3ra-459/17 — contestarea actului administrativ

Prima instanță, Jud. Rîșcani, mun. Chișinău: V. Ciumac Dosarul nr. 3ra-459/17

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea

recursului declarat de către Întreprinderea de Stat ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat

”Registru””,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Belousov Ruslan împotriva

Întreprinderii de Stat ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”” cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea perfectării și eliberării pașaportului cetățeanului

Republicii Moldova și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, prin care a fost respins

apelul declarat de către Întreprinderea de Stat ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat

”Registru”” și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2016, Belousov Ruslan a depus cerere de chemare în judecată împotriva

ÎS ”CRIS ”Registru”” cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea perfectării și

eliberării pașaportului cetățeanului Republicii Moldova și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul Belousov Ruslan a indicat că la 11 octombrie 2015 s-a

adresat cu cerere către ÎS ”CRIS ”Registru””, solicitînd perfectarea și eliberarea pașaportului

cetățeanului Republicii Moldova, achitând în acest sens și taxa de stat în mărime de 850 lei,

însă, la 11 noiembrie 2015, prezentându-se la ÎS ”CRIS ”Registru””, pentru a-și ridica

pașaportul, în schimbul acestuia i-a fost înmânată înștiințarea nr. 02/213037 din 27 octombrie

2015, prin care i s-a adus la cunoștință despre faptul respingerii temporare a examinării cererii

privind perfectarea și eliberarea pașaportului pe motivul existenței unor informații furnizate de

Secția informație cu caracter personal a DSPG a STI a MAI și a unui număr de încheieri emise

de diferiți executori judecătorești.

Susține că la 30 noiembrie 2015, prin intermediul reprezentantului său – avocatul Postu

Marin, s-a adresat cu cerere prealabilă către ÎS ”CRIS ”Registru””, solicitînd anularea

refuzului expus în înștiințarea nr. 02/213037 din 27 octombrie 2015, cu perfectarea și

eliberarea pașaportului național, însă nici până în prezent nu a primit vreun răspuns, deși

potrivit avizului poștal pîrîta a recepționat cererea lui încă la 01 decembrie 2015.

Consideră reclamantul că prin refuzul pîrîtei de ai perfecta și elibera pașaportul

cetățeanului Republicii Moldova pe motivele expuse în înștiințarea nr. 02/213037 din 27

octombrie 2015, i-au fost încălcate în mod flagrant drepturile și libertățile fundamentale

1

prevăzute atît de legislația națională, cât și de tratatele și convențiile internaționale la care

Republica Moldova este parte, în special i-a fost îngrădit dreptul la libera circulație garantat de

art. 27 din Constituție și art. 2§2 din Protocolul nr. 4 la Convenția Europeană a Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Mai mult ca atît, prin refuzul pîrîtei de a-i perfecta și elibera pașaportul național dansul a

fost lipsit de posibilitatea de a participa la o serie de evenimente științifice desfășurate în

centre universitare și științifice din România și Ucraina, unde a fost invitat, încălcându-i în așa

mod dreptul de a se instrui și de a beneficia pe viitor de un loc de muncă.

Astfel, cere Belousov Ruslan anularea refuzului ÎS ”CRIS ”Registru”” în perfectarea și

eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova consemnat în înștiințarea nr.

02/213037 din 27 octombrie 2015, ca fiind ilegal, cu obligarea pîrîtei să-i perfecteze și să-i

elibereze pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, repararea prejudiciului moral și

încasarea din contul pîrîtei în beneficiul său cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 mai 2016, acțiunea a fost

admisă în parte, fiind recunoscut ca fiind ilegal refuzul ÎS ”CRIS ”Registru”” în perfectarea și

eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova lui Belousov Ruslan, cu obligarea ÎS

”CRIS ”Registru”” să perfecteze și să elibereze lui Belousov Ruslan pașaportul cetățeanului

Republicii Moldova, în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, a fost respins apelul declarat

de către ÎS ”CRIS ”Registru”” și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

13 mai 2016.

Atît prima instanță, cât și instanța de apel și-au motivat soluțiile făcând trimitere la faptul

că la actele pricinii nu se atestă probe prin care s-ar confirma faptul că în privința

reclamantului Belousov Ruslan există o sentință de condamnare, cu executarea pedepsei

penale privative de libertate, sau este aplicată o măsură preventivă stabilită conform art. 175

CPP, potrivit căreia ultimul i-ar fi restricționat dreptul la libera circulație.

De asemenea, au constatat instanțele de judecată ierarhic inferioare că informația

prezentată de către Serviciul Tehnologii Informaționale a MAI nu reprezintă prin sine o

limitare a dreptului de a fi eliberat reclamantului pașaportul cetățeanului Republicii Moldova.

La 17 februarie 2017, ÎS ”CRIS ”Registru”” a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24

noiembrie 2016 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 mai 2016, cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului ÎS ”CRIS ”Registru”” a invocat ilegalitatea și netemeinicia

hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare, declarând că instanța de apel a examinat

superficial prezenta speță, interpretând și aplicând eronat normele de drept material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie

2016 a fost expediată în adresa recurentei ÎS ”CRIS ”Registru”” la 12 decembrie 2016 (f.d.

83), însă lipsesc date când a fost recepționată de către aceasta.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către ÎS ”CRIS ”Registru”” la 17

februarie 2017, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La 14 martie 2017, în adresa intimatului Belousov Ruslan a fost expediată copia

recursului declarat de către ÎS ”CRIS ”Registru””, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referințelor, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință în termenul stabilit.

2

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către ÎS ”CRIS ”Registru”” este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și

(4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de către ÎS ”CRIS ”Registru”” nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Astfel, nu pot fi reținute drept temei al admisibilității recursului argumentele ÎS ”CRIS

”Registru”” privind ilegalitatea și netemeinicia hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic

inferioare, declarând că instanța de apel a examinat superficial prezenta speță, or, recurenta nu

a indicat nici un temei de declarare a recursului prevăzut de art. 432 CPC, făcând referire doar

la circumstanțele de fapt ale pricinii.

Iar, invocarea recurentei la faptul că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat

normele de drept material, fără specificarea prin ce s-a manifestat aceste încălcări și din care

circumstanțe acestea rezultă, nu permite încadrarea în temeiurile prevăzute la art. 400 alin.

alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi respins.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se

exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt

similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată

ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către ÎS ”CRIS

”Registru”” ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit.

a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Întreprinderea de Stat ”Centrul Resurselor Informaționale de

Stat ”Registru”” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

4