 în adresa Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității a parvenit plângerea

avocatului Zadoinov Roman împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Ulterior la 10 martie 2014 în adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității a parvenit plângerea avocaților Mihailov-Moraru

Veronica și Moloșag Natalia.

De asemenea, au menționat că la 17 martie 2014 în adresa Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității a parvenit plângerea

avocatului Durnescu Mihail, iar la 18 și 19 martie 2014 au parvenit plângerile avocaților

Zadoinov Roman și Gașițoi Violeta.

Astfel la 19 martie 2014 Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității a expediat în adresa Ministerului Sănătății și Companiei Naționale

de Asigurări în Medicină nota de autosesizare din 18 martie 2014, însă care nu a fost

recepționată de Ministerul Sănătății.

Prin scrisoarea din 27 martie 2014, Compania Națională de Asigurări în Medicină a

prezentat obiecțiile sale, indicând lacunele la depunerea autosesizării și anume neglijarea

prevederilor legislației în vigoare de către membrul-raportor, Străisteanu Doina-Ioana,

referirea la normele juridice existente, invocând argumente bazate pe norme legale

abrogate, fapt ce a dus la vicierea notei de autosesizare, fiind prezentată informație

eronată Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității.

Susține că la 24 martie 2014 a avut loc ședința de audieri a Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității pe marginea plângerilor

vizate, în aceiași zi fiind recepționate și plângerile depuse de avocații Palii Oleg și

Voloșina Larisa, care la fel nu au fost comunicate Ministerului Sănătății.

La 17 aprilie 2014 Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității a emis decizia nr. 060/14, prin care a decis că faptele expuse în

plângeri reprezintă discriminare pe statut profesional și avere la determinarea costului

polițelor de asigurare obligatoriei de asistență medicală pentru avocați, discriminare pe

statut profesional pentru femeile avocate obligate să prezinte dovada suspendării licenței

de avocat pentru a beneficia de polița de asigurare medicală obligatorie gratuită pe

perioada maternității, nașterii și lăuziei, discriminare pe statut profesional pentru avocați

în dreptul de a beneficia de polița de asigurare medicală gratuită pe timpul îngrijirii

copilului pînă la vârsta de 3 ani.

Relatează că la 21 iunie 2014 Compania Națională de Asigurări în Medicină a

informat Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității

referitor la acțiunile întreprinse întru asigurarea executării deciziei nr. 060/14 din 17

aprilie 2014.

La 24 iulie 2014 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a informat

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității referitor la

acțiunile întreprinse întru asigurarea executării deciziei nr. 060/14 din 17 aprilie 2014.

De asemenea, la 08 august 2014 Compania Națională de Asigurări în Medicină a

înaintat Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității

cerere prealabilă, prin care a solicitat revocarea deciziei nr. 060/14 din 17 aprilie 2014

privind discriminarea bazată pe statutul profesional și pe avere la determinarea costului

polițelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Prin răspunsul Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității din 09 septembrie 2014, cererea prealabilă a fost respinsă.

Reiterează că potrivit pct. 2 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002

cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurarea obligatorie

de asistență medicală, printre categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorii

de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual se numără notarii

publici, executorii judecătorești și avocații neangajați indiferent de forma juridică de

organizare a activității, care au obținut licență în modul stabilit de lege.

Susține că deoarece Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe

anul 2014, nr. 330 din 23 decembrie 2013, nu prevede careva reduceri pentru notarii

publici, executorii judecătorești și avocați, categoriile de persoane menționate, incluziv

avocații nu beneficiază de reduceri la procurarea polițelor de asigurare în medicină.

Consideră că decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității nr. 060/14 din 17 aprilie 2014 este în contradicție cu normele

imperative menționate supra, fapt pentru care urmează a fi anulată.

La fel, consideră că atribuirea avocaților, notarilor și executorilor judecătorești la

categoria de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă

fixă, a constituit o facilitate acordată acestora, în raport cu alte categorii de plătitori ai

primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. Or, prin Legea nr. 77 din 12

aprilie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, doar avocații

neangajați au fost obligați să achite prima de asigurare în sumă fixă.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Compania Națională de

Asigurări în Medicină solicită anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității nr. 060/14 din 17 aprilie 2014 privind

discriminarea bazată pe statutul profesional și pe avere la determinarea costului polițelor

de asigurare obligatorie de asistență medicală; anularea răspunsului Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității adresat Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din 09 septembrie 2014; anularea răspunsului

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității adresat

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină din 09 septembrie 2014.

