3ra-536/18 — contestarea actului administrativ si obligarea de a recalcula pensia pentru limita de vârstă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si obligarea de a recalcula pensia pentru limita de vârstă
- Temei legal
- dovada stagiului de cotizare, obligatia prezentarii declaratiilor persoanei asigurate REV 5 si achitarea contributiilor de asigurari sociale pentru fiecare persoana asigurată angajată, constituie o obligatie a angajatorului si nu a salariatului
3ra-536/18 — contestarea actului administrativ si obligarea de a recalcula pensia pentru limita de vârstă (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 3ra-536/18
Instanța de fond: Judecătoria Bălți (sediu Central)
Judecător: Natalia Costaș
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți
Judecători: A.Albu, A.Toderaș, Eu.Bejenaru
D E C I Z I E
20 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
Având în componența sa:
Președintele ședinței, judecător: Oleg Sternioală
judecători: Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
examinând recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Colba
Olga împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Bălți privind contestarea actului administrativ și obligarea de
a recalcula pensia pentru limita de vârstă,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017,
c o n s t a t ă :
La 28 martie 2016, reclamanta Colba Olga s-a adresat o cerere de chemare
în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare
CNAS), Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți (în continuare CTAS Bălți)
privind contestarea actului administrativ și obligarea de a recalcula pensia
pentru limita de vârstă.
Pe parcursul examinării cauzei, la 15 aprilie 2016 și, respectiv la 07 aprilie
2017, Colba Olga a depus cereri de concretizare a cererii de chemare în judecată
inițiale, în motivarea cărora a invocat că la 23 noiembrie 2015 a prezentat la
CTAS Bălți setul de documente pentru a i se stabili pensia pentru limită de
vârstă, care prevedea: certificatele privind salariul de la locurile de muncă de
bază, cât și de la cele prin cumul, până în anul 1999.
A indicat reclamanta că la 20 ianuarie 2016 i-a fost eliberată legitimația de
pensionare, unde au fost indicate două sume diferite pentru aceeași dată, motiv
pentru care consideră că a fost efectuat un recalcul al pensiei.
A specificat că la calcularea pensiei, i-a fost comunicat că sumele asigurate
nu au fost incluse, la fel nu a fost inclusă nici perioada de activitate la Școala de
1
arte Ciprian Porumbescu din ianuarie până la mijlocul lunii august 2003,
perioada de activitate la baza turistică din septembrie până în decembrie 2004,
perioada de activitate în Liceul ,,Maxim Gorchii” din septembrie până în
decembrie 2006, la fel au fost schimbate cupoanele din luna august 1992 în
ruble din 1989 și ca rezultat a fost micșorat stagiul de muncă, au mai fost
schimbați leii din luna decembrie 1993 în rublele din 1989.
Consideră reclamanta că lipsa sumelor asigurate pentru luna iulie 2003 în
calculul pensiei sale nu corespunde realității, deoarece în anul 2003 a lucrat în
calitate de profesor la școala de arte Ciprian Porumbescu și prin cumul la liceul
,,Petru cel Mare” și în liceul „Alexandr Pușkin”. A mai indicat că pe contul ei la
CTAS Bălți la rubrica liceul „Petru cel Mare” pentru luna iunie anul 2003 este
indicată suma de 626,40 lei, ceea ce înseamnă că suma dată a fost calculată
pentru 62 zile calendaristice, adică pentru lunile iunie și iulie după finisarea
anului. Faptul că în toate școlile au fost achitate plățile pentru concediile de
odihnă, se confirmă cu sumele asigurate pentru luna iunie care figurează în
contul personal. Având în vedere că Legea privind pensiile de asigurări sociale
de stat ia în considerație numărul de luni pentru care sunt calculate sumele
asigurate, atunci reiese că la calcularea pensiei reclamantei a influențat
repartizarea incorectă a sumelor pentru perioada concediului de vară din toate
instituțiile unde activa prin cumul, ceea ce este inadmisibil.
A mai indicat reclamanta că, pentru anul 1992 nu a fost luat în calcul
certificatul privind salariul de la locul de muncă de bază la Școala nr.17,
carnetul de muncă, dar numai s-a ținut cont de suma din perioada ianuarie-iulie
1992 de la locul de muncă prin cumul, în așa mod în calculul pensiei nu a fost
inclusă luna august 1992, motiv pentru care la 27 ianuarie 2016 s-a adresat cu
cerere prealabilă către pârâtă privind efectuarea recalculului pensiei sale, însă
prin răspunsul din 12 martie 2016 pârâta i-a refuzat în satisfacerea cererii.
