3rh-26/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh–26/18

Instanța de fond: P. Harmaniuc

Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu

Instanța de recurs: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

Examinând cererea de revizuire declarată de către Craveț Alexandr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Craveț

Alexandr către Comisia Electorală Centrală, privind obligarea Biroului Secției de

votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7 de a-i elibera buletin de vot

pentru participare la referendumul din 19 noiembrie 2017 de demitere a Primarului

General al mun. Chișinău,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 noiembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 19 noiembrie 2017, Craveț Alexandr a depus în adresa Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale cu

privire la obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N.

Costin 65/7 de a-i elibera buletin de vot pentru participare la referendumul din 19

noiembrie 2017 de demitere a Primarului General al mun. Chișinău.

În motivare reclamantul a explicat că, la 19 noiembrie 2017, în vederea

participării la referendumul de demitere a Primarului General al mun. Chișinău s-a

prezentat la secția de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7 cu

pașaportul național, însă reprezentanții Secției de votare au refuzat să-i elibereze

buletin de vot pe motiv că, în baza pașaportului național nu este în drept să voteze.

În viziunea reclamantului este nejustificat refuzul reprezentanților secției de

votare și solicită obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 de a-i elibera buletin

de vot în modul stabilit.

Prin hotărârea judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 19 noiembrie 2017,

contestația înaintată de Craveț Alexandr către Comisia Electorală Centrală, cu

privire la obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N.

Costin 65/7 de a-i elibera buletin de vot pentru participare la referendumul din 19

noiembrie 2017 de demitere a Primarului General al mun. Chișinău a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Craveț Alexandr și menținută hotărârea judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 19 noiembrie 2017.

Pentru a ajunge la concluzia respectivă, instanța de apel a reținut că potrivit

prevederilor art. 53 alin. (3) al Codului electoral, votarea se efectuează în baza la:

buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, cu fișa de însoțire care

confirmă domiciliul sau reședința alegătorului pe teritoriul secției de votare;

buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii

Moldova, domiciliul titularului; legitimația de serviciu pentru militarii în termen,

livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac

serviciul civil (de alternativă), iar votarea în baza pașaportul pentru intrare – ieșire

din țară, livretul de marinar, se efectuează în cazul alegerilor parlamentare,

prezidențiale și referendumului republican, în secțiile de votare constituite peste

hotarele Republicii Moldova.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, în situația în care apelantul-

reclamant nu întrunește condițiile legale ce acordă dreptul de vot în secția de vot

nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7, nefiind prezentate actele de

identitate de rigoare, instanța de fond corect a conchis despre netemeinicia

contestației.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 noiembrie 2017, recursul

declarat de Craveț Alexandr a fost declarat inadmisibil.

La 15 februarie 2018, Craveț Alexandr a depus cerere de revizuire,

completată la 16 februarie 2018, asupra încheierii Curții Supreme de Justiție din 24

noiembrie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții

Supreme de Justiție din 24 noiembrie 2017, a deciziei Curții de Apel Chișinău din

21 noiembrie 2017, a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 19

noiembrie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral

acțiunea reclamantului.

În motivarea cererii de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. b) al

Codului de procedură civilă, precum că au devenit cunoscute unele circumstanțe

sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, reiterând în susținerea opiniei sale motivele de fapt și de drept

invocate anterior.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 al Codului de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 al Codului de

procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449

al Codului de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul Craveț Alexandr a invocat

prevederile art. 449 lit. b) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art.449 lit. b) al Codului de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 lit. b) al Codului de

procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei

de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul

că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de

revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Mai mult ca atât, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca

revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire

se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le

cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Totodată, ca condiție

esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele să fi

existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărârii, ele urmînd a fi diferențiate de

faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi apărute după darea

hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei

de revizuire.

Examinând cererea de revizuire depusă de către Craveț Alexandr, instanța de

revizuire reține ca fiind una formală indicarea art. 449 lit. b) al Codului de

procedură civilă în calitate de temei de revizuire, or, de către revizuent nu au fost

indicate careva circumstanțe sau fapte care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului care s-ar încadra în prevederile normei legale enunțate.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.

6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă practica CtEDO, potrivit căreia

Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză (cauza E. și D. Duca vs Republica

Moldova, hotărârea din 03 martie 2009).

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O

distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiul

invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.

b) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Craveț

Alexandr, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 noiembrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Craveț Alexandr

către Comisia Electorală Centrală, privind obligarea Biroului Secției de votare nr.

1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7 de a-i elibera buletin de vot pentru

participare la referendumul din 19 noiembrie 2017 de demitere a Primarului

General al mun. Chișinău.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas