3ra-35/19 — contestarea actelor administrative si restituirea sumei achitate suplimentar

3ra-35/19 — contestarea actelor administrative si restituirea sumei achitate suplimentar (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-35/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco)

DECIZIE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Slava

Cargo Grup”, reprezentată de către avocatul Ion Matușenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea

cu răspundere limitată „Slava Cargo Grup” împotriva Biroului vamal Nord cu privire

la contestarea actelor administrative și restituirea sumei achitate suplimentar,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de către Biroul vamal Nord, au fost casate hotărârea din

13 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și încheierea din 26 aprilie 2018

a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la

respingerea acțiunii,

constată:

La data de 17 octombrie 2016 SRL „Slava Cargo Grup” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Biroului vamal Bălți, în prezent Biroul vamal Nord,

cu privire la contestarea actelor administrative și restituirea sumei încasate

suplimentar.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, unul din genurile sale principale

de activitate constituie importul produselor de larg consum, precum și

comercializarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova.

A menționat că, în perioada lunilor august-septembrie 2016, a efectuat mai

multe importuri de produse de larg consum, însă organul vamal a pus în sarcina sa,

în mod neîntemeiat și unilateral, spre plată impozite nejustificate, emițând actele cu

caracter administrativ.

1

A susținut că, a respectat întocmai procedura stabilită la determinarea și

declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse.

A afirmat că, conform art. 7 alin. (2) din Legea cu privire la tariful vamal,

pentru confirmarea veridicității datelor privind valoarea în vamă anunțată și a datelor

suplimentare referitoare la ea, au fost prezentate documentele de bază, care nu au

fost contestate de către pârât și nu a fost efectuată nicio referire la aceste acte, fiind

doar nejustificat solicitată prezentarea actelor suplimentare.

A relevat că, deși organul vamal a solicitat documente suplimentare la

declarația vamală, nu și-a rezervat cerința obligatorie de confirmare a acelor

documente prezentate anterior. Mai mult, la depunerea declarațiilor vamale, a

respectat întru totul rigorile legale în vigoare, iar autoritatea vamală nu a elucidat

prin care anume suspiciuni se confirmă neveridicitatea documentelor prezentate.

A notat că, a prezentat suplimentar organului vamal informații cu privire la

valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare, importate anterior, precum și

lista de prețuri ale producătorului, de care nu dispune organul vamal (documentele

comerciale, vamale și de plată, facturi, scrisori de trăsură, etc., referitoare la

tranzacții cu mărfuri identice sau similare), însă Biroul vamal Bălți nu a reacționat

și, prin urmare, a fost subiectiv la adoptarea actelor administrative contestate.

A subliniat că, la acumularea informației referitoare la valoarea în vamă,

organul vamal antrenat în vămuirea mărfurilor trebuie să prezinte informații, pe care

nu le are declarantul, inclusiv despre prețurile de referință la mărfurile din circuitul

comerțului extern, precum și date privind mărfurile identice sau similare, a cărora

perfectare vamală a efectuat-o anterior, însă autoritatea vamală nu i-a prezentat

informațiile, de care dispune, despre prețurile medii contractuale sau privind

valoarea în vamă a unei anumite tranzacții, care ar confirma valoarea mărfii

importate. În consecință, pârâtul a recalculat valoarea în vamă și în temeiul art. 127

din Codul vamal, a dispus încasarea cu titlu executoriu a sumelor de la contul unic

al întreprinderii.

A invocat că, acțiunile pârâtului nu au fost transparente și clare, or, acesta nu

a precizat motivele neaplicării metodelor determinării valorii în vamă specificate la

art. 11, 12, 13, 15 și 16 din Legea cu privire la tariful vamal. Așadar, nu s-au arătat

cauzele folosirii unei metode în detrimentul alteia, dar și temeiul majorării plăților

vamale.