Considerând că îi este lezat dreptul la proprietate consfințit în art. 1 din
Protocolul nr. 1, art. 46 din Constituția RM, precum și dreptul la asistență și
protecție socială garantat de art. 47 al Constituției RM, reclamanta Colba Olga
s-a adresat instanței de judecată cu prezenta cerere de apărare a drepturilor
pretins încălcate, solcitând în urma concretizării cererii, anularea deciziei CTAS
Bălți nr. 02/216/226 din 13 ianuarie 2016 privind recalcularea pensiei
reclamantei, obligarea pârâtei de a înlătura încălcările și a efectua un recalcul al
pensiei, incluzând perioada de activitate la Școala de Arte „Ciprian
Porumbescu” din ianuarie până la mijlocul lunii august 2003, perioada de
activitate la baza turistică din septembrie-decembrie 2004, perioada de activitate
la liceul „Maxim Gorkii” din septembrie-decembrie 2006, perioada de activitate
și lucrări în Școala Medie nr. 17 și școala muzicală din 1992, a include în
stagiul de cotizare perioada iulie 1988 în mărimea bursei leniniste, în mărime de
100 ruble și august 1988 achitați de Școala profesională de pedagogie muzicală
din mun.Bălți în mărime de 123,75 ruble, indemnizația de întreținere și 150
ruble - salariul pentru luna august anul 1988, a include în stagiul de cotizare
perioada de 01 octombrie 1977 – 31 mai 1978 în sumă de 93,30 ruble, plătiți
lunar la școala muzicală din Bălți, studiile la zi în Academia de Muzică Teatru
și Arte Plastice din 01 septembrie 2011 – 30 iulie 2015 și a efectua recalculul
2
pensiei din momentul primirii acesteia, luând în considerație actele prezentate,
totodată a solicitat și încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a cheltuielilor
de judecată (vol.I,f.d.f.d.2,28,179).
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 02 mai 2017, cererea
de chemare în judecată înaintată de Colba Olga a fost respinsă ca fiind
nefondată (vol.I,f.d.188).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 03 mai 2017 Colba Olga a
declarat apel nemotivat, iar la 26 iunie 2017 apel motivat împotriva aceleași
hotărâri, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea
unei hotărâri noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă în
sensul declarat (vol.I,f.d.f.d.191,208).
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017, a fost admis
apelul declarat de către Colba Olga, casată hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul
Central) din 02 mai 2017 și pronunțată o hotărâre nouă, prin care cererea de
chemare în judecată depusă de către Colba Olga a fost admisă parțial, fiind
dispusă anularea deciziei CNAS nr.02/2016/226 din 13 ianuarie 2016 privind
recalcularea pensiei reclamantei Colba Olga, cu obligarea CNAS de a-i efectua
recalcularea mărimii pensiei pentru limită de vârstă, incluzând perioada de
activitate la Școala de Arte Ciprian Porumbescu din ianuarie până la mijlocul
lunii august 2003, perioada de activitate la baza turistică din septembrie-
decembrie 2004, perioada de activitate la liceul ,,Maxim Gorkii” septembrie-
decembrie 2006, perioada de activitate în Școala Medie nr. 17 și școala
muzicală din 1992. S-a respins pretenția reclamantei Colba Olga privind
includerea în stagiul de cotizare a perioadei iulie 1988 în mărimea bursei
leniniste, în mărime de 100 ruble și august 1988 achitați de Școala profesională
de pedagogie muzicală din mun.Bălți în mărime de 123,75 ruble, a
indemnizației de întreținere și 150 ruble - salariul pentru luna august anul 1988,
a includerii în stagiul de cotizare perioada de 01 octombrie 1977 – 31 mai 1978
în sumă de 93,30 ruble, plătiți lunar la școala muzicală din Bălți, studiile la zi în
Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice din 01 septembrie 2011 – 30 iulie
S-a mai dispus încasarea din contul CNAS în beneficiul apelantei Colba
Olga a cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 lei.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 05 februarie
2018, CNAS a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea
deciziei Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017 cu menținerea hotărârii
Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 02 mai 2017.
În susținerea recursului s-a indicat că, la examinarea cauzei instanța de apel
a interpretat eronat normele de drept material, nefiind constatate și elucidate pe
deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei.
La fel s-a indicat că, la caz, decizia instanței de apel este ilegală și
neîntemeiată și care urmează a fi casată, pe motiv că nu a fost aplicată legea
care trebuia să fie aplicată și s-a interpretat în mod eronat legea.
În acest sens, invocă că, instanța de apel nu a reținut faptul că, decizia
recurată nu va putea fi pusă în executare, deoarece instanța ierarhic inferioară
dispunând obligarea CNAS la recalcularea pensiei intimatei – reclamante prin
includerea perioadelor indicate în decizie, nu a stabilit și nu a indicat care este
3
acel venit realizat de către intimată și dacă au fost achitate contribuțiile
obligatorii în acest sens.
În rezultat, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă
prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial
circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate
circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțînd o hotărâre
neîntemeiată de admitere parțială a acțiunii, astfel fiindu-i încălcat în mod direct
dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, pe când prima instanță a constatat
toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei
(vol.II,f.d.21-25).
