3ra-1739/16 — anularea deciziei CRIS Registru

Dosarul nr. 3ra-1739/16

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău – Iu. Potânga.

Instanța de apel: CA Chișinău – D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan.

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte judecătorul: Svetlana Filincova,

Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Rusu Dumitru

împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat

„Registru” cu privire la anularea deciziei privind refuzul perfectării și eliberării

pașaportului cu date biometrice,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 august 2016,

C O N S T A T Ă :

La 15 octombrie 2014 Rusu Dumitru s-a adresat în instanța de judecată cu

cerere împotriva ÎS „CRIS „Registru”, solicitând anularea deciziei privind refuzul

perfectării și eliberării pașaportului cu date biometrice. (f.d. 3-4)

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 22.08.2014 a depus o cerere

de perfectare și eliberare a pașaportului cu date biometrice al cetățeanului Republicii

Moldova pe numele său, fapt confirmat prin formularul nr. 00314033145 eliberat

de SEDP Chișinău, Buiucani BÎT, nr. 10.

La 27.09.2014 s-a prezentat la SEDP Buiucani pentru primirea pașaportului

biometric, însă a fost informat despre neperfectarea actului solicitat, primind refuzul

în perfectarea acestuia de către ÎS „CRIS „Registru” pe motiv că este pornită cauza

penală pe numele solicitantului și informația dată figurează în baza de date a

Ministerului Afacerilor Interne, fiindu-i solicitată decizia definitivă a instanței de

judecată.

La plângerea depusă în adresa ÎS „CRIS „Registru” a primit două răspunsuri

din 02.10.2014 sub nr. 02/2 12853 și din 08.10.2010 sub nr. 01/R-605/14, prin care

a fost informat că a fost refuzat solicitantului în perfectarea pașaportului în temeiul

1

art. 8 lit. c) al Legii nr. 269 din 09.11.1994 cu privire la ieșirea și intrarea în

Republica Moldova.

Referitor la cauza penală a comunicat că la 29.06.2009, pe numele său a fost

pornită cauza penală nr. 2009038097 în baza art. 152 alin. (2) Cod penal, care până

în prezent se examinează în instanța de judecată (în prima instanță a fost achitat),

însă, în pofida acestui fapt consideră un abuz neîntemeiat neperfectarea și eliberarea

pașaportului de către ÎS „CRIS „Registru”, or, potrivit art. 8 al Legii nr. 269 din

09.11.1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, solicitantului i se

poate refuza eliberarea pașaportului dacă: alin. a) prezintă pericol pentru securitatea

națională, b) a comis crime contra umanității, c) execută pedeapsa în temeiul

sentinței instanței de judecată sau este tras la răspundere penală.

Astfel, a susținut reclamantul, în privința sa nu a fost pronunțată nici o sentință

de condamnare și nu a fost atras la răspundere penală, mai mult ca atât, conform art.

21 din Constituția Republicii Moldova, art. 11 pct. 1 din declarația Universală a

Drepturilor Omului, la care Republica Moldova este parte, orice persoană acuzată

de comiterea unui act cu caracter penal este prezumată nevinovată și are dreptul să

fie presupusă nevinovată până când vinovăția sa nu va fi stabilită în mod legal în

cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanțiile necesare apărării

lui, d) a încălcat drepturile de import și de tranzitare a substanțelor și obiectelor la

care sunt stabilite restricții, e) satisface serviciu în formațiuni armate străine sau

mercenari, f) a comunicat cu premeditate informații false despre sine, g) are obligații

patrimoniale față de stat, de persoane fizice și juridice, conform hotărârii instanței

de judecată.

În opinia sa, refuzul în perfectarea pașaportului pe numele său este lipsit de

temei juridic și îi îngrădește dreptul la libera circulație, drept garantat în art. 13 pct.

2 al Declarației Universale a Drepturilor Omului și art. 2 din Protocolul nr. 4 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, pe care Republica Moldova le-a

ractificat și care stipulează că, orice persoană are dreptul de a părăsi orice țară,

inclusiv a sa și de a reveni în țara sa.

