3ra-794/18 — obligarea comisiei de votare de a elibera buletin de vot

Dosarul nr. 3ra-794/18

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani ) O. Ionașcu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, I. Muruianu, A. Minciuna

Î N C H E I E R E

22 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecători Ala Cobăneanu

Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Craveț Alexandr,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Craveț Alexandr

împotriva Comisiei Electorale Centrale și Biroul Electoral al Secției de Votare nr.1/111

din mun. Chișinău privind obligarea Biroului Electoral al Secției de Votare nr.1/111 din

mun. Chișinău de a elibera buletin de vot pentru participarea la alegerile locale a

Primarului General al mun. Chișinău și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de Craveț Alexandr și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 20 mai 2018,

c o n s t a t ă :

La 20 mai 2018, Craveț Alexandr s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Electorale Centrale și Biroul Electoral al Secției de Votare nr.1/111

din mun. Chișinău solicitând obligarea Biroului Electoral al Secției de Votare nr.1/111

din mun. Chișinău de a elibera buletin de vot pentru participarea la alegerile locale a

Primarului General al mun. Chișinău și încasarea prejudiciului moral în mărime de

50 000 de lei.

În motivarea pretențiilor formulate, a indicat că la 20 mai 2018, a primit invitația

din partea biroului electoral a secției de votare. S-a prezentat la secția de votare nr.1/111

din mun. Chișinău de pe str. Nicolae Costin 65/17 de a elibera buletin de vot pentru

participare la alegerile locale din mun. Chișinău. Însă i s-a refuzat în eliberarea

buletinului de vot, din motiv că reclamantul nu a demonstrat faptul că își are domiciliul

în mun. Chișinău, în raza secției de votare nr.1/111 din mun. Chișinău str. Nicolae

Costin 65/7.

Craveț Alexandr susține că prin refuzul Biroului Electoral al Secției de Votare

nr.1/111 din mun. Chișinău de a-i elibera buletin de vot, i se încalcă dreptul la vot.

Totodată, menționează că fiind nejustificat refuzul secției de votare, Biroul Electoral al

Secției de Votare nr.1/111 din mun. Chișinău și urmează să îi achite și suma de 50 000

de lei cu titlu de prejudiciu moral.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani 20 mai 2018, acțiunea

înaintată de Craveț Alexandr împotriva Comisiei Electorale Centrale și Biroul Electoral

al Secției de Votare nr.1/111 din mun. Chișinău privind obligarea Biroului Electoral al

Secției de Votare nr.1/111 din mun. Chișinău de a elibera buletin de vot pentru

participarea la alegerile locale a Primarului General al mun. Chișinău și încasarea

prejudiciului moral, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, la 20 mai 2018, Craveț Alexandr a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani 20 mai 2018,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi

decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2018, s-a respins apelul declarat

de Craveț Alexandr și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

20 mai 2018.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că cartea de imobil, nu este parte

componentă sau anexă a actului de identitate și nu este prevăzută la art.58 alin.3) Cod

electoral, ca un act de identitate, în baza căruia alegătorul este în drept să voteze.

Astfel, instanța a reținut, că corect i-a fost respinsă solicitarea reclamntului de

acordare a buletinului de vot, dat fiind faptul, că realizarea dreptului la vot îl obligă pe

Craveț Alexandr să se prezinte la secția de votare exclusiv cu buletinul de identitate,

însoțit de fișa care confirmă domiciliul sau reședința alegătorului pe teritoriul secției de

votare.

La 21 mai 2018, Craveț Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 21 mai 2018, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

menționate supra și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani 20 mai 2018.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurentul a afirmat că instanțele

judecătorești nu au interpretat corect circumstanțele cauzei.

Recursul a fost depus în temeiul art.432 alin.(2) lit. a) Cod de procedură civilă,

care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată.

Până la data examinării cauzei, intimatul nu a depus referință, prin care să-și

exprime poziția cu privire la recursul declarat.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 21 mai 2018.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept enunțate și având în vedere data pronunțării deciziei

(21 mai 2018) și declarării recursului (21 mai 2018), instanța de recurs constată că

recursul a fost declarat în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor a

verificat dacă recursul este formulat de persoana în drept să-l declare, dacă este depus în

termen și dacă nu a fost examinat anterior, și a făcut un raport verbal în fața completului

de judecată instituit în mod legal.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

2

Reieșind din dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție constată existența temeiului de inadmisibilitate prevăzut la art. 433 lit. a) din

Codul de procedură civilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

În acest sens, instanța de judecată amintește că la pronunțarea deciziei din 21 mai

2018, instanța de apel s-a călăuzit de articolele 9, 11, 58 alin.3) din Codul electoral.

Din analiza minuțioasă a conținutului cererii de recurs în raport cu decizia

contestată, reiese în mod cert că recurentul a reluat criticile formulate în faza procesuală

anterioară și asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat detaliat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

3

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Craveț Alexandr, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Craveț Alexandr, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

4