Pe parcursul examinării cauzei, Străisteanu Doina-Ioana și Uniunea Avocaților din

Republica Moldova au înaintat cerere reconvențională împotriva Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicini,

intervenienți accesorii Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității, Guvernul Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova,

Agenția Națională de Integritate, Palii Oleg, Zadoinov Roman, Gașițoi Violeta, Mihailov-

Moraru Veronica, Moloșag Natalia, Durnescu Mihail și Voloșina Larisa cu privire la

obligarea executării deciziei și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 114-120 Vol. II).

În motivarea cererii reconvenționale, Străisteanu Doina-Ioana și Uniunea Avocaților

din Republica Moldova au menționat că prin decizia nr. 060/2014 din 17 aprilie 2014

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității a admis

plângerea petiționarilor Zadoinov Roman, Gașițoi Violeta, Mihailov-Moraru Veronica,

Moloșag Natalia, Durnescu Mihail și Voloșina Larisa împotriva Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale și Companiei de Asigurări în Medicină cu privire la

discriminarea bazată pe statutul profesional și avere la determinarea costului de asigurare

obligatorie de asistență medicală.

Susține că atât Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cît și Compania

Națională de Asigurări în Medicină nu au întreprins nici o măsură în vederea executării

deciziei menționate, ignorând astfel competențele Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității care a constatat discriminarea

petiționarilor.

Astfel decizia nr. 060/2014 din 17 aprilie 2014 este un act executoriu, însă

neexecutat de către pârâți.

Străisteanu Doina-Ioana și Uniunea Avocaților din Republica Moldova solicită

obligarea Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină să execute decizia Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității nr. 060/2014 din 17 aprilie 2014 și încasarea

cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

S-a anulat ca fiind ilegal răspunsul Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale nr. LG 709/1 din 09 septembrie 2014 și răspunsul Consiliului pentru Prevenirea

și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității către Compania Națională de Asigurări

în Medicină nr. LG 710/1 din 09 septembrie 2014.

S-a anulat decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității nr. 060/2014 din 17 aprilie 2014 cu privire la discriminarea bazată

pe statutul profesional și avere la determinarea costului de asigurare obligatorie de

asistență medicală.

S-a respins acțiunea reconvențională înaintată de Străisteanu Doina-Ioana și

Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 594 din 26 iulie 2017 cu privire la restructurarea

administrației publice centrale de specialitate, s-a modificat denumirea Ministerului

Muncii, Protecției Sociale și Familiei în Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

care a fost reorganizat prin absorbția Ministerului Sănătății, devenind succesor în drepturi

și obligații al acestuia.

Prin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Străisteanu Doina-Ioana, Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării

Egalității, Moloșag Natalia, Mihailov-Moraru Veronica și Durnescu Mihail, casată

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 aprilie 2017 și pronunțată o nouă

hotărâre, prin care s-au respins cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină și

cererea reconvențională înaintată de Străisteanu Doina-Ioana și Uniunea Avocaților din

Republica Moldova.

La 22 martie 2018 Compania Națională de Asigurări în Medicină a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Recurentul Compania Națională de Asigurări în Medicină în motivarea recursului a

menționat că instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii și anume Legea nr. 121 din

25 februarie 2012 cu privire la asigurarea egalității, cazului în speță, însă urma să aplice

prevederile Legii nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și

termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și Legea

nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Relatează că potrivit art. 22 alin. (1) al Legii nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu

privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de

asistență medicală, avocații și alte persoane fizice incluse la începutul anului de gestiune

în una din categoriile de plătitori prevăzute la Anexa nr. 2, achită integral o primă de

asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în termen de pînă la data de 31

martie a anului de gestiune. Iar alin. (2) prevede că prin legea fondurilor de asigurare

obligatorie de asistență medicală se poate stabili o reducere a primei de asigurare

obligatorie de asistență medicală în sumă fixă pentru unele categorii de plătitori prevăzute

la Anexa nr. 2, în cazul în care aceștia vor achita prima de asigurare în termenul stabilit

la alin. (1).

Menționează că pentru anul 2014 reducerile au fost stabilite prin Legea fondurilor

asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2014 în temeiul Legii fondurilor

asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2014 nr. 330 din 23 decembrie 2013.