A menționat că nu are nici o interdicție de nepărăsire a hotarelor Republicii

Moldova și nici nu există o decizie motivată a instanței de judecată sau al organului

de urmărire penală, care i-ar impune astfel de restricții.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 01 aprilie 2016 s-a

admis acțiunea lui Rusu Dumitru. S-a declarat ilegal răspunsul ÎS „CRIS „Registru”

nr. 01/R-605/14 din 08.10.2014 și s-a anulat înștiințarea nr. 02/2 12853 din

02.10.2014 privind refuzul în perfectarea și eliberarea pașaportului cetățeanului

Republicii Moldova Rusu Dumitru. (f.d. 58, 61-65)

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 08 aprilie 2016 ÎS „CRIS

„Registru” a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi

decizii, de respingere a acțiunii. (f.d. 67, 84-86)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 august 2016 s-a respins cererea de

apel depusă de către ÎS „CRIS „Registru” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Râșcani mun. Chișinău din 01 aprilie 2016. (f.d. 96-105)

2

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că la 22 august 2014 Rusu

Dumitru a depus la SEDP Chișinău, Buiucani, BÎT nr. 10 o cerere de perfectare și

eliberare a pașaportului cetățeanului Republicii Moldova pe numele său. Ulterior, la

29 septembrie 2014 Rusu Dumitru s-a adresat cu o petiție la ÎS „CRIS „Registru”,

prin care a solicitat informații despre decizia adoptată în urma examinării cererii sale

din 22.08.2014.

Astfel, prin înștiințarea nr. 02/212853 din 02.10.2014 și răspunsul nr. 01/r-

605/14 din 08.10.2014 Rusu Dumitru a fost informat că, în conformitate cu

prevederile art. 8 lit. c) al Legii cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova

nr. 269-XIII din 09.11.1994, i s-a refuzat temporar eliberarea pașaportului

cetățeanului Republicii Moldova. Temeiul refuzului l-a constituit informația

furnizată de Serviciul tehnologii informaționale al Ministerului Afacerilor Interne,

dosarul penal nr. 2009038097 art. 152 alin. (2) Cod penal. Pentru soluționarea

problemei i s-a recomandat adresarea la furnizorul informației, situată pe adresa

mun. Chișinău, str. Iacob Hîncu nr. 3.

Instanța de apel a constatat că prima instanță corect a admis acțiunea lui Rusu

Dumitru, deoarece ÎS „CRIS „Registru” nu a prezentat nici o sentință de condamnare

a reclamantului, prin care acesta ar executa o pedeapsă penală privativă de libertate

sau că în legătură cu tragerea la răspundere penală, în privința ultimului este aplicată

o măsură preventivă stabilită de art. 175 CPP, potrivit căreia reclamantului i-ar fi

restricționat dreptul de părăsire a hotarelor țării.

Existența unui dosar penal în examinare nu prezintă o limitare a dreptului de a

fi eliberat pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, deoarece ÎS „CRIS

„Registru” urmează să ia act de informația parvenită de la Serviciul tehnologii

informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, în cazul în care sunt aplicate

măsuri preventive prevăzute de art. 175 CPP sau persoana execută o pedeapsă

privativă de libertate. Iar conlucrarea instituțiilor vizate în litigiul dat este o formă

de garantare a securității naționale și de asigurare în cazul unor încălcări, însă,

nicidecum nu constituie o interdicție sau un factor decisiv în eliberarea actelor de

identitate.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 22 octombrie 2016 ÎS „CRIS

„Regitru” a contestat-o cu recurs, solicitând casarea actelor de dispoziție ale

instanțelor de judecată cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea reclamantului

să fie respinsă. (f.d. 108-110)

În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței

de apel, deoarece a fost emisă contrar împrejurărilor cauzei, ca urmare a unei

aprecieri arbitrare a probelor, cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material.

La 17 noiembrie 2016 Rusu Dumitru a depus referință la cererea de recurs,

solicitând respingerea recursului cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de

apel. (f.d. 134-137)

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

3

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 16 august 2016, a fost expediată în adresa recurentului, prin intermediul oficiului

poștal cu scrisoare de însoțire nr. 8026 din 22.08.2016, însă confirmarea

recepționării nu este la materialele cauzei. (f. d. 106)

În condițiile descrise instanța de recurs consideră că cererea de recurs din 21

octombrie 2016 este depusă în termen.

Analizând materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către ÎS „CRIS

„Registru” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză conține

obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Conform jurisprudenței CEDO recursurile trebuie să fie efective, adică să fie

capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere. La fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În recursul declarat de

către ÎS „CRIS „Registru” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate nu pot constitui temei de

admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal

invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului

de recurs, determinând cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele

de drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

Prin urmare, reieșind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În legătură cu cele constatate, examinând argumentele cererii de recurs prin

prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținând cont de actele

anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de ÎS „CRIS „Registru” împotriva

hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către Întreprinderea de Stat

„Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 16 august 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de către Rusu Dumitru împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor

Informaționale de Stat „Registru” cu privire la anularea deciziei privind refuzul

perfectării și eliberării pașaportului cu date biometrice.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

5