3ra-98/18 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-98/18 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-98/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) – L. Holevițcaiua,
Instanța de apel: CA Chișinău – A. Panov, V. Negru, V. Cotorobai,
Î N C H E I E R E
24 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,
judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Instituția Publică „Agenția
Servicii Publice”,
în cauza civilă la acțiunea lui Fiodor Ghelici împotriva Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice” cu privire la contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 14 septembrie 2017, prin
care s-a admis apelul declarat de către Fiodor Ghelici, s-a casat hotărârea Judecătoriei
Chișinău (sectorul Rîșcani) din data de 16 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri
privind admiterea parțială a acțiunii,
C O N S T A T Ă:
Fiodor Ghelici la data de 01 februarie 2017 s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice” (succesorul în drepturi și obligații a Întreprinderii de Stat ,,CRIS
Registru”), prin care a solicitat recunoașterea ilegală a refuzului, obligarea de a perfecta
și elibera pașaportul pe numele său și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 3-4)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 02 noiembrie 2016 s-a
adresat cu cerere privind eliberarea pașaportului, achitând suma de 1 060 lei.
Prin scrisoarea nr. 02/3/12757 din 15 noiembrie 2016, eliberată de ÎS ,,CRIS
Registru”, a fost informat că cererea privind eliberarea pașaportului este respinsă în
temeiul art. 4 alin. 16, lit. c) al Legii nr. 273 din 09 noiembrie 1994 privind actele de
identitate din sistemul național de pașapoarte, în legătură cu suspendarea dreptului la
libera circulație.
Motiv de respingere a cererii îl constituie faptul că potrivit informației furnizate de
Secția informare cu caracter penal a Direcției Servicii publice și guvernamentale a
Serviciului tehnologii informaționale a Ministerului Afacerilor Interne, pe numele său
sunt intentate dosare penale cu nr. 2013870166, nr. 2013870273 și nr. 2014870065,
1
pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 165 alin. 3, 190 alin. 2 și alin. 5 Cod
Penal.
Totodată, a fost informat, că pentru a-i fi soluționată pozitiv cererea, urmează să
prezinte o hotărâre definitivă privind cauzele penale numite sau o informație eliberată de
către procuror/judecător, prin care să fie confirmat că în privința lui nu sunt aplicate
măsuri preventive privative sau limitative de libertate sau libera circulație.
La data de 09 decembrie 2016 Fiodor Ghelici a depus cerere prealabilă, prin care a
solicitat perfectarea și eliberarea pașaportului.
Prin scrisoarea nr. 01/G-562/16 din 12 ianuarie 2017, ÎS ,,CRIS Registru” a
informat petiționarul, că informația prezentată de către MAI este insuficientă pentru
soluționarea cererii de eliberare a pașaportului, interpelând suplimentar instanțele de
judecată privind lipsa sau existența măsurilor preventive la examinarea dosarelor penale
intentate pe numele acestuia.
În opinia reclamantului refuzul de perfectare și eliberare a pașaportului este unul
ilegal, care îl limitează contrar prevederilor legale în libertatea de a circula. Mai mult ca
atât, Fiodor Ghelici indică și faptul, că cererea sa prealabilă nu a fost soluționată în
termenul stabilit de lege.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 16 mai 2017, acțiunea lui
Fiodor Ghelici a fost respinsă ca neîntemeiată. ( f.d. 33, 37-39).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 septembrie 2017 a admis apelul
declarat de către Fiodor Ghelici, a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sectorul
Rîșcani) din data de 16 mai 2017, a emis o nouă hotărâre privind admiterea parțială a
cererii de chemare în judecată, a recunoscut ilegal refuzul în perfectarea pașaportului, a
obligat IP „Agenția Servicii Publice” să perfecteze și să elibereze pașaportul pe numele
lui Fiodor Ghelici. În rest pretențiile au fost respinse. ( f.d. 71, 72-79)
Nefiind de acord cu decizia intanței de apel, la data de 11 octombrie 2017 IP
„Agenția Servicii Publice” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. (f.d. 84-89)
În motivarea recursului recurenta a indicat, că instanța de apel a aplictat și
interpretat eronat normele de drept material, apreciind arbitrar probele. IP „Agenția
Servicii Publice” în temeiul legislației în vigoare a refuzat lui Fiodor Ghelici în
eliberarea pașaportului, ori portivit informației prezentate de către MAI acestuia din
urma i s-a suspendat dreptul la libera circulație.
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14
septembrie 2017, recursul depus de către IP „Agenția Servicii Publice” la data de 11
octombrie 2017, este depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către IP „Agenția
Servicii Publice” este inadmisibil din următoarele considerente.
2
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a
apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca
temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt
inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră
că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate
eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3
constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au
dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de
recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către
IP „Agenția Servicii Publice” asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de
fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea
tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată
3
a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă
recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice” inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431, art. alin. 1, 433, lit. a), 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecători Iuliana Oprea
Maria Ghervas
4