Susține că în baza art. 4 alin. (3) al legii menționate, persoanele fizice prevăzute la

pct. 1 lit. b), c), d) și e), pct. 3 și 4 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593 din 26 decembrie

2002, care achită în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi prima

de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilită în sumă fixă, beneficiază de o

reducere de 50 % din suma stabilită la alin. (2).

Deoarece Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2014

nr. 330 din 23 decembrie 2013 nu prevedea careva reduceri pentru notarii publici,

executorii judecătorești și avocații, categoriile de persoane menționate, inclusiv avocații

nu beneficiau de reduceri la procurarea polițelor de asigurare în medicină.

Astfel reducerile la procurarea polițelor de asigurare în medicină, precum și

cuantumul procentelor de reducere sunt decise de către Parlamentul Republicii Moldova

prin legi.

Totodată invocă faptul că în cadrul examinării cauzei, avocata Străisteanu Doina-

Ioana a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 22 alin. (1) și (2) și pct.

2 ale Anexei nr. 2 la Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul

și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, art. 4

alin. (4) lit. h) din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie

de asistență medicală și pct. 171 din Regulamentul privind modul de completare, eliberare

și evidență a polițelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1015 din 05 septembrie 2006.

Deci prin solicitarea în cauză, Străisteanu Doina-Ioana a contestat prevederile

legale menționate supra ce vizează categoriile de plătitori ai primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală în sumă fixă și care se asigură în mod individual, printre

care se regăsesc avocații, notarii și executorii judecătorești; condițiile achitării primei de

asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă pentru unele categorii de plătitori;

situațiile în care pentru unele categorii de persoane calitatea de asigurat o are statul

(Guvernul).

Prin Hotărârea nr. 13 din 22 mai 2014, Curtea Constituțională a constatat lipsa unui

raport de cauzalitate între argumentele invocate și normele contestate, sesizarea nefiind

admisă pentru examinare în fond.

Prin urmare susține că doar legiuitorul dispune de prerogativa de a stabili cotele

primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și condițiile achitării primei de

asigurare obligatorie de asistență medicală pentru unele categorii de plătitori.

La 6 aprilie 2018 Uniunea Avocaților din Republica Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel în partea respingerii acțiunii reconvenționale cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea reconvențională înaintată de Străisteanu

Doina-Ioana și Uniunea Avocaților din Republica Moldova să fie admisă.

Recurentul Uniunea Avocaților din Republica Moldova în motivarea recursului a

menționat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

La fel a relatat că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Compania

Națională de Asigurări în Medicină se eschivează de la executarea deciziei Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității nr. 060/2014 din 17

aprilie 2014, ignorând astfel obligațiunile ce le revin în stabilirea politicilor statului și

revizuirii normative relevante situației în domeniul asigurării obligatorii în medicină

pentru a exclude situațiile discriminatorii.

Invocă de asemenea că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și

Compania Națională de Asigurări în Medicină sunt responsabili de modificarea legislației

în sensul nediscriminării avocaților pe criteriu de statut profesional, avere, sex și

maternitate, or anume aceste autorități întocmesc și avizează proiectele de legi în

domeniul asigurării obligatorii de asistență medicală și înaintează propunerile sale

Parlamentului ca autorități publice de specialitate.

De asemenea susține că instanța de apel în motivarea concluziilor sale a făcut

referire la prevederile art.32 din Legea contenciosului administrativ, or acțiunea

reconvențională a fost înaintată în situația unei discriminări continue a avocaților ca

remediu efectiv pentru încetarea discriminării în temeiul art. 18 din Legea nr. 121 din 25

mai 2012 cu privire la asigurarea egalității.

Prin urmare consideră că decizia instanței de apel în partea respingerii acțiunii

reconvenționale este una contrară prevederilor legale și în această parte cade sub incidența

art. 432 alin. (2) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, motiv din care urmează a fi

casată.

La 10 aprilie 2018, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Recurentul Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în motivarea

recursului a menționat că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Recurentul a relatat că decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității nr. 060/2014 din 17 aprilie 2014 este în contradicție

cu prevederile Legii nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de

asistență medicală, cu prevederile Legii nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la

mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală și prevederile Legii nr. 330 din 23 decembrie 2013 cu privire la fondurile

asigurării obligatorii de asistență pe anul 2014 și urmează a fi integral anulată ca fiind

emisă contrar prevederilor legii și cu încălcarea competenței și procedurii stabilite.

