3ra-898/18 — obligarea de a elibera buletin de identitate provizoriu, buletin pentru participarea la alegeri și repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea de a elibera buletin de identitate provizoriu, buletin pentru participarea la alegeri şi repararea prejudiciului material
- Temei legal
- termenul de declarare a recursului
3ra-898/18 — obligarea de a elibera buletin de identitate provizoriu, buletin pentru participarea la alegeri și repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-898/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, ( sediul Buiucani) (jud. O. Ionașcu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)
Î N C H E I E R E
08 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Iuliana Oprea
Oleg Sternioală
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Craveț
Alexandr,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Craveț
Alexandr împotriva Comisiei Electorale Centrale și Instituției Publice „Agenția
Serviciilor Publice” cu privire la obligarea directorului Instituției Publice „Agenția
Serviciilor Publice” de a elibera Buletinul de identitate provizoriu, obligarea Biroului
Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin, 65/7 de a elibera buletin
de vot pentru participare la alegerea Primarului General al municipiului Chișinău,
precum și recuperarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 03 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 03 iunie 2018 Craveț Alexandr a înaintat cerere de chemare în judecată
împotriva Comisiei Electorale Centrale și Instituției Publice „Agenția Serviciilor
Publice” prin care a solicitat obligarea directorului Instituției Publice „Agenția
Serviciilor Publice” de a elibera Buletinul de identitate provizoriu, obligarea Biroului
Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin, 65/7 de a elibera buletin
de vot pentru participare la alegerea Primarului General al municipiului Chișinău,
precum și încasarea din contul Comisiei Electorale Centrale și Instituției Publice
„Agenția Serviciilor Publice” în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat în
cuantum de a câte 50000 de lei de la fiecare.
În motivarea acțiunii a invocat că, în urma invitației din partea Biroului electoral
al secției de votare s-a prezentat la secția de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str.
N. Costin, 65/7 pentru a participa la alegerile locale a Primarului General al
municipiului Chișinău. Însă, i s-a refuzat în eliberarea buletinului de vot pe motiv că
nu avea buletinul de identitate.
A susținut reclamantul că a prezentat președintelui biroului electoral al secției de
votare pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, precum și Cartea de imobil unde
sunt înscrise persoanele care domiciliază în apartamentul XXXXX, mun. Chișinău și
1
în care este mențiunea privind domiciliul său permanent în acest imobil, începând cu
11 decembrie 1984.
A afirmat reclamantul că începând cu 30 ianuarie 2017, de fapt, se află cu
domiciliul permanent în mun. Chișinău, XXXXX, fapt despre care este făcută
mențiunea în pașaportul său de cetățean al Republicii Moldova. Buletin de vot nu i-а
fost eliberat, iar solicitarea cu privire la întocmirea și prezentarea procesului-verbal
privind refuzul în eliberarea buletinului de vot nu a fost îndeplinită.
A indicat că la 28 mai 2018, s-a adresat directorului Agenției Serviciilor Publice,
Raileanu Sergiu cu o cerere repetată prin care a solicitat eliberarea buletinului de
identitate provizoriu pentru realizarea dreptului său la vot însă, nu a primit un careva
răspuns la solicitare.
A menționat reclamantul că atât directorul Agenției Serviciilor Publice, Raileanu
Sergiu, cât și Biroul electoral al secției de votare, în persoana președintelui Grebincia
Natalia, ilegal l-au privat de dreptul la vot.
A solicitat reclamantul obligarea Instituției Publice „Agenția Serviciilor
Publice” de a elibera Buletinul de identitate provizoriu, iar Biroului Secției de votare
nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin, 65/7-de a elibera buletin de vot pentru a
participa la alegerea Primarului General al municipiului Chișinău, precum și încasarea
din contul Comisiei Electorale Centrale și Instituției Publice „Agenția Serviciilor
Publice” în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat în cuantum de a câte 50000 de
lei de la fiecare.
Prin hotărârea din 03 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
cererea de chemare în judecată înaintată de Craveț Alexandr împotriva Comisiei
Electorale Centrale și Instituției Publice „Agenția Serviciilor Publice”, a fost respinsă
ca neîntemeiată.
