3rh-83/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-83/18 prima instanță:(Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, M. Pitic, Iu. Bejenaru) ÎNCHEIERE 14 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând cererea de revizuire depusă de Craveț Alexandr, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Craveț Alexandr împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de Craveț Alexandr a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă : La 21 martie 2017 Craveț Alexandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor privind obligarea să-i elibereze buletin de identitate, fără achitarea taxei de stat și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a întreprins numeroase încercări pentru a-i fi eliberat act care să ateste faptul că locuiește pe adresa mun. Chișinău, str. N. Costin 65/3, ap.1. A menționat reclamantul că Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor i-a refuzat în eliberarea pașaportului fără procedura repatrierii în Republica Moldova, pe motiv că după statut Craveț Alexandr are domiciliu permanent în Federația Rusă. A considerat reclamantul că fiind cetățean al Republicii Moldova, care locuiește temporar în mun. Chișinău, este privat de drepturi civile care îi sunt garantate de Constituția Republicii Moldova. A solicitat reclamantul obligarea Ministerului Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor să-i elibereze actul de identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova și fără plata taxei de stat, precum și repararea prejudiciului moral estimat la suma de 50 000 de lei.

La 11 mai 2017 reclamantul Craveț Alexandr a depus cerere de concretizare a acțiunii, indicând ca pârât ÎS „CRIS Registru”. În motivarea cererii a indicat că directorul Departamentului de evidență a populației, Gorincioi Stelian, neîntemeiat i-a refuzat în eliberarea actului de identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova, făcând trimitere la Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova. A menționat că în rezultatul acțiunilor ilegale ale angajaților ÎS „CRIS Registru” a fost lipsit de posibilitatea să se angajeze în câmpul muncii pentru a-și asigura un trai decent.

Reieșind din acest fapt, reclamantul a solicitat recunoașterea ÎS „CRIS Registru” în calitate de pârât, obligarea ÎS „CRIS Registru” să-i elibereze buletin de identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova și fără plata taxei de stat, precum și încasarea din contul ÎS „CRIS Registru” în beneficiul său a sumei de 200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Craveț Alexandr împotriva Agenției Servicii Publice (succesorul în drepturi al ÎS „CRIS Registru”) privind obligarea eliberării buletinului de identitate și repararea prejudiciului a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, Craveț Alexandr a depus apel, solicitând casarea ei și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Craveț Alexandr și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La 27 decembrie 2017 Craveț Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin încheierea din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de Craveț Alexandr a fost considerat inadmisibil. La 04 iulie 2018 Craveț Alexandr a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea tuturor hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat ilegalitatea hotărârilor judecătorești și anume că instanțele de judecată au încălcat normele de drept material și procedural, menționându-se temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de Craveț Alexandr neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale 2 pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că acestea nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, purtând un caracter declarativ.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de recurs consideră oportun de a identifica circumstanțele nou-descoperite prin care se înțelege totalitatea faptelor juridice care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile; care au importanță pentru justa soluționare a cauzei civile, adică care ar trebui să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată; care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar care existau la momentul examinării și soluționării pricinii civile; care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă; și dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat nici o circumstanță nouă și esențială întru probarea temeiului de revizuire menționat, iar cele invocate nu constituie temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, deoarece revizuentul aduce critici hotărârilor judecătorești, fără a indica circumstanțele noi care ar putea servi temei pentru revizuirea actului judecătoresc. Colegiul judiciar menționează că, admiterea unei cereri de revizuire, ale cărei argumente, nici formal, nu se încadrează în temeiurile exhaustiv stipulate în art. 449 Cod de procedură civilă, și, implicit, desființarea abuzivă a unei soluții judecătorești irevocabile ar constitui o violare a prevederilor articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu ocazia examinării pricinii Popov (nr. 2) vs. Moldova, a statuat că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe independente și imparțiale, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în contextul Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (raționamente aplicate de CEDO la soluționarea cauzelor (Brumărescu vs. România, §61; Roșca vs. Moldova, § 24). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat (res judecata).

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții Supreme este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției, și nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru 3 reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii. Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Craveț Alexandr.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Craveț Alexandr împotriva încheierii din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, ân cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Craveț Alexandr împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 4