3ra-376/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: V. Ciumac dosarul nr. 3ra-376/18

(Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani)

instanța de apel: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

(Curtea de Apel Chișinău)

ÎNCHEIERE

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Craveț Alexandr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Craveț Alexandr

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău prin care

a fost respins apelul declarat de Craveț Alexandr și a fost menținută hotărîrea din 13

iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 21 martie 2017 Craveț Alexandr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor privind

obligarea să-i elibereze buletin de identitate, fără achitarea taxei de stat și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a întreprins numeroase încercări

pentru a-i fi eliberat act care să ateste faptul că locuiește pe adresa xxxxx.

A menționat reclamantul că Ministerul Tehnologiilor Informaționale și

Comunicațiilor i-a refuzat în eliberarea pașaportului fără procedura repatrierii în

Republica Moldova, pe motiv că după statut Craveț Alexandr are domiciliu

permanent în Federația Rusă.

Consideră reclamantul că fiind cetățean al Republicii Moldova, care locuiește

temporar în mun. Chișinău, este privat de drepturi civile care îi sunt garantate de

Constituția Republicii Moldova.

A solicitat reclamantul obligarea Ministerului Tehnologiei Informaționale și

Comunicațiilor să-i elibereze actul de identitate fără procedura repatrierii în

Republica Moldova și fără plata taxei de stat, precum și repararea prejudiciului

moral estimat la suma de 50 000 de lei.

La 11 mai 2017 reclamantul Craveț Alexandr a depus cerere de concretizare

a acțiunii, indicînd ca pîrît ÎS „CRIS Registru”.

În motivarea cererii a indicat că directorul Departamentului de evidență a

populației, Gorincioi Stelian, neîntemeiat i-a refuzat în eliberarea actului de

identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova, făcînd trimitere la

Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind eliberarea

actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova.

A menționat că în rezultatul acțiunilor ilegale ale angajaților ÎS „CRIS

Registru” a fost lipsit de posibilitatea să se angajeze în cîmpul muncii pentru a-și

asigura un trai decent.

Reieșind din acest fapt, reclamantul a solicitat recunoașterea ÎS „CRIS

Registru” în calitate de pîrît, obligarea ÎS „CRIS Registru” să-i elibereze buletin de

identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova și fără plata taxei de stat,

precum și încasarea din contul ÎS „CRIS Registru” în beneficiul său a sumei de

200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărîrea din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Craveț Alexandr împotriva Agenției

Servicii Publice (succesorul în drepturi al ÎS „CRIS Registru”) privind obligarea

eliberării buletinului de identitate și repararea prejudiciului a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Invocînd ilegalitatea hotărîrii instanței de fond, Craveț Alexandr a depus apel,

solicitînd casarea ei și emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Craveț Alexandr și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 27 decembrie 2017, în termenul prevăzut de lege, Craveț Alexandr a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor

judecătorești și emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor de drept material, concluziile expuse în hotărîri fiind în

contradicție cu circumstanțele pricinii.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Craveț Alexandr în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

2

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Craveț Alexandr nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Craveț Alexandr.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

3

d i s p u n e:

Recursul declarat de Craveț Alexandr se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4