3rh-83/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-83/18

prima instanță:(Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, M. Pitic, Iu. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Craveț Alexandr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Craveț Alexandr

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ și

repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care

recursul declarat de Craveț Alexandr a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă :

La 21 martie 2017 Craveț Alexandr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor privind

obligarea să-i elibereze buletin de identitate, fără achitarea taxei de stat și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a întreprins numeroase încercări

pentru a-i fi eliberat act care să ateste faptul că locuiește pe adresa mun. Chișinău,

str. N. Costin 65/3, ap.1.

A menționat reclamantul că Ministerul Tehnologiilor Informaționale și

Comunicațiilor i-a refuzat în eliberarea pașaportului fără procedura repatrierii în

Republica Moldova, pe motiv că după statut Craveț Alexandr are domiciliu

permanent în Federația Rusă.

A considerat reclamantul că fiind cetățean al Republicii Moldova, care

locuiește temporar în mun. Chișinău, este privat de drepturi civile care îi sunt

garantate de Constituția Republicii Moldova.

A solicitat reclamantul obligarea Ministerului Tehnologiei Informaționale și

Comunicațiilor să-i elibereze actul de identitate fără procedura repatrierii în

Republica Moldova și fără plata taxei de stat, precum și repararea prejudiciului

moral estimat la suma de 50 000 de lei.

La 11 mai 2017 reclamantul Craveț Alexandr a depus cerere de concretizare

a acțiunii, indicând ca pârât ÎS „CRIS Registru”.

În motivarea cererii a indicat că directorul Departamentului de evidență a

populației, Gorincioi Stelian, neîntemeiat i-a refuzat în eliberarea actului de

identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova, făcând trimitere la

Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind eliberarea

actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova.

A menționat că în rezultatul acțiunilor ilegale ale angajaților ÎS „CRIS

Registru” a fost lipsit de posibilitatea să se angajeze în câmpul muncii pentru a-și

asigura un trai decent.

Reieșind din acest fapt, reclamantul a solicitat recunoașterea ÎS „CRIS

Registru” în calitate de pârât, obligarea ÎS „CRIS Registru” să-i elibereze buletin de

identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova și fără plata taxei de stat,

precum și încasarea din contul ÎS „CRIS Registru” în beneficiul său a sumei de

200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Craveț Alexandr împotriva Agenției

Servicii Publice (succesorul în drepturi al ÎS „CRIS Registru”) privind obligarea

eliberării buletinului de identitate și repararea prejudiciului a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, Craveț Alexandr a depus

apel, solicitând casarea ei și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Craveț Alexandr și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 27 decembrie 2017 Craveț Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Craveț Alexandr a fost considerat inadmisibil.

La 04 iulie 2018 Craveț Alexandr a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea tuturor

hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat ilegalitatea hotărârilor

judecătorești și anume că instanțele de judecată au încălcat normele de drept

material și procedural, menționându-se temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de

Craveț Alexandr neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

2

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că acestea nu sunt concludente și rezidă din interpretarea

greșită a prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, purtând un caracter

declarativ.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă,

instanța de recurs consideră oportun de a identifica circumstanțele nou-descoperite

prin care se înțelege totalitatea faptelor juridice care duc la apariția, modificarea sau

stingerea drepturilor și obligațiilor civile; care au importanță pentru justa

soluționare a cauzei civile, adică care ar trebui să aibă putere decisivă asupra

concluziei instanței de judecată; care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute

revizuentului anterior, dar care existau la momentul examinării și soluționării

pricinii civile; care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine

irevocabilă; și dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat nici o circumstanță nouă și

esențială întru probarea temeiului de revizuire menționat, iar cele invocate nu

constituie temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă,

deoarece revizuentul aduce critici hotărârilor judecătorești, fără a indica

circumstanțele noi care ar putea servi temei pentru revizuirea actului judecătoresc.

Colegiul judiciar menționează că, admiterea unei cereri de revizuire, ale cărei

argumente, nici formal, nu se încadrează în temeiurile exhaustiv stipulate în art. 449

Cod de procedură civilă, și, implicit, desființarea abuzivă a unei soluții judecătorești

irevocabile ar constitui o violare a prevederilor articolului 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, cu ocazia examinării pricinii Popov (nr. 2) vs. Moldova, a statuat că dreptul

la un proces echitabil în fața unei instanțe independente și imparțiale, garantat de

articolul 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în contextul Preambulului

Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element

de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care

înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

(raționamente aplicate de CEDO la soluționarea cauzelor (Brumărescu vs. România,

Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul

lucrului judecat (res judecata).

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul

reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții

Supreme este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției, și nici într-un caz

de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, și

nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru

3

reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea

este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Craveț Alexandr.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Craveț

Alexandr împotriva încheierii din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, ân

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Craveț Alexandr împotriva

Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ și repararea

prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4