La 27 martie 2018 în adresa intimatei a fost expediată copia recursului
declarat de CNAS cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței
(vol.II,f.d.30), iar la 27 aprilie 2018, Colba Olga a prezentat referință la recursul
declarat de către CNAS, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia,
solicitând respingerea recursului ca inadmisibil. Or, recurenta nu a invocat
careva temeiuri care să se încadreze în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4)
CPC, din care considerent consideră decizia instanței de apel întemeiată și
legală.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că, recursul este declarat în termen, având în vedere faptul
că, decizia recurată a fost pronunțată la 21 noiembrie 2017 (vol.II,f.d.4) și
recepționată de către CNAS la 12 februarie 2018 (vol.II,f.d.16), pe când
recursul a fost depus la 05 februarie 2018, adică anterior recepționării actului
judecătoresc contestat (vol.II,f.d.21).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2018, recursul
declarat de către CNAS a fost considerat admisibil și fără a prejudicia fondul a
fost dispusă judecarea acestuia de către completul din 5 judecători
(vol.II,f.d.35).
În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care
recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează
fondul recursului.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea
hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității
invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se
pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea
de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins cu
menținerea integrală a deciziei instanței de apel.
4
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța după ce judecă
recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel
și după caz hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.
Conform art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, persoana
vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ
sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină
recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.
Art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10
februarie 2000 statuează că orice persoană care se consideră vătămată într-un
drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act
administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate
adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea
actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Așa-dar, după cum denotă actele cauzei, la data de 23 noiembrie 2015
Colba Olga a depus la CTAS Bălți o cerere pentru stabilirea pensiei pentru
limită de vârstă (f.d.128), iar la 16 decembrie 2015 de către CTAS Bălți a fost
emisă decizia nr. 02/2015/65805 privind stabilirea și acordarea pensiei
reclamantei Colba Olga în sumă de 1817,34 lei (f.d.57).
La fel, s-a constatat că la stabilirea cuantumului pensiei reclamantei au fost
luate în calcul perioadele de asigurare: 15 august 1979 – 31 august 1983, 15
august 1988 – 17 august 1992, 01 septembrie 1992 – 30 iunie 2003, 01 august
2003 – 23 noiembrie 2015, precum și perioada de studii la secția de zi în
instituțiile de învățământ superior pentru perioada: 01 septembrie 1983 – 18
iunie 1988.
Deci, în rezultatul examinării documentelor din dosarul de pensionare,
reclamantei i-a fost stabilită pensie pentru limită de vârstă, calculată pentru un
stagiu de cotizare realizat până la 01 ianuarie 1999 de 19 ani 02 luni și după 01
ianuarie 1999 de 16 ani 08 luni, în total 36 ani și reieșind din venitul mediu
asigurat, acesteia i s-a calculat o pensie pentru limită de vârstă în sumă de
1817,34 lei (f.d.57).
Ulterior, la 13 ianuarie 2016 ca urmare a măririi venitului mediu asigurat
de la suma de 2801,66 lei până la suma de 2828,53 lei, de către CTAS Bălți a
fost emisă decizia nr. 02/2016/226 privind recalcularea pensiei reclamantei,
cuantumul pensiei fiind modificat de la suma de 1817,34 lei până la suma de
1824,12 lei (f.d.58,12).
Nefiind de acord cu decizia CTAS Bălți din 13 ianuarie 2016, la 27
ianuarie 2016 Colba Olga a expediat în adresa CNAS și CTAS Bălți cererea
prealabilă, solicitând să fie efectuat un recalcul al pensiei în conformitate cu
legislația în vigoare în corespundere cu documentele prezentate la CTAS Bălți,
adică conform certificatelor cu privire la salariu, certificatelor care confirmă
specificul activității sale de muncă, copiile diplomelor sale, precum și
înscrierilor din carnetele de muncă (f.d.5-6).
Prin răspunsul nr. C-104/16 din 26 februarie 2016 eliberat de CNAS,
reclamantei i s-a comunicat că indemnizațiile pentru incapacitate temporară de
muncă nu au fost luate în calcul, astfel cum din acestea nu se achită impozit în
5
fondul social, la fel reieșind din faptul că în contul său personal nu erau indicate
datele cu privire la primirea salariului în perioada septembrie-decembrie 2001 la
Liceul Teoretic ,,Petru cel Mare” și în perioada ianuarie-iunie 2003 la Direcția
de învățămînt tineret și sport, la calcularea pensiei acest venit nu a fost luat în
considerație. Reclamantei i s-a explicat și faptul că mărimea pensiei a fost
revizuită reieșind din venitul mediu asigurat pentru perioadele indicate mai sus,
cât și pentru perioada ianuarie-iunie 2004, deoarece au fost modificate sumele
din data inițială a calculării pensiei. Astfel, din venitul mediu asigurat de
2828,53 lei, luând în considerație stagiul de cotizare al reclamantei de 36 de ani,
mărimea pensiei constituie suma de 1824,12 lei. Totodată, a fost informată
despre faptul că mărimea vărsărilor la fondul social pentru luna august 1992 nu
a fost luată în calcul, deoarece coeficientul individual pentru perioada: 01
decembrie 1988 – 30 noiembrie 1993 este mai mic decât coeficientul de
indexare a pensiei, astfel recalcularea pensiei din acest considerent nu este
rațională, deoarece va duce la micșorarea cuantumului acesteia (f.d.7-8).