Menționează că în conformitate cu art. 53 al Legii nr. 298 din 21 decembrie 2012 cu

privire la activitatea Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității, plângerile și autosesizările privind faptele de discriminare sunt

examinate cu respectarea următoarelor principii: transparență a procedurii; celeritate;

contradictorialitate; inversare a sarcinii probațiunii; asigurarea dreptului la apărare.

Susține că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu a fost atras la

examinarea plângerilor depuse, acestea nefiind comunicate Ministerului.

Consideră că acțiunile respective ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității au dus la lezarea gravă a drepturilor Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale la apărare și la un proces echitabil.

La fel relevă că Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității avea obligația de a se pronunța în privința motivelor legale invocate

de părți.

Totodată menționează că decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității este lovită de nulitate, fiind emisă de o persoană care

este în conflict de interese.

Astfel reiterează că membru-raportor în cauza respectivă a fost Străisteanu Doina-

Ioana, care activează în calitate de avocat, în același timp fiind și membru al Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității.

La 18 iunie 2018, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a depus referință la

recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Compania

Națională de Asigurări în Medicină, solicitând să fie menținută decizia instanței de apel

în partea în care a fost casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin

care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Sănătății și

Compania Națională de Asigurări în Medicină.

La 18 iunie 2018 Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității a depus referință la recursurile declarate de Compania Națională de

Asigurări în Medicină și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, solicitând de

a fi declarate inadmisibile.

La 18 iunie 2018, avocatul Moloșag Natalia a depus în interesele Veronicăi

Mihailov-Moraru referință la recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină, solicitând să fie

declarate ca inadmisibile.

La 23 iunie 2018, Autoritatea Națională de Integritate a depus referință la recursurile

declarate de Compania Națională de Asigurări în Medicină și Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale, solicitând să fie examinat în strictă conformitate cu legislația în

vigoare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 12 decembrie 2017, însă date

referitor la recepționarea de către părți a deciziei instanței de apel, la materialele cauzei

lipsesc.

Astfel, recursurile declarate de Compania Națională de Asigurări în Medicină la 22

martie 2018, Uniunea Avocaților din Republica Moldova la 06 aprilie 2018 și Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale la 10 aprilie 2018, se consideră depuse în termenul

prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs, Colegiul

consideră necesar de a respinge recursul declarat de Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, a admite recursurile declarate de Compania Națională de Asigurări în Medicină

și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul să caseze decizia instanței de apel și

să mențină hotărârea primei instanțe.

La caz, s-a constatat că la 19 februarie 2014, în adresa Consiliului pentru Prevenirea

și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a parvenit plângerea lui Zadoinov

Roman adresată Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Ulterior, la 10 martie 2014 în adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității a parvenit plângerea depusă de Mihailov-Moraru

Veronica și Moloșag Natalia adresată Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

De asemenea, la 17 martie 2014 în adresa Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a parvenit plângerea depusă de Mihail

Durnescu adresată Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

La 18 martie 2014, un membru al Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității a înregistrat o notă de autosesizare privind

presupusa discriminare a femeilor avocate în acces egal la serviciile de asigurări medicale

pe perioada aflării în concediul pentru îngrijirea copilului.

La 19 martie 2014, în adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității a parvenit plângerea depusă de Gașițoi Violeta

adresată Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și Ministerului Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale.

Astfel materialele cauzei denotă că petiționarii, fiind avocați de profesie, au invocat

faptul că sunt discriminați pe criteriul profesional și de avere la determinarea costului

polițelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, menționând că legislația în

vigoare nu le acordă posibilitatea de a procura polița de asigurare medicală cu reducere,

în comparație cu alți beneficiari ai asigurării medicale obligatorii.

Totodată, petiționarii au susținut că legislația în vigoare este una discriminatorie

pentru femeile avocate însărcinate deoarece sunt obligate să prezinte dovada suspendării

licenței de avocat pentru a beneficia de polița de asigurare medicală obligatorie gratuită

pe perioada maternității, nașterii și lăuziei, în comparație cu femeile însărcinate

neangajate în câmpul muncii.

