3ra-376/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: V. Ciumac dosarul nr. 3ra-376/18 (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) instanța de apel: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 04 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Craveț Alexandr, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Craveț Alexandr împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respins apelul declarat de Craveț Alexandr și a fost menținută hotărîrea din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 21 martie 2017 Craveț Alexandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor privind obligarea să-i elibereze buletin de identitate, fără achitarea taxei de stat și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a întreprins numeroase încercări pentru a-i fi eliberat act care să ateste faptul că locuiește pe adresa xxxxx. A menționat reclamantul că Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor i-a refuzat în eliberarea pașaportului fără procedura repatrierii în Republica Moldova, pe motiv că după statut Craveț Alexandr are domiciliu permanent în Federația Rusă. Consideră reclamantul că fiind cetățean al Republicii Moldova, care locuiește temporar în mun. Chișinău, este privat de drepturi civile care îi sunt garantate de Constituția Republicii Moldova. A solicitat reclamantul obligarea Ministerului Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor să-i elibereze actul de identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova și fără plata taxei de stat, precum și repararea prejudiciului moral estimat la suma de 50 000 de lei.

La 11 mai 2017 reclamantul Craveț Alexandr a depus cerere de concretizare a acțiunii, indicînd ca pîrît ÎS „CRIS Registru”. În motivarea cererii a indicat că directorul Departamentului de evidență a populației, Gorincioi Stelian, neîntemeiat i-a refuzat în eliberarea actului de identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova, făcînd trimitere la Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova. A menționat că în rezultatul acțiunilor ilegale ale angajaților ÎS „CRIS Registru” a fost lipsit de posibilitatea să se angajeze în cîmpul muncii pentru a-și asigura un trai decent.

Reieșind din acest fapt, reclamantul a solicitat recunoașterea ÎS „CRIS Registru” în calitate de pîrît, obligarea ÎS „CRIS Registru” să-i elibereze buletin de identitate fără procedura repatrierii în Republica Moldova și fără plata taxei de stat, precum și încasarea din contul ÎS „CRIS Registru” în beneficiul său a sumei de 200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărîrea din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Craveț Alexandr împotriva Agenției Servicii Publice (succesorul în drepturi al ÎS „CRIS Registru”) privind obligarea eliberării buletinului de identitate și repararea prejudiciului a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocînd ilegalitatea hotărîrii instanței de fond, Craveț Alexandr a depus apel, solicitînd casarea ei și emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Craveț Alexandr și menținută hotărîrea primei instanțe. La 27 decembrie 2017, în termenul prevăzut de lege, Craveț Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor de drept material, concluziile expuse în hotărîri fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Craveț Alexandr în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 2 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Craveț Alexandr nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Craveț Alexandr.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, 3 d i s p u n e: Recursul declarat de Craveț Alexandr se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 4