Considerând că prin răspunsul CNAS îi este lezat dreptul la proprietate
consfințit în art. 1 din Protocolul nr. 1, art. 46 din Constituția RM, precum și
dreptul la asistență și protecție socială garantat de art. 47 al Constituției RM,
reclamanta Colba Olga s-a adresat instanței de judecată cu prezenta cerere de
apărare a drepturilor pretins încălcate, solcitând în urma concretizării cererii,
anularea deciziei CTAS Bălți nr. 02/216/226 din 13 ianuarie 2016 privind
recalcularea pensiei reclamantei, obligarea pârâtei de a înlătura încălcările și a
efectua un recalcul al pensiei, incluzând perioada de activitate la Școala de Arte
„Ciprian Porumbescu” din ianuarie până la mijlocul lunii august 2003, perioada
de activitate la baza turistică din septembrie-decembrie 2004, perioada de
activitate la liceul „Maxim Gorkii” din septembrie-decembrie 2006, perioada de
activitate și lucrări în Școala Medie nr. 17 și școala muzicală din 1992, a include
în stagiul de cotizare perioada iulie 1988 în mărimea bursei leniniste, în mărime
de 100 ruble și august 1988 achitați de Școala profesională de pedagogie
muzicală din mun.Bălți în mărime de 123,75 ruble, indemnizația de întreținere
și 150 ruble - salariul pentru luna august anul 1988, a include în stagiul de
cotizare perioada de 01 octombrie 1977 – 31 mai 1978 în sumă de 93,30 ruble,
plătiți lunar la școala muzicală din Bălți, studiile la zi în Academia de Muzică
Teatru și Arte Plastice din 01 septembrie 2011 – 30 iulie 2015 și a efectua
recalculul pensiei din momentul primirii acesteia, luând în considerație actele
prezentate, totodată a solicitat și încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a
cheltuielilor de judecată (vol.I,f.d.f.d.2,28,179).
Reieșind din solicitările expuse în cererea de chemare în judecată, obiectul
acțiunii ține de drepturile persoanei la asigurare în caz de bătrânețe, drepturi ce
fac parte din categoria drepturilor sociale.
În acest sens, Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 27 din 20 decembrie
2011 privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor
de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați a
statuat cu titlu de principiu că, un drept social poate fi obiectul protecției
constituționale garantate de art.46 și, respectiv, art.1 din Protocolul nr.1 la
Convenția Europeană numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit
6
și are o valoare economică. Aplicativ la prezenta cauză, un drept patrimonial
dobândit ar însemna dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare
economică și astfel constituie un drept de proprietate al persoanei.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a asimilat dreptul la prestații
sociale unui drept de proprietate, în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la
Convenția Europeană, doar în cazul persoanelor care au plătit contribuții la un
sistem de protecție socială (Müller v. Austria, decizia din 16 decembrie 1974),
ulterior jurisprudența acesteia a evoluat, nu fără de ambiguități în ceea ce
privește prestațiile non-contributive, spre o protecții mai largă.
În acest context, în cauza Stec și alții v. Marea Britanie (decizia de
admisibilitate din 6 iulie 2005) Marea Cameră a Curții Europene a statuat, cu
valoare de principiu, că atunci când un Stat Parte pune în aplicare o legislație
care prevede plata automată a unei prestații sociale – indiferent dacă acordarea
acestei prestații depinde sau nu de plata prealabilă a contribuțiilor – această
legislație trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial ce ține de
domeniul de aplicare al articolului 1 din Protocolul nr.1 pentru persoanele care
îndeplinesc cerințele sale.
Statele părți la Convenție dispun de o marjă largă de apreciere pentru
reglementarea politicii lor sociale. Curtea Europeană a reamintit, în acest sens,
că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege
mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între
cheltuielile și veniturile publice, având în vedere că acestea cunosc nevoile
propriei societăți (Terazzi SRL v. Italia, hotărârea din 17 octombrie 2002, § 85,
și Wieczorek v. Polonia, hotărârea din 8 decembrie 2009, § 59).
Deși principiile care rezultă din articolul 1 din Protocolul nr. 1 sunt
aplicabile și în cazul pensiilor (Stummer v. Austria [MC], hotărârea din 7 iulie
2011, § 82), totuși, dispozițiile acestuia nu garantează, ca atare, vreun drept la
primirea unei pensii într-un anumit cuantum (Maggio și alții v. Italia, hotărârea
din 31 mai 2011, § 55).
În același timp, în cazul în care cuantumul unui drept salarial sau unei
pensii stabilite este redus sau anulat, această măsură poate constitui o ingerință
în exercitarea dreptului de proprietate, care trebuie să fie justificată (a se vedea
mutatis mutandis Rasmussen v. Polonia, hotărârea din 28 aprilie 2009, § 71).
Or, o condiție esențială pentru ca ingerința să fie considerată drept compatibilă
cu art. 1 din Protocolul nr. 1 este faptul că aceasta trebuie să fie prevăzută de
lege și să servească unui interes public legitim.
Totodată, trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între
mijloacele folosite și scopul urmărit prin orice măsură de natură a priva o
persoană de proprietatea sa (James și alții v. Regatul Unit, hotărârea din 21
februarie 1986). Echilibrul cerut nu va fi realizat în cazul în care persoanei în
cauză îi revine suportarea unei sarcini individuale excesive (Maggio și alții v.