De asemenea, în susținerea poziției sale, avocații au indicat că principiul egalității

se încalcă atunci când sunt tratați la fel ca notarii și executorii judecătorești și anume

faptul că nu li se aplică achitarea parțială a poliței de asigurare medicală, în cazul în care

aceasta se achită pînă la data de 31 martie, așa cum se aplică altor categorii de cetățeni.

Pe parcursul examinării plângerilor, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității a constatat că femeile avocate nu beneficiază de

polița de asigurare medicală gratuită pe timpul îngrijirii copilului pînă la vârsta de 3 ani,

în comparație cu femeile angajate în câmpul muncii a căror contract individual de muncă

este suspendat în legătură cu îngrijirea copilului de pînă la vârsta de 3 ani.

Astfel analizând reclamațiile petiționarilor, prin decizia nr. 060/2014 din 17 aprilie

2014, a decis că faptele expuse în plângere reprezintă discriminare pe statut profesional

și avere la determinarea costului polițelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

pentru avocați, iar Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în Medicină

au fost obligați că revizuiască politicile și actele normative în domeniul asigurării în

medicină pentru a exclude situațiile discriminatorii și să țină cont de opinia Uniunii

Avocaților din Republica Moldova la modificarea politicilor și actelor normative în

domeniul asigurării obligatorii în medicină cu privire la avocați.

În rezultat, la 09 octombrie 2014 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

și Compania Națională de Asigurări în Medicină au înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării

Egalității, Străisteanu Doina-Ioana, intervenienți accesorii Guvernul Republicii Moldova,

Parlamentul Republicii Moldova, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia

Națională de Integritate, Zadoinov Roman, Mihailov-Moraru Veronica, Moloșag Natalia,

Durnescu Mihail, Gașițoi Violeta, Palii Oleg și Voloșina Larisa cu privire la anularea

deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității

nr. 060/14 din 17 aprilie 2014, anularea răspunsului Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității adresat Ministerului Sănătății din 09

septembrie 2014 și anularea răspunsului Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității adresat Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină din 09 septembrie 2014.

Ulterior, Străisteanu Doina-Ioana și Uniunea Avocaților din Republica Moldova au

înaintat cerere reconvențională împotriva Ministeruli Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicini, intervenienți accesorii Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, Guvernul

Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova, Agenția Națională de Integritate,

Palii Oleg, Zadoinov Roman, Gașițoi Violeta, Mihailov-Moraru Veronica, Moloșag

Natalia, Durnescu Mihail și Voloșina Larisa cu privire la obligarea executării deciziei

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității nr.

060/14 din 17 aprilie 2014.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia că

nu există nici un fel de discriminare pe baza statutului profesional și avere la determinarea

costului polițelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru avocați.

Deci prima instanță a considerat ca fiind ilegal răspunsul Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității din 09 septembrie 2014

adresat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și răspunsul Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității din 09 septembrie 2014

adresat Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și ca fiind emisă contrar legii

decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității

nr. 060/14 din 17 aprilie 2014.

Judecând apelurile declarate de Străisteanu Doina-Ioana, Uniunea Avocaților din

Republica Moldova, Consiliul Național pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurării Egalității, Moloșag Natalia, Mihailov-Moraru Veronica și Durnescu Mihail,

instanța de apel a considerat drept neîntemeiată și ilegală hotărârea primei instanțe,

ajungând la concluzia de a emite o nouă hotărâre, prin care a respins cererea de chemare

în judecată înaintată de Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în

Medicină și cererea reconvențională înaintată de Străisteanu Doina-Ioana și Uniunea

Avocaților din Republica Moldova.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că prima instanță nejustificat a

anulat actul administrativ contestat, or Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

și Compania Națională de Asigurări în Medicină nu au demonstrat care anume drept

recunoscut de lege a fost încălcat prin emiterea de către Consiliul Național pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității a deciziei nr. 060/14 din 17

aprilie 2014.

Analizând legalitatea deciziei contestate, Colegiul consideră concluzia instanței de

apel una neîntemeiată.

La caz, Colegiul reține că Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu

privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de

asistență medicală, vizează toate categoriile de plătitori ai primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual,

desfășurând o activitate independentă indiferent de natura profesiei.

