2ra-217/16 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral

Prima instanţă, Jud. Buiucani mun. Chişinău: I. Morozan dosarul nr. 2ra-217/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc DECIZIE 17 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druță Vladimir Timofti Nadejda Toma examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Solovei Alexandr, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Solovei Alexandr împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 15 octombrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Solovei Alexandr și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 04 martie 2015, c o n s t a t ă La 30 decembrie 2014, Solovei Alexandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul Solovei Alexandr a indicat că, la 10 noiembrie 2014 a depus la Judecătoria Râșcani mun. Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului (dosarul nr. 3-2047/2014).

Susține că, prima ședință de judecată a fost fixată spre examinare pentru data de 02 aprilie 2015, ora 1400. Invocă că, nefiind de acord cu termenul de numire a primei ședinței de judecată, a depus cerere de accelerare a procesului, însă prin încheierea din 01 decembrie 2014 cererea a fost respinsă. 1 Consideră reclamantul că, prin numirea atât de târzie spre examinare a cererii de chemare în judecată vizate supra, i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în termen rezonabil, cauzându-i astfel suferințe fizice și psihice. Declară că, litigiul la care s-a referit în speță potrivit art. 192 CPC intră în categoria pricinilor care se judecă de urgență și în mod prioritar.

Cere Solovei Alexandr constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la acțiunea dânsului împotriva ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului (dosarul nr. 3-2047/2014) și încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său sumei de 150000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04 martie 2015, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de către Solovei Alexandr și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 04 martie 2015. La 04 decembrie 2015, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Solovei Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2015 și hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04 martie 2015 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În susținerea recursului Solovei Alexandr a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare superficial au examinat prezenta speță și eronat au interpretat prevederile art. 192 CPC, Legii ”Privind repararea de către de stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești” nr. 87 din 21 aprilie 2011 și art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

La 24 decembrie 2015, în adresa intimatului Ministerul Justiției a fost expediată copia recursului declarat de către Solovei Alexandr cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiție din 10 februarie 2016, recursul declarat de către Solovei Alexandr a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere în parte a acţiunii, din următoarele considerente.

Conform art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după de judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunțând o nouă hotărâre. 2 În conformitate cu art. 4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale altor persoane care sunt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale altor raporturi juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în consolidarea legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

Potrivit art. 192 CPC, pricinile civile se judecă în prima instanţă în termen rezonabil. Criteriile de determinarea a termenului rezonabil sunt: complexitatea pricinii, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat.

Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanță (alin. (1)). Pricinile privind încasarea pensiei de întreținere, apărarea drepturilor și intereselor minorului, repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă vătămare a sănătății ori pin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor normative, a hotărârilor, acțiunilor sau inacțiunilor autorităților publice, ale altor organe și organizații, ale persoanelor oficiale și funcționarilor publici se judecă de urgență și în mod prioritar (alin. (2)). Totodată, din prevederile art. 23 alin. alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, instanța de contencios administrativ poate judeca pricina în fond în prima zi de înfățișare dacă părțile declară că sunt pregătite pentru dezbaterile judiciare.

În celelalte cazuri, instanța fixează data judecării pricinii în fond în termen rezonabil, dacă legea organică nu dispune altfel. Conform art. 2 alin. (1) din Legea ”Privind repararea de către de stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești” nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Iar, alin. (2) din norma de drept enunțată supra prevede că, repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

În acest sens, instanța de recurs, suplimentar reiterează că potrivit jurisprudenței de referință degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanțelor cauzei, ținând cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților relevante și importanța cauzei pentru reclamant (cauze Frydlender contra Franței, hotărârea Marei Camere din 27 iunie 2000). Se reține că, în cazul în care speța implică o complexitate semnificativă, trebuie menținut ”justul echilibru” între exigențele celerității procedurilor judecătorești și principiul general al bunei administrări ai justiției (cauza Boddaert contra Belgiei, decizi cu privire la admisibilitate din 12 octombrie 1992). 3 Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că, la 10 noiembrie 2014, recurentul-reclamant Solovei Alexandr a depus la Judecătoria Râșcani mun.

Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului (f.d. 6-8). Prin încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 12 noiembrie 2014, cererea de chemare în judecată a fost primită în procedură, prima ședință de judecată fiind fixată pentru data de 02 aprilie 2015, ora 1400 (f.d. 4). La 25 noiembrie 2014, Solovei Alexandr a depus cerere, solicitând accelerarea procedurii de judecare a cauzei nominalizate, în ordinea prevăzută de art. 192 alin. (11) CPC, invocând că prima ședință de judecată a fost fixată, contrar prevederilor art. 23 din Legea contenciosului administrativ, abia la 02 aprilie 2015, adică aproape peste 5 luni.

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 01 decembrie 2014, a fost respinsă cererea lui Solovei Alexandr privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei din motiv că judecătorul-raportor Veronica Negru, desemnat să judece pricina dată, a luat atitudine corectă față de totalitatea dosarelor aflate în gestiunea sa, repartizând dosarele spre examinare proporțional necesităților apărării drepturilor tuturor justițiabililor, precum și în perioada februarie-martie 2015 judecătorul se va afla în concediul anual de odihnă (f.d.

5). Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră eronată concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind respingerea integrală a prezentei acțiunii ca neîntemeiată, în condițiile în care, contrar prevederilor art. 192 alin. (2) CPC, prima ședință de judecată a pricinii civile sus- nominalizate a fost fixată spre examinare abia aproape peste 5 luni de la data depunerii de către recurent a cererii de chemare în judecată și respinsă ca neîntemeiată cererea de accelerare a procedurii de examinare. În speță s-a stabilit cert corectitudinea comportamentului recurentului-reclamant Solovei Alexandr, care imediat după fixarea de către instanța de judecată a primei ședințe peste aproape 5 luni (12 noiembrie 2014 – 02 aprilie 2015), invocând pericolul de încălcare a termenului rezonabil, a solicitat instanței accelerarea procedurii de examinare a cauzei.

La rândul său, instanța de judecată prin încheierea din 01 decembrie 2014 a respins cererea de urgentare, motivând soluția prin volumul mare de lucru al judecătorului-raportor. Același argument a fost invocat și de către instanțele de judecată ierarhic inferioare la respingerea prezentei acțiuni. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că nu poate fi pus pe seama justițiabililor faptul că statul nu este în stare să asigure activitatea normală a instanțelor de judecată, acestea din urmă având un volum mare de lucru. În opinia Colegiului atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au ținut cont nici de criteriul de determinare a termenului rezonabil direct prevăzut de legislația națională, cât și aplicat în jurisprudența CEDO, și anume: importanța procesului pentru recurentul- reclamant, or, pretenția aflată pe rol în Judecătoria Râșcani mun.

Chișinău are drept obiect refuzul ilegal a unei autorități publice de a elibera un document de identitate – pașaportul biometric, fără de care persoana este limitată în exercitarea dreptului constituțional la libera circulație. 4 Astfel, instanța de recurs consideră că termenul primei ședințe de judecată – 02 aprilie 2015, fixat de către Judecătoria Râșcani, unde urma să fie examinată cererea de chemare în judecată a lui Solovei Alexandr împotriva ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului, nu a fost unul rezonabil, demonstrând un caracter excesiv în timp.

Deși legislația internă nu oferă o descifrare a noțiunii de ”termen rezonabil”, instanța de recurs accentuează că prin obligarea respectării unui astfel de termen pentru înfăptuirea actului justiției atât normele naționale, cât și cele internaționale invocă administrarea justiției fără întârzieri neconforme de natură a-i compromite eficacitatea și responsabilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea autorităților publice, inclusiv ale instanțelor judecătorești.

Mai mult ca atât, cauza civilă la acțiunea lui Solovei Alexandr împotriva ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului, a fost intentată în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, care prin prisma art. 192 alin. (2) CPC, se judecă de urgență și în mod prioritar, fiind una de o importanța deosebită pentru Solovei Alexandr. În lumina celor relevate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia încălcării de către Judecătoria Râșcani mun.

Chișinău a dreptului recurentului-reclamant Solovei Alexandr la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la acțiunea acestuia împotriva ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului (dosarul nr. 3-2047/2014). La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție mai reține că la situația februarie 2016 examinarea pricinii civile la acțiunea lui Solovei Alexandr împotriva ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului, nu este finalizată, aflându-se încă pe rolul Judecătoriei Râșcani mun.

Chișinău. În conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Iar, conform art. 2 alin. (6) din aceiași lege, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a 5 instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.

Astfel, cât privește pretenția recurentului–reclamant Solovei Alexandr privind repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta poate fi admisă în parte, încasând din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Solovei Alexandr suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Se reține că, cuantumul prejudiciului moral pretins de către recurentul-reclamant Solovei Alexandr în sumă de 150000 lei este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz, or, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale şi echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite şi suma acordată.

În consecință și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, instanța de recurs consideră că suma de 5000 lei va constitui o satisfacție echitabilă pentru recurentul-reclamant Solovei Alexandr pentru prejudiciul cauzat prin judecarea în termen nerezonabil a pricinii civile la acțiunea acestuia împotriva ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului. Cu referire la solicitarea recurentului-reclamant Solovei Alexandr de încasare a cheltuielilor de judecată, instanța de recurs o consideră nefondată, din următoarele.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții. În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată lipsa la actele pricinii a căror-va dovezi incontestabile, prin care s-ar fi confirmat faptul că pe toată durata examinării prezentei pricini, recurentul- reclamant Solovei Alexandr a suportat anumite cheltuieli de judecată, ceea ce denotă că pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată urmează a fi respinsă.

Pe cale de consecință, şi, luând în considerație că prin probele pertinente şi concludente anexate la materialele pricinii cu certitudine s-a constatat faptul încălcării dreptului recurentului Solovei Alexandr la judecarea cauzei în termen rezonabil, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2015 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 04 martie 2015 și pronunțată o hotărâre nouă de admitere a acțiunii parțial prin care se constată încălcarea dreptului lui Solovei Alexandr la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile intentate la acțiunea acestuia împotriva ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului (dosarul nr. 3-2047/2014) și se încasează din 6 bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Solovei Alexandr suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă de respins.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare în mod neîntemeiat au respins integral prezenta acțiune, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Solovei Alexandr, casa decizia Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2015 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04 martie 2015 și pronunța o hotărâre nouă de admitere a acțiunii parțial. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Solovei Alexandr.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2015 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04 martie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Solovei Alexandr împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral, şi se emite o nouă hotărîre prin care: Se admite parțial acțiunea lui Solovei Alexandr împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

Se constată încălcarea dreptului lui Solovei Alexandr la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile intentate la acțiunea acestuia împotriva Întreprinderii de Stat ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la obligarea eliberării pașaportului biometric și radierea din baza de date a restricției la eliberarea pașaportului (dosarul nr. 3-2047/2014). Se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Solovei Alexandr suma de 5000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă se respinge. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druță Vladimir Timofti Nadejda Toma 7