Italia).
Fiind investită cu judecarea cauzei în cauză, prima instanță a ajuns la
concluzia netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o ca fiind neîntemeiată.
În susținerea soluției date, instanța de fond a reținut că decizia nr.
02/216/226 din 13 ianuarie 2016 emisă de CTAS Bălți cu privire la stabilirea
7
pensiei reclamantei, a fost adoptată în corespundere cu legislația în vigoare și în
baza documentelor prezentate de către reclamanta Colba Olga și careva temeiuri
de anulare a acesteia pe parcursul examinării cauzei nu au fost stabilite (f.d.192-
197).
Judecând apelul declarat de către Colba Olga, instanța de apel l-a admis, a
casat hotărârea primei instanțe și a pronunțat o hotărâre nouă, prin care a admis
parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Colba Olga.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că, deși prima
instanță corect și-a întemeiat hotărârea pe Legea nr.156 privind sistemul public
de pensii, totuși textul articolelor citate conțineau prevederile în vigoare la data
pronunțării hotărârii și nu la data emiterii deciziei contestate a CNAS. La fel,
instanța de apel a stabilit că, nu era în vigoare nici Hotărârea Guvernului nr.165
din 21 martie 2017 prin care s-a aprobat modalitatea de calculare a pensiilor și
modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru pensii, motiv pentru
care instanța de apel a ajuns la concluzia de a casa hotărârea primei instanțe cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care a soluționa fondul cauzei.
Totodată, cu referire la temeinicia acțiunii, Curtea de Apel Bălți a
concluzionat că nu-i poate fi imputat apelantei în calitate de beneficiar al pensiei
pentru limită de vârstă neintroducerea sau introducerea incompletă a datelor în
sistemul informațional al CNAS odată ce apelanta a activat concomitent la mai
multe instituții de învățământ prezentând instanței dovezi în acest sens
(f.d.4,10,11,92,93,94,139,140,142), or, după anul 1999 dovada stagiului de
cotizare se face pe baza datelor din codul personal, iar informația despre venit și
contribuții se prezenta de patron cu introducerea ulterioară a datelor de către
instituțiile specializate ale statului (vol.II,f.d.6-14).
Aici, este de menționat că, deși reclamanta prin cererea de chemare în
judecată, inclusiv ulterior prin cererile de concretizare a acțiunii a solicitat
anularea deciziei CTAS Bălți nr.02/2016/226 din 13 ianuarie 2016 privind
recalcularea pensiei reclamantei Colba Olga (f.d.2,28,179), iar instanța de apel
examinând cauza în ordine de apel a dispus anularea deciziei CNAS
nr.02/2016/226 din 13 ianuarie 2016 privind recalcularea pensiei reclamantei
Colba Olga, instanța de apel nu a încălcat normele de drept procedural, or,
potrivit art. 44 alin. (4) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.
489 din 08 iulie 1999, casele teritoriale sînt structuri teritoriale ale Casei
Naționale și nu au calitatea de persoană juridică.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel corect a dispus anularea
deciziei CNAS nr.02/2016/226 din 13 ianuarie 2016 privind recalcularea pensiei
reclamantei Colba Olga cu obligarea CNAS de a-i efectua recalcularea mărimii
pensiei pentru limită de vârstă.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel despre
necesitatea admiterii parțiale a acțiunii justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor
administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea
juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 CPC. Instanța de apel a stabilit
corect situația de fapt și de drept în prezenta speță, a dat o apreciere obiectivă
8
probelor administrate și a emis o decizie întemeiată și legală care corespunde
legislației în vigoare.
Colegiul judiciar reiterează în prezenta speță prevederile art. 1 din Legea
privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în
redacția Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 201
din 28 iulie 2016, în vigoare până la 31 decembrie 2016, Monitorul Oficial
nr.293-305/630 din 09 septembrie 2016), care statuează expres că pensia
reprezintă un drept bănesc cuvenit asiguratului, în condițiile prezentei legi,
corelativ obligațiilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat.
Stagiu de cotizare reprezintă însumare a perioadelor de activitate în care s-a
plătit contribuția la fondul de pensii. Iar, venit asigurat reprezintă venit pe care
s-au plătit contribuții de asigurări sociale și care constituie baza de calcul al
pensiei în sistemul public.
Totodată, potrivit art. 7 din aceeași lege, dovada stagiului de cotizare se
face pe baza datelor din codul personal, gestionat în conformitate cu Legea
privind sistemul public al asigurărilor sociale.
În baza art.8 alin.(1) și (2) din Legea enunțată, baza de calcul al pensiei o
constituie venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, valorizat
la momentul stabilirii pensiei. Venitul mediu lunar asigurat se determină din
suma contribuțiilor plătite în perioadele contributive, cotele de contribuții
stabilite prin lege pentru aceste perioade și numărul total de luni de cotizare.
Formula de calcul al venitului mediu lunar asigurat este redată în anexa nr.1,
parte integrantă a prezentei legi.