La fel, art. 22 alin. (1) din legea menționată prevede că persoanele fizice incluse la

începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute la Anexa nr. 2

vor achita integral o primă de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în

termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii fondurilor de asigurare obligatorie de

asistență medicală pe anul respectiv, iar alin. (2) prevede că prin legea fondurilor de

asigurare obligatorie de asistență medicală se poate stabili o reducere a primei de

asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă pentru unele categorii de plătitori

prevăzute la Anexa nr. 2 în cazul în care aceștia vor achita prima de asigurare în termenul

stabilit la alin. (1).

Totodată, pct. 2 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire

la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală, enumeră următoarele categorii de plătitori: notarii publici, executorii

judecătorești și avocații neangajați indiferent de forma juridică de organizare a activității,

care au obținut licență în modul stabilit de lege.

În acest sens, art. 4 alin. (3) din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență

medicală pe anul 2014 nr. 330 din 23 decembrie 2013, stabilește că persoanele fizice

prevăzute la pct. 1 lit. b), c), d) și e), pct. 3 și 4 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593 din 26

decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de

asigurare obligatorie de asistență medicală, care achită în termen de 3 luni de la data

intrării în vigoare a prezentei legi prima de asigurare obligatorie de asistență medicală

stabilită în sumă fixă, beneficiază de o reducere de 50% din suma stabilită la alin. (2) din

prezentul articol.

Deci prin efectul dispozițiilor legale avocații, notarii și executorii judecătorești sunt

obligați să achite prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, dar aceștia nu

beneficiază de reducere în proporție de 50% în virtutea prevederilor art. 22 alin. (2) din

Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de

achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, care permite

legiuitorului stabilirea reducerii de 50% doar pentru unele categorii de persoane prevăzute

în Anexa nr.2.

Prin urmare mărimea primelor de asigurare de asistență medicală se calculează în

temeiul art. 17 din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea

obligatorie de asistență medicală pentru fiecare an de gestiune.

Legea nr. 330 din 23 decembrie 2013 cu privire la fondurile asigurării obligatorii de

asistență medicală pe anul 2014, nu prevede careva reduceri pentru notarii publici,

executorii judecătorești și avocați, respectiv aceștia nu beneficiază de reduceri la

procurarea polițelor de asigurare în medicină.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea privind actele legislative nr. 780 din 27 decembrie

2001, actele legislative sunt acte adoptate de unica autoritate legislativă a statului în

temeiul normelor constituționale, conform procedurii stabilite de Regulamentul

Parlamentului, de alte reglementări în vigoare și ocupă poziția cea mai înaltă în ierarhia

actelor normative din Republica Moldova.

Iar potrivit art. 3 alin. (1) și (2) al legii menționate, actul legislativ are un caracter

statal, coercitiv, general și impersonal.

Actul legislativ trebuie să respecte condițiile legalității, accesibilității, preciziei și,

odată intrat în vigoare, este executoriu și opozabil tuturor subiectelor de drept.

Deci instanța de recurs menționează că legislația aplicabilă speței și anume Legea

cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1586 din 27 februarie 1998;

Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală nr. 1593 din 26 decembrie 2002 și Legea nr. 330 din 23

decembrie 2013 cu privire la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul

2014, sunt legi executorii și opozabile tuturor subiectelor de drept, incluziv persoanelor

care practică profesia de avocat.

Totodată, Colegiul reține că pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, la 26

februarie 2016 avocata Străisteanu Doina-Ioana a solicitat ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 22 alin. (1) și (2) și pct. (2) al Anexei nr. 2 la Legea nr. 1593

din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor

de asigurare obligatorie de asistență medicală, a art. 4 alin. (4) lit. h) din Legea nr. 1585

din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și pct. 171

din Regulamentul privind modul de completare, eliberare și evidență a polițelor de

asigurare obligatorie de asistență medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1015

din 05 septembrie 2006.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, Străisteanu Doina-Ioana a invocat

lipsa posibilității procurării poliței de asigurare obligatorie de asistență medicală cu o

reducere, astfel avocații fiind discriminați în raport cu notarii și executorii judecătorești

pe criteriul statutului profesional și al averii, aceștia fiind în situații diferite, respectiv și

mărimea primei de asigurare urmează a fi distinctă.

Astfel examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate,

Curtea Constituțională prin decizia nr. 23 din 29 aprilie 2016, a declarat inadmisibilă

excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) și (2) și pct. 2 al Anexei

nr.2 la Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele

de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, articolului 4 alin.

