3ra-1645/18 — Declararea nulă a refuzului, obligarea eliberării actelor și repararea prejudiciului

Dosarul nr. 3ra-1645/18 prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, judecător: O. Melniciuc instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: L.Popova, I. Muruianu, V. Efros Î N C H E I E R E 12 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dorin Coval împotriva Întreprinderii de Stat „Cris Registru”, succesor Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la declararea nulă a refuzurilor, obligarea eliberării pașaportului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 8 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins cererile de apel declarate de către Dorin Coval și Întreprinderea de Stat „Cris Registru” și s-a menținut hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, c o n s t a t ă : La 18 august 2016, Dorin Coval a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Cris Registru” cu privire la declararea nulă a refuzurilor, obligarea eliberării pașaportului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii indicat că, prin certificatul de refuz nr. 02/34993 din 12 mai 2016 a Întreprinderii de Stat „Cris Registru” a fost informat despre refuzul în perfectarea pașaportului din motivul atragerii sale la răspundere penală. S-a menționat că, la examinarea cererii repetate privind eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova urmează a fi prezentată hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă pe dosarul dat, sau certificatul privind lipsa măsurilor preventive, conform art. 175 și art. 177 Cod de procedură civilă.

Concomitent, în refuz s-a indicat despre încheierea executorului judecătoresc Tatiana Catan, conform titlului executoriu nr. 2-134/11 și procedura de executare nr. 129-468/14.11.11. Drept temei de refuz în eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova s-a invocat prevederile art. 8 lit. c) din Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova. 1 La 19 iulie 2016, a depus cerere prealabilă asupra refuzului în perfectarea pașaportului, la care pârâtul nu a răspuns în termenul stabilit de lege. A indicat că, au fost înlăturate motivele care au generat refuzul în eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova, prin prezentarea certificatul nr. 9470 din 3 iunie 2016, eliberat de către judecătorul Serghei Dimitriu din Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău, în care s-a indicat despre încheierea din 11 noiembrie 2014 prin care i-a fost aplicată măsura procesuală de constrângere obligația de a se prezenta la instanța de judecată. Alte măsuri preventive nu i-au fost aplicate. S-a mai indicat că, cauzele penale pornite în privința sa, au fost conexate într-un singur proces. Totodată, a prezentat încheierea din 15 iunie 2016 a executorului judecătoresc Tatiana Catan privind anularea măsurilor de asigurare. Însă, angajatul Întreprinderii de Stat „,Cris Registru” a refuzat de a recepționa actele prezentate pe motiv că, numărul cauzelor penale indicate în refuz sunt diferite de cele indicate în certificatul eliberat de către Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău și i s-a sugerat prezentarea informațiilor suplimentare de la organul de urmărire penală. Prin informația nr. 4358 din 24 iunie 2016 a Procuraturii anticorupție s-a confirmat că, cauzele penale, prin conexare se examinează într-un singur proces iar în privința sa nu au fost aplicate careva măsuri preventive. A menționat că, prin Legea nr. 118 din 2 iunie 2016, în vigoare de la 5 august 2016, au fost abrogate prevederile art. 8 din Legea nr. 269 din 9 noiembrie 1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova. Astfel, temeiurile de refuz în eliberarea pașaportului nu mai produc efecte juridice. Însă, pârâtul nu a întreprins careva măsuri în lichidarea impedimentelor privind eliberarea pașaportului și nici nu a răspuns în termenul stabilit de lege la pretențiile formulate în cererea prealabilă.

A considerat că, prin încălcarea flagrantă a drepturilor și libertăților sale la libera circulație și în lipsa unui temei legal pârâtul a refuzat în eliberarea pașaportului, motiv din care i-a fost cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 20 000 de lei. A solicitat Dorin Coval admiterea acțiunii, de a considera ilegal refuzul Întreprinderii de Stat „Cris Registru” în eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova, obligarea de a elibera lui Dorin Coval pașaportul cetățeanului Republici Moldova, încasarea prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea s-a admis parțial și s-a declarat ilegal refuzul Întreprinderii de Stat „Registru” cu privire la eliberarea pașaportului, în rest pretențiile s-au respins ca nefondate.

Prin decizia din 8 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile declarate de Dorin Coval și Întreprinderea de Stat „Cris Registru” și s-a menținut hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. La 21 martie 2018, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru”, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 8 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia contestată este neîntemeiată iar instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele prezentate și eronat a interpretat 2 prevederile Legii cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, care erau în vigoare la momentul emiterii hotărârii de către instanța de fond.

În refuzul temporar s-a indicat că, pentru examinarea cererii repetate privind eliberarea pașaportului, intimatul urmează să prezinte hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă, conform avizului Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2016. A indicat că, certificatul prezentat cu privire la lipsa măsurilor preventive, a fost pus sub suspiciune, deoarece anterior Dorin Coval nu a dorit să prezinte dovada lipsei măsurilor preventive. Întru stabilirea autenticității și veridicității certificatelor prezentate, s-a solicitat instanței de judecată confirmarea lipsei măsurilor preventive la examinarea cauzei penale, intentată în privința lui Dorin Coval, iar răspunsurile au parvenit la data de 25 august 2016. A considerat că, acțiunile Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru”, de refuz în perfectarea și eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova au fost legale și întemeiate.

A menționat că, decizia motivată a instanței de apel a recepționat-o la data de 22 februarie 2018, motiv din care s-a încadrat în termenul de declarare a recursului. A solicitat Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru”, admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 8 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău cu pronunțarea unei decizii de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. Examinând admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru”, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 12 noiembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Însă, intimatul Dorin Coval nu a depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate în recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru”.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru”, în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. 3 În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei se constată că, decizia din 8 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” la 22 februarie 2018 (f.d.106). Astfel, recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru” la 21 martie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru” în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dezacordul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru”, cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care 4 erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și c), art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, succesor al Întreprinderii de Stat „Cris Registru”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu 5