3ra-1069/18 — cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechimea în muncă

Dosarul nr. 3ra-1069/18

Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central – A. Donos

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

ÎNCHEIERE

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Darii

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă,

împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale , s-a menținut hotărârea

din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

constată:

La 06 noiembrie 2017 Vladimir Darii a depus cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale ( în continuare

CNAS) cu privire la recunoașterea ca fiind neîntemeiată și ilegală decizia

nr.D-1704/17 din 11 octombrie 2017, obligarea recalculări și achitării pensiei pentru

vechime în muncă, ținându-se cont de majorarea salariului procurorului în exercițiu

cu 35% începând cu 01 ianuarie 2013, și ținând cont de majorarea salariului

procurorului în exercițiu, care deține funcția de procuror în secția Direcției judiciare a

Procuraturii Generale, începând cu 01 august 2016, potrivit art. 60 din Legea cu

privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, efectuarea pe viitor a recalculării

mărimii pensiei de fiecare dată când salariile procurorilor în exercițiu vor fi majorate

prin lege. (f.d. 2-5,32)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 06 septembrie 2017 s-a

adresat cu cerere prealabilă către CTAS Bălți, prin care a solicitat restabilirea

dreptului lezat prin neefectuarea recalculărilor pensiei pentru vechime în muncă odată

cu majorarea generală salariilor procurorilor. La 11 octombrie 2017 CNAS a expediat

în adresa sa decizia nr.D-1704/17 din 11octmbrie 2017, prin care i s-a refuzat în

admiterea cerințelor, invocând faptul că un careva temei legitim de a recalcula pensia

ca procur din salariul majorat al procurorilor în exercițiu nu este, deoarece începând

cu anul 2011 a fost exclus din Legea nr.294-XVl din 25 decembrie 2008 cu privire la

1

Procuratură dreptul de recalculare a pensiei și nu este prevăzut în Legea nr.156-XIV

din 14 octombrie 1998 al Legii privind sistemul public de pensii.

Reclamantul a menționat că decizia CNAS nr.D-1704/17 din 11octombrie 2017

este ilegală și neîntemeiată. Ori, la data de 02 martie 2009, în temeiul cererii depuse

la CTAS Bălți, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în funcția de

procuror al Serviciului de reprezentare a învinuirii în Curtea de Apel Bălți din cadrul

Secției judiciar-penale a Direcției judiciare a Procuraturii Generale în temeiul

legislației în vigoare la acel moment, adică Legea nr.294-XVI din 25 decembrie 2008

cu privire la Procuratură.

Careva recalculări de majorare a pensiei, în dependență de majorarea generală

a salariului procurorilor în funcțiile analogice, de către CNAS nu s-au efectuat, deși

salariul procurorilor în exercițiu a fost majorat potrivit Legii nr.37 din 07 martie 2013

pentru modificarea și completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2003 cu privire la

sistemul de salarizare în sistemul bugetar, prin care salariul procurorilor a fost

majorat cu 35% de la 01 ianuarie 2013; potrivit art. XXIX din Legea nr.152 din

01 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu

01 septembrie 2016 salariul de funcție al procurorului se stabilește în raport cu

salariul judecătorului, conform Legii nr.328 din 23 decembrie 2013 privind

salarizarea judecătorilor și procurorilor și Legii nr.328 din 23.12.2013 privind

salarizarea judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire

la procuratură, ținându-se cont de nivelul procuraturii în care își desfășoară

activitatea.

Vladimir Darii a indicat că conform hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 12-217/16 din 01 iulie 2016 și ordinului Procurorului General

nr.24/28 din 24 septembrie 2016 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului

Procuraturii”, procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți a fost instituită ca

Procuratură de circumscripție Bălți cu statut de procuratură teritorială conform

competenței teritoriale a Curții de Apel Bălți.

Prin urmare, pensia sa trebuia recalculată reieșind din mărimea salariului

procurorului în Procuratura de circumscripție Bălți, stabilit la 01 ianuarie 2013 și la

01 septembrie 2016 conform art.60 al Legii nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la

Procuratură.

Contrar prevederilor legale, în perioada după 01 ianuarie 2013 CNAS, prin

intermediul CTAS Bălți, nu a efectuat recalculările de majorare a pensiei stabilite în

dependență de majorarea salariului procurorilor de același nivel, limitându-se la

aplicarea mecanismului general de indexare anuală a pensiei, respectiv neîntemeiat a

încălcat dreptul de proprietate (surse bănești necalculate și neachitate sub formă de

pensie) obținut legal la 02 martie 2009, prin diminuarea dreptului de proprietate

începând cu 01 iulie 2011, când recalcularea pensiei prin majorarea cuantumului nu

s-a efectuat.

Reclamantul a mai menționat că prevederile legale adoptate posterior dreptului

obținut se vor aplica numai față de persoanele care au solicitat acordarea pensiei după

intrarea acestora în vigoare, fără a se aduce atingere drepturilor la pensie stabilite

anterior. CNAS și subdiviziunile teritoriale au obligația să se conformeze legislației

naționale, internaționale și principiilor dreptului.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Vladimir Darii, s-a

considerat neîntemeiat răspunsul CNAS nr. D-1704/17 din 11 octombrie 2017, s-a

2

obligat CNAS să-i recalculeze lui Vladimir Darii pensia pentru vechime în muncă,

ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în funcție, cu 35%

începând cu 05 aprilie 2013 și ținând cont de majorarea salariului procurorului în

funcție, care deține funcția de procuror de secție a Direcției judiciare a Procuraturi

Generale, începând cu 01 septembrie 2016, potrivit art. 60 din Legea ci privire la

Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016. În rest, pretențiile s-au respins, ca

neîntemeiate. (f.d.62, 69-76)

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de CNAS, s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central. (f.d.100, 101-109)

La 22 iunie 2018 CNAS a declarat recurs împotriva deciziei din 03 mai 2018 a

Curții de Apel Bălți, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. (f.d. 114-118)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material. Instanțele de judecată la adoptarea hotărârilor sale nu au analizat

multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigiu.

La 20 iulie 2018 Vladimir Darii a depus referință, solicitând ca cererea de

recurs declarată de CNAS, să fie respinsă ca fiind inadmisibilă. (f.d. 123-124)

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

03 mai 2018, recursul declarat de CNAS la 22 iunie 2018, este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

CNAS este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că CNAS indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

3

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către CNAS, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către CNAS inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4