3ra-1428/17 — Obligarea eliberării buletinului de vot
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Obligarea eliberării buletinului de vot
- Temei legal
- Votarea în baza actelor de identitate prevăzute de lege
3ra-1428/17 — Obligarea eliberării buletinului de vot (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra–1428/17 Instanța de fond: P. Harmaniuc Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 24 noiembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Craveț Alexandr, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Craveț Alexandr către Comisia Electorală Centrală, privind obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7 de a-i elibera buletin de vot pentru participare la referendumul din 19 noiembrie 2017 de demitere a Primarului General al mun.
Chișinău, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Craveț Alexandr și menținută hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 noiembrie 2017, c o n s t a t ă: La data de 19 noiembrie 2017, Craveț Alexandr a depus în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7 de a-i elibera buletin de vot pentru participare la referendumul din 19 noiembrie 2017 de demitere a Primarului General al mun. Chișinău. În motivare reclamantul a explicat că, la 19 noiembrie 2017, în vederea participării la referendumul de demitere a Primarului General al mun.
Chișinău s-a prezentat la secția de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7 cu pașaportul național, însă reprezentanții Secției de votare au refuzat să-i elibereze buletin de vot pe motiv că, în baza pașaportului național nu este în drept să voteze. În viziunea reclamantului este nejustificat refuzul reprezentanților secției de votare și solicită obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 de a-i elibera buletin de vot în modul stabilit. Prin hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 noiembrie 2017, contestația înaintată de Craveț Alexandr către Comisia Electorală Centrală, cu privire la obligarea Biroului Secției de votare nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7 de a-i elibera buletin de vot pentru participare la referendumul din 19 noiembrie 2017 de demitere a Primarului General al mun.
Chișinău a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, a fost respinsă cererea de apel depusă de Craveț Alexandr și menținută hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 noiembrie 2017. Pentru a ajunge la concluzia respectivă, instanța de apel a reținut că potrivit prevederilor art. 53 alin. (3) al Codului electoral, votarea se efectuează în baza la: buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, cu fișa de însoțire care confirmă domiciliul sau reședința alegătorului pe teritoriul secției de votare; buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul titularului; legitimația de serviciu pentru militarii în termen, livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă), iar votarea în baza pașaportul pentru intrare – ieșire din țară, livretul de marinar, se efectuează în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și referendumului republican, în secțiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că, în situația în care apelantul- reclamant nu întrunește condițiile legale ce acordă dreptul de vot în secția de vot nr. 1/111 din mun. Chișinău, str. N. Costin 65/7, nefiind prezentate actele de identitate de rigoare, instanța de fond corect a conchis despre netemeinicia contestației. La data de 21 noiembrie 2017, Craveț Alexandr a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a contestației.
La data de 23 noiembrie 2017, Craveț Alexandr a depus un supliment la cererea de recurs, prin care a menționat că instanțele inferioare pronunțând soluțiile pe caz i-au încălcat drepturile și libertățile garantate de lege și că aceste acte judecătorești au fost emise cu încălcarea legislației precum și sunt în contradicție cu Constituția, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, fapt ce este expres prevăzut de art. 386, 387 al Codului de procedură civilă, normă legală care nu a fost aplicată de către instanța de apel. În motivarea recursului declarat, Craveț Alexandr a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
La data de 24 noiembrie 2017, Comisia Electorală Centrală a depus referință asupra cererii de recurs, solicitând respingerea acesteia. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Craveț Alexandr, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În corespundere cu art. 68 alin. (1), (6), (7) al Codului electoral, instanța de judecată adoptă și pronunță hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.
Împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare. Apelul și recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză. Verificând înscrisurile anexate la dosar prin prisma pretențiilor deduse judecării, instanța de recurs constată că data comunicării actului judecătoresc contestat, este 21 noiembrie 2017 (f.d. 33), iar depunând cererea de recurs în aceeași zi, recurentul s-a încadrat în termenul prevăzut de lege În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de Craveț Alexandr, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.
Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Craveț Alexandr. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Craveț Alexandr.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas Copia corespunde originalului Judecător Svetlana Filincova
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.