Iar conform art.9 lit.a) din Legea sus-indicată, în sistemul public, se acordă
următoarele categorii de pensii: a) pensie pentru limită de vîrstă.
În conformitate cu art. 10 al aceleași legi privind sistemul public de pensii,
dreptul la pensie îl au persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Dreptul la pensie se cuvine și poate fi solicitat de la data îndeplinirii condițiilor
de pensionare prevăzute de lege. Dreptul la pensie este imprescriptibil.
Potrivit art.17 alin. (1) din Legea privind sistemul public de asigurări
sociale nr. 489 din 08 iulie 1999 (în vigoare la data emiterii actului
administrativ ce se solicită a fi anulat în prezenta speță), în sistemul public sânt
contribuabili, după caz: a) asigurații care datorează contribuții individuale de
asigurări sociale; b) angajatorii; c) persoanele juridice asimilate, în condițiile
prezentei legi, angajatorului, la care își desfășoară activitatea asigurații
prevăzuți la art. 4 pct. 2).
Conform art.25 alin.(1) și (2) din aceeași lege privind sistemul public de
asigurări sociale, contribuția individuală de asigurări sociale datorată de
asigurații cu contract individual de muncă se reține și se virează lunar de către
angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat. Angajatorul calculează
contribuția de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale
de stat și o virează lunar, împreună cu contribuțiile individuale reținute de la
angajații săi asigurați.
Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Legea privind pensiile de asigurări
sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998, în afară de perioadele specificate
la art.5, în stagiul de cotizare se includ perioadele în care s-au desfășurat
9
următoarele activități pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi (și anume 01
ianuarie 1999): studiul în instituțiile de învățămînt superior de zi.
Conform art. 53 din aceeași lege, pensia pentru limită de vârstă se
determină prin cumularea drepturilor de pensie din perioada anterioară (până la
01 ianuarie 1999) și cea posterioară intrării în vigoare a Legii sus-menționate
(după 01 ianuarie 1999).
Pentru perioada de activitate realizată până la 01 ianuarie 1999 pensia se
determină pe baza coeficientului individual al salariului pensionarului, care
reprezintă raportul dintre suma salariului pentru oricare 60 de luni consecutive
din ultimii 15 ani de activitate până la 01 ianuarie 1999 și suma salariului mediu
pe țară pentru aceeași perioadă, iar pentru perioada de activitate realizată după
01 ianuarie 1999 baza de calcul a pensiei o constituie venitul (salariul) mediu
lunar asigurat realizat pe întreaga perioadă de după 01 ianuarie 1999 până la
adresarea după pensie.
Potrivit pct.1-3 ale Regulamentului cu privire la modul de calculare și
confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 417 din 03 mai 2000 (în vigoare la data emiterii
actului administrativ ce se solicită a fi anulat în prezenta speță), stagiul de
cotizare reprezintă însumarea perioadelor de activitate în care au fost plătite
contribuțiile de asigurări sociale la fondul de pensii. Realizarea stagiului de
cotizare constituie o condiție necesară a stabilirii pensiilor pentru limită de
vîrstă, de invaliditate, de urmaș, în conformitate cu Legea privind pensiile.
Stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei include perioade contributive și
perioade necontributive. Perioadele contributive includ activitățile la
desfășurarea cărora persoana este supusă asigurărilor sociale. Se consideră
necontributive perioadele, în care persoana nu este supusă asigurărilor sociale,
dar în temeiul legii ele se includ în stagiul de cotizare (serviciul militar, studiile
în instituțiile de învățămînt universitar, îngrijirea unui invalid de gradul I,
îngrijirea unui copil pînă la vîrsta de 3 ani etc.)
Conform pct.8 al aceluiași Regulament, în stagiul de cotizare se includ
următoarele perioade necontributive realizate înainte de 1 ianuarie 1999:
perioada de studii în instituțiile de învățămînt universitar de zi (institute,
universități, academii).
Pct.10-11 din Regulamentul nominalizat, prevăd că, în stagiul de cotizare
se includ perioadele de activitate pe bază de contract individual de muncă sau
activitatea de muncă individuală, perioada activității în propriile gospodării
țărănești (de fermier) și a membrilor acestor gospodării, indiferent de caracterul
și durata lucrului, cu condiția achitării contribuțiilor de asigurări sociale pentru
aceste perioade. Stagiul de cotizare se exprimă în ani și se calculează prin
însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuții în mărimile stabilite (art.19,
alin.(1), art.21 din Legea privind sistemul public al asigurărilor sociale) și
împărțirea acestor sume la 12. Rezultatul obținut se rotunjește pînă la o unitate
după virgulă.
Conform pct.20-22 al aceluiași Regulament, stagiul de cotizare se
stabilește în baza documentelor eliberate de la locul de muncă, serviciu, studii
sau altei activități, care se includ în stagiul de cotizare, sau a documentelor
10
eliberate de organizațiile ierarhic superioare, precum și de instituțiile de arhivă.
Stagiul de cotizare, realizat înainte de intrarea în vigoare a Legii privind pensiile
și pînă la introducerea evidenței individuale de asigurări sociale, se confirmă
prin carnetul de muncă sau pe baza altor documente, eliberate în modul stabilit.