Prin decizia din 03 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
depus de Craveț Alexandr și a fost menținută hotărârea din 03 iunie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut că, buletinul de identitate al
cetățeanului Republicii Moldova se eliberează cetățenilor cu domiciliul sau reședința
pe teritoriul RM, situație diferită în cazul lui Craveț Alexandr care, este înregistrat cu
domiciliul în Federația Rusă. Astfel, reclamantul nu întrunește condițiile necesare
pentru a fi eliberat buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, chiar și
cel provizoriu.
La 06 iunie 2018 Craveț Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei din 03
iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin
care cererea de chemare în judecată, să fie admisă.
În motivarea recursului a invocat că au fost încălcate și aplicate eronat normele
dreptului material și procedural, nu a fost aplicată legea care urma să fie aplicată,
aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și aprecierea probelor a fost arbitrară.
A mai susținut recurentul că instanțele de judecată inferioare incorect au aplicat
analogia legii.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.
2
În conformitate cu art. 431 alin. (2) CPC, asupra admisibilității recursului decide
un complet din 3 judecători.
Conform art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul
în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434.
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (6) Cod Electoral ”Hotărârile
instanțelor de judecată cu privire la contestații”, împotriva deciziei instanței de apel
se declară recurs în termen de o zi de la pronunțare.
După cum rezultă din actele cauzei, instanța de apel a pronunțat decizia la data
de 03 iunie 2018. Recurentul/apelantul, Craveț Alexandr, fiind înștiințat legal prin
telefonogramă, în ședința instanței de apel nu s-a prezentat.
Tot din materialul probator, rezultă că recurentul Alexandr Craveț, nefiind de
acord cu decizia instanței de apel, a declarat recurs la data de 06 iunie 2018, cu toate
că a cunoscut despre pronunțarea deciziei încă la data de 04 iunie 2018 fapt indicat
expres de către recurent în cererea sa adresată Președintelui Curții de Apel Chișinău
(f.d. 53).
Instanța de recurs reține că Craveț Alexandr, ne fiind de acord cu decizia
instanței de apel a declarat recurs după expirarea termenului prevăzut de art. 74 alin.
(6) Cod Electoral. Termenul acesta este de decădere și nu poate fi restabilit și care a
expirat la data de 04 iunie 2018, inclusiv.
În conformitate cu dispozițiile art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul,
stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),
participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să
îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Conform art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează
o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească
(judecător).
Art. 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste
drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în
eroare.
Având în vedere că cererea de recurs a fost declarată abia la data de 06 iunie
2018 instanța de recurs consideră că recurentul nu a depus diligența necesară pentru
ca în termenul legal de a contesta decizia instanței de apel.
În această ordine de idei, instanța de recurs constată cu certitudine că Craveț
Alexandr, depunând cererea de recurs împotriva deciziei instanței de apel peste
termenul legal, a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în
legislația națională, fapt ce generează inadmisibilitatea recursului.
Totodată, instanța de recurs reține că o astfel de soluție este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul prevederilor art. 6 § 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru
exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării
termenului de atac a deciziei judecătorești emise în instanța de apel și ar leza în acest
mod principiul raporturilor juridice.
În susținerea opiniei enunțate, Completul invocă și hotărîrea CEDO din 03
aprilie 2008, în cauza Ponomaryov vs. Ucraina, unde se notează că deși în speță nu
era vorba despre desființarea unei hotărîri judecătorești definitive și irevocabile în
3
urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere
a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive
neconvingătoare reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității
raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Totodată, făcând trimitere la jurisprudența CEDO, Completul mai precizează că
recurentul urma să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de
acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/06 din 11 septembrie 2007)
și de a contesta în termenul legal decizia instanței de apel, fapt care a fost ignorat de
către acesta, prin urmare, generând, omiterea termenului prescris la depunerea
recursului.
Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că recurentul a depus
cererea de recurs în afara termenului legal, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Craveț Alexandr, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (2), art. 433 lit. b), art. 434, art. 269-
270 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Craveț Alexandr împotriva deciziei
din 03 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Iuliana Oprea
Oleg Sternioală
4