(4) lit. h) din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de

asistență medicală și pct. 171 din Regulamentul privind modul de completare, eliberare și

evidență a polițelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1015 din 05 septembrie 2006.

În motivarea deciziei, Curtea a constatat că singurul argument invocat de autorul

excepției, prin care se susține că avocații sunt discriminați pe criteriul statutului

profesional și al averii în raport cu notarii și executorii judecătorești, este că pentru aceștia

din urmă a fost stabilită prin lege mărimea minimă a onorariului.

În acest sens Curtea a reținut că stabilirea prin lege a onorariului pentru notari și

executori nu denotă și un venit lunar asigurat pentru aceștia, fapt ce nu poate justifica

reglementarea distinctă a mărimii primei de asigurare medicală.

În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a art. 22 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 1593 din 26 decembrie 2002, Curtea a constatat că prevederile menționate doar

stabilesc termenul până la care urmează a fi achitată prima de asigurare obligatorie în

sumă fixă, precum și dreptul legiuitorului de a stabili prin legea fondurilor de asigurare

obligatorie de asistență medicală o reducere a primei.

La fel, Curtea a reținut că normele citate cuprind reglementări generale și nu instituie

o reducere obligatorie a primei, astfel legiuitorul urmează să decidă anual dacă stabilește

o reducere a primei, precum și mărimea acesteia.

Totodată, referitor la invocarea autorului sesizării referitor la discriminarea femeilor

avocate, în raport cu femeile neangajate în câmpul muncii, prin faptul că sunt obligate să-

și suspende licența de avocat pentru a beneficia de asigurare medicală gratuită pe perioada

maternității, Curtea a menționat că norma respectivă stabilește că pentru femeile gravide,

parturiente și lăuze neangajate în câmpul muncii calitatea de asigurat o are Guvernul.

Stabilirea reducerilor la achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență

medicală pentru unele categorii de plătitori, ține de politica statului în domeniul

asigurărilor obligatorii de asistență medicală.

Deci legiuitorul dispune de prerogativa de a stabili cotele primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală și condițiile achitării primei de asigurare obligatorie de

asistență medicală pentru unele categorii de plătitori.

Colegiul conchide că cele menționate denotă ilegalitatea deciziei Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității nr. 060/14 din 17 aprilie

2014 și deci prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia că nu există o diferență de

tratament discriminatoriu pe bază de statut profesional la determinarea costului polițelor

de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru avocați, sau pe bază de statut

profesional pentru femeile avocate obligate să prezinte dovada suspendării licenței de

avocat pentru a beneficia de polița de asigurare medicală obligatorie gratuită pe perioada

maternității, sau pe bază de statut profesional pentru avocați în dreptul de a beneficia de

polița de asigurare medicală gratuită pe timpul îngrijirii copilului până la vârsta de 3 ani.

Distinct de cele relatate, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat

de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, a admite recursurile declarate de

Compania Națională de Asigurări în Medicină și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

Se admit recursurile declarate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină

și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Se casează decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, adoptată în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină împotriva Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, Străisteanu Doina-

Ioana, intervenienți accesorii Guvernul Republicii Moldova, Parlamentul Republicii

Moldova, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia Națională de Integritate,

Zadoinov Roman, Mihailov-Moraru Veronica, Moloșag Natalia, Durnescu Mihail,

Gașițoi Violeta, Palii Oleg și Voloșina Larisa cu privire la anularea actului administrativ

și cererea reconvențională înaintată de Străisteanu Doina-Ioana și Uniunea Avocaților din

Republica Moldova împotriva Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și

Companiei Naționale de Asigurări în Medicini, intervenienți accesorii Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, Guvernul Republicii

Moldova, Parlamentul Republicii Moldova, Agenția Națională de Integritate, Palii Oleg,

Zadoinov Roman, Gașițoi Violeta, Mihailov-Moraru Veronica, Moloșag Natalia,

Durnescu Mihail și Voloșina Larisa cu privire la obligarea executării deciziei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Dumitru Mardari

Dosarul nr. 3ra-753/18

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) N. Pasecinic

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

Î N C H E I E R E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând demersul înaintat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu

privire la numirea unei ședințe publice la examinarea recursurilor declarate de către

Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Compania Națională de Asigurări în

Medicină și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,