După introducerea evidenței individuale de asigurări sociale stagiul de cotizare
se determină în baza datelor din codul personal, gestionat în conformitate cu
Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Actul de bază care confirmă
stagiul de cotizare, prevăzut la pct.21 alineatul întîi, este carnetul de muncă. În
lipsa carnetului de muncă sau în cazurile în care carnetul de muncă include
înscrieri incorecte și imprecise sau în care lipsesc înscrisurile respective despre
anumite perioade de activitate, pentru confirmarea stagiului se iau în
considerare adeverințele, extrasele din ordine, conturile personale, statele de
salarii, legitimații, referințe, contractele și acordurile de muncă în scris avînd
note referitoare la realizarea acestora, foile matricole și listele-formular,
carnetele de membru al artelurilor cooperatiste de producție și alte documente
ce conțin informații referitoare la perioada de muncă.
Iar conform art.7 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de
stat nr. 156 din 14 octombrie 1998, dovada stagiului de cotizare se face pe baza
datelor din codul personal, gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul
public al asigurărilor sociale nr. 489-XIV din 08 iulie 1999.
Raportând normele legale enunțate la circumstanțele speței deduse
judecății, instanța de recurs constată că, instanța de apel just a ajuns la concluzia
precum că decizia nr. 02/216/226 emisă la 13 ianuarie 2016 de către CNAS cu
privire la stabilirea pensiei reclamantei, a fost adoptată contrar legii, motiv
pentru care urmează a fi anulată cu obligarea CNAS de a-i efectua recalcularea
mărimii pensiei pentru limită de vârstă, incluzând perioada de activitate la
Școala de Arte ,,Ciprian Porumbescu” din ianuarie până la mijlocul lunii august
2003, perioada de activitate la baza turistică din septembrie-decembrie 2004,
perioada de activitate la liceul ,,Maxim Gorkii” din septembrie-decembrie 2006,
perioada de activitate în Școala Medie nr. 17 și școala muzicală din 1992.
Aici, nu pot fi reținute argumentele recurentei CNAS, preluate de către
prima instanță precum că prin prisma art. 7 din Legea privind sistemul public de
pensii, în stagiul de cotizare a reclamantei Colba Olga, perioadele respective nu
аu fost incluse, deoarece agenții economici n-au achitat contribuțiile de
asigurări sociale.
Într-adevăr, potrivit art.7 din Legea privind sistemul public de pensii (în
vigoare la data emiterii deciziei care se solicită a fi anulată în prezenta speță)
dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din codul personal, iar în
stagiul de cotizare a reclamantei, însă această normă de drept material nu poate
constitui drept temei pentru respingerea acțiunii, în situația în care obligația
prezentării declarațiilor persoanei asigurate REV-5 și achitarea contribuțiilor de
asigurări sociale pentru fiecare persoană asigurată angajată, constituie o
obligație a angajatorului și nu a salariatului, respectiv nu-i poate fi imputată
reclamantei Colba Olga neexecutarea obligațiilor de către angajatorii săi de
virare lunară la bugetul asigurărilor de stat a contribuțiilor individuale, or,
acestea au fost real reținute din salariu angajatului, cu atât mai mult că, potrivit
11
art. 29 din Legea privind sistemul public ce asigurări sociale nr. 489 din 08 iulie
1999 (în vigoare până la 01 ianuarie 2017), nedepunerea contribuției de
asigurări sociale de către angajator nu poate afecta plata drepturilor cuvenite
asiguraților.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul relevă că la caz s-a constatat cu
certitudine că reclamanta a activat concomitent la mai multe instituții de
învățământ, inclusiv la: Școala de Arte ,,Ciprian Porumbescu” din ianuarie până
la mijlocul lunii august 2003; baza turistică din septembrie-decembrie 2004;
liceul ,,Maxim Gorkii” din septembrie-decembrie 2006; Școala Medie nr. 17 și
școala muzicală din 1992 prezentând instanței dovezi în acest sens
(f.d.4,10,11,92,93,94,139,140,142), iar după anul 1999 dovada stagiului de
cotizare se face pe baza datelor din codul personal, iar informația despre venit și
contribuții se prezenta de patron cu introducerea ulterioară a datelor de către
instituțiile specializate ale statului.
Neîntemeiate sunt și argumentele recurentului CNAS precum că
neincluderea în stagiul de cotizare a lunii august 1992, a avut loc din
considerentul că coeficientul nivelului profesional din luna dată este mai mic
decât coeficientul personal în conformitate cu care s-a calculat pensia
reclamantei și includerea acestei luni nu ar fi dus decât la micșorarea
cuantumului pensiei reclamantei Colba Olga, ceea ce este inadmisibil.
Or, în calitate de beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă reclamanta –
intimată Colba Olga, care dispune de capacitate de exercițiu deplină și este
persoana interesată în mărimea pensiei ce îi va fi achitată, este în drept să aleagă
lunile pentru calcularea coeficientului personal.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel corect a concluzionat că în
prezenta speță urmează a fi admisă și pretenția reclamantei Colba Olga invocată
în cererea de chemare în judecată privind obligarea CTAS Bălți de a-i include
perioada de activitate în Școala Medie nr. 17 (f.d.42) și în Școala muzicală din
1992 și anume luna august.
