3ra-1428/17 — Obligarea eliberării buletinului de vot
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Obligarea eliberării buletinului de vot
- Temei legal
- Votarea în baza actelor de identitate prevăzute de lege
3ra-1428/17 — Obligarea eliberării buletinului de vot (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra–1428/17
Instanța de fond: P. Harmaniuc
Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu
Î N C H E I E R E
24 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, Svetlana Filincova,
Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Craveț Alexandr,
în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Craveț Alexandr către Comisia Electorală Centrală, privind obligarea Biroului
Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7 de a-i elibera
buletin de vot pentru participare la referendumul din 19 noiembrie 2017 de
demitere a Primarului General al mun. Chișinău,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, prin care a
fost respinsă cererea de apel depusă de Craveț Alexandr și menținută hotărârea
judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 noiembrie 2017,
c o n s t a t ă:
La data de 19 noiembrie 2017, Craveț Alexandr a depus în adresa Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale cu
privire la obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N.
Costin 65/7 de a-i elibera buletin de vot pentru participare la referendumul din 19
noiembrie 2017 de demitere a Primarului General al mun. Chișinău.
În motivare reclamantul a explicat că, la 19 noiembrie 2017, în vederea
participării la referendumul de demitere a Primarului General al mun. Chișinău s-a
prezentat la secția de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7 cu
pașaportul național, însă reprezentanții Secției de votare au refuzat să-i elibereze
buletin de vot pe motiv că, în baza pașaportului național nu este în drept să voteze.
În viziunea reclamantului este nejustificat refuzul reprezentanților secției de
votare și solicită obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 de a-i elibera buletin
de vot în modul stabilit.
Prin hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 noiembrie 2017,
contestația înaintată de Craveț Alexandr către Comisia Electorală Centrală, cu
privire la obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N.
Costin 65/7 de a-i elibera buletin de vot pentru participare la referendumul din 19
noiembrie 2017 de demitere a Primarului General al mun. Chișinău a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Craveț Alexandr și menținută hotărârea judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani din 19 noiembrie 2017.
Pentru a ajunge la concluzia respectivă, instanța de apel a reținut că potrivit
prevederilor art. 53 alin. (3) al Codului electoral, votarea se efectuează în baza la:
buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, cu fișa de însoțire care
confirmă domiciliul sau reședința alegătorului pe teritoriul secției de votare;
buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii
Moldova, domiciliul titularului; legitimația de serviciu pentru militarii în termen,
livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac
serviciul civil (de alternativă), iar votarea în baza pașaportul pentru intrare – ieșire
din țară, livretul de marinar, se efectuează în cazul alegerilor parlamentare,
prezidențiale și referendumului republican, în secțiile de votare constituite peste
hotarele Republicii Moldova.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că, în situația în care apelantul-
reclamant nu întrunește condițiile legale ce acordă dreptul de vot în secția de vot
nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7, nefiind prezentate actele de
identitate de rigoare, instanța de fond corect a conchis despre netemeinicia
contestației.
La data de 21 noiembrie 2017, Craveț Alexandr a depus cerere de recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, solicitând
casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de
admitere a contestației.
La data de 23 noiembrie 2017, Craveț Alexandr a depus un supliment la
cererea de recurs, prin care a menționat că instanțele inferioare pronunțând soluțiile
pe caz i-au încălcat drepturile și libertățile garantate de lege și că aceste acte
judecătorești au fost emise cu încălcarea legislației precum și sunt în contradicție
cu Constituția, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului, fapt ce este expres prevăzut de art. 386, 387 al
Codului de procedură civilă, normă legală care nu a fost aplicată de către instanța
de apel.
În motivarea recursului declarat, Craveț Alexandr a reiterat motivele de fapt
ale cauzei și a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată.
La data de 24 noiembrie 2017, Comisia Electorală Centrală a depus referință
asupra cererii de recurs, solicitând respingerea acesteia.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de către Craveț Alexandr, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din
considerentele ce urmează.
În corespundere cu art. 68 alin. (1), (6), (7) al Codului electoral, instanța de
judecată adoptă și pronunță hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de
procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ. Împotriva hotărârii
instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar
împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.
Apelul și recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în
cauză.
Verificând înscrisurile anexate la dosar prin prisma pretențiilor deduse
judecării, instanța de recurs constată că data comunicării actului judecătoresc
contestat, este 21 noiembrie 2017 (f.d. 33), iar depunând cererea de recurs în
aceeași zi, recurentul s-a încadrat în termenul prevăzut de lege
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Craveț Alexandr, nu pot duce la
admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al
Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra
reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției
instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de
recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de Craveț Alexandr.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Craveț Alexandr.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului Svetlana Filincova,
Judecători Iurie Bejenaru,
Maria Ghervas
Copia corespunde originalului
Judecător Svetlana Filincova