Referitor la solicitarea reclamantei invocată în cererea de chemare în
judecată cu privire la includerea în stagiul de cotizare: studiile la zi în Academia
de Muzică Teatru și Arte Plastice din 01 septembrie 2011- 30 iulie 2015,
aceasta corect a fost considerată nefondată și respinsă ca neîntemeiată.
Or, potrivit art.50 alin. (1) lit.e) din Legea privind sistemul public de pensii
nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare în perioada de referință) studiul în
instituțiile de învățământ superior de zi se include în stagiul de cotizare doar
dacă a fost desfășurat până la 1 ianuarie 1999, condiție ce nu se atestă la caz.
Este de menționat că aceeași prevedere, în esență, este inclusă și în pct. 8 al
Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 417 din 03 mai 2000 despre
aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare și confirmare a
stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei (în vigoare în perioada de
referință-abrogată la 24 martie 2017), conform căruia în stagiul de cotizare se
include perioada necontributivă realizată înainte de 1 ianuarie 1999 și anume
perioada de studii în instituțiile de învățământ universitar de zi (institute,
universități, academii).
12
Cu referire la solicitarea reclamantei invocată în cererea de chemare în
judecată cu privire la includerea în stagiul de cotizare: luna iulie 1988 în
mărimea bursei leniniste de 100 ruble și luna august 1988 în care i s-a achitat
îndemnizația de întreținere în mărime de 123,75 ruble de către Școala
profesională de pedagogie muzicală din mun. Bălți, precum și 150 ruble salariul
pentru luna august anul 1988, la fel, includerea în stagiul de cotizare perioada
de 01.10.1977-31.05.1978 în sumă de 93,30 ruble, plătiți lunar la școala
muzicală din Bălți, Colegiul reiterează prevederile art.33 alin.1 lit.a) din Legea
nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, potrivit căruia
reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul: apariției unor
circumstanțe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut
loc pînă la acordarea drepturilor la pensie.
Sub aspectul acestei prevederi legale și reieșind din obiectul acțiunii,
instanța de recurs constată că, instanța de apel just a ajuns la concluzia despre
faptul că această solicitare a reclamantei n-a fost înaintată la faza inițială de
confirmare a dreptului la pensie, prin urmare acestea reprezintă în sine
circumstanțe noi referitoate la stagiul de cotizare, venitul asigurat, care cad sub
incidența prevederilor art.33 al Legii nr.156 din 14 octombrie 1998, motiv
pentru care corect a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, cu atât mai mult că
însăși reprezentantul pârâtei în cadrul ședinței de judecată a explicat că dacă
reclamanta va prezenta toate documentele necesare care să ateste cele invocate,
în cazul dat pârâta va reexamina dreptul la pensie a reclamantei Colba Olga.
În corespundere cu art. 82 CPC, cheltuielile de judecată se compun din
taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei, iar potrivit art. 90 lit. i) CPC,
din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de asistență juridică.
În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC RM, instanța judecătorească obligă
partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig de
cauză cheltuielile de judecată.
Iar potrivit art. 96 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care
a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile
ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și
rezonabile.
Sub aspectul acestor prevederi legale, instanța de recurs constată că
instanța de apel, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul
juridic litigios, just a ajuns la concluzia dispunerii încasării din contul CNAS în
beneficiul reclamantei Colba Olga a cheltuielilor de judecată pentru acordarea
asistenței juridice în sumă de 3000 lei. Or, Colba Olga a prezentat în susținerea
cerinței de încasare a cheltuielilor pentru asistență juridică bonul de plată seria
DAA nr. 02445253 din 12 mai 2016 pentru suma de 3000 lei în original
(f.d.178), sumă care este apreciată de către instanța de recurs ca fiind reală,
necesară și rezonabilă pentru perfectarea actelor procesuale necesare pentru
soluționarea prezentei cauze.
Aici este de menționat că onorariul dispus spre încasare în sumă de 3000
lei, nu poate fi apreciat ca fiind exagerat, deoarece corespunde criteriului
rezonabilității și din aceste considerente urmează a fi compensat de către
recurenta CNAS, cu atât mai mult că, avocatul Caraiman Marianna a întocmit
13
un șir de acțiuni procesuale necesare pentru soluționarea cauzei, prin urmare,
costurile și cheltuielile suportate au fost necesare, realmente angajate și
rezonabile ca mărime.
Alte argumentele invocate de recurentă în susținerea poziției sale, nu pot fi
reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate mai sus
și se referă la circumstanțele, care au fost constatate și elucidate pe deplin de
instanța de apel, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și
apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de
drept material.
Din considentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
Se menține decizia Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017, în cauza de
contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Colba Olga împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Bălți privind contestarea actului administrativ și obligarea de a recalcula pensia
pentru limita de vârstă.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecător: Oleg Sternioală
Judecători: Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
14