A declarat că, în toate cazurile descrise, procesul vămuirii s-a efectuat prin

verificarea fizică a mărfurilor expuse spre vămuire. Astfel, ținând cont de cele

relatate, nu este de acord cu actele de inspecție întocmite de către autoritatea vamală,

prin care sumele asupra declarațiilor vamale au fost majorate nefondat și încasate de

la contul unic al întreprinderii.

A menționat că, la data de 01 septembrie 2016 a expediat în adresa pârâtului

cererea prealabilă, prin care a solicitat anularea actelor de inspecție din 16 august

2016 și 22 august 2016, însă prin răspunsul din 15 septembrie 2016 Serviciul Vamal

a respins cererea menționată, indicând că, acțiunile autorității vamale au fost legale

și întemeiate.

2

A susținut că, la data de 22 septembrie 2016 a expediat în adresa pârâtului

cererea prealabilă, prin care a contestat actul de inspecție emis în privința declarației

vamale nr. 9050I4272 din 13 septembrie 2016, însă prin răspunsul din 04 octombrie

2016 aceasta a fost respinsă.

A solicitat anularea actelor de inspecție din 16 august 2016, 22 august 2016 și

din 13 septembrie 2016, întocmite de către Biroului vamal Bălți și încasarea din

contul pârâtului a sumelor încasate nefondat în baza actelor de inspecție enunțate.

La data de 28 februarie 2018 SRL „Slava Cargo Grup” a depus cerere de

concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat anularea actelor de inspecție din 16

august 2016, 22 august 2016 și din 13 septembrie 2016, întocmite de către Biroul

vamal Bălți și încasarea din contul pârâtului a sumelor încasate nefondat în baza

actelor de inspecție enunțate în mărime 411457,51 lei.

Prin hotărârea din 13 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost

admisă acțiunea depusă de către SRL „Slava Cargo Grup”, au fost anulate actele de

inspecție din 16 august 2016, 22 august 2016 și 13 septembrie 2016, întocmite de

către Biroul vamal Nord privind calculul (recalculul) drepturilor de import față de

SRL „Slava Cargo Grup” la declarațiilor vamale nr. 9050 I 3598 din 16 august 2016,

nr. 9050 I 3747 din 22 august 2016 și nr. 9050 I 4272 din 13 septembrie 2016 și a

fost încasată de la Biroul vamal Nord în beneficiul SRL „Slava Cargo Grup” suma

de 411457,51 lei.

Prin încheierea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost

admisă cererea depusă de către SRL „Slava Cargo Grup”, reprezentată de avocatul

Ion Matușenco și a fost corectată eroarea din dispozitivul hotărârii din 13 aprilie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central prin substituirea sumei de „411457,51 lei”

cu suma de „143868,59 de lei”.

Prin decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de către Biroul vamal Nord, au fost casate hotărârea și încheierea primei

instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către SRL

„Slava Cargo Grup” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 09 noiembrie 2018 SRL „Slava Cargo Grup”, reprezentată de

avocatul Ion Matușenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece instanța de apel a interpretat eronat legea și a apreciat arbitrar

probele, reiterând aceleași argumente, care au fost susținute și în instanțele ierarhic

inferioare.

A insistat asupra faptului că, instanța de apel a derogat de la prevederile

art.117-119 CPC, deoarece a pus la baza deciziei adoptate doar probele prezentate

de către intimat. Mai mult ca atât, în confirmarea motivelor de majorare a valorii în

vamă a mărfurilor importate nu au fost prezentate probe veridice, astfel, acestea

poartă un caracter declarativ.

A menționat că, instanța de apel, la emiterea deciziei, a făcut trimitere la

art.179 alin. (1) din Codul vamal, însă nu a specificat care anume acte nu au fost

3

prezentate de către agentul economic la determinarea valorii în vamă a mărfurilor.

A susținut că, în cauzele civile nr. 3ra-965/2017, 3ra-1049/2017 și 3ra-

898/2018 Curtea Supremă de Justiție s-a expus pe litigii similare cu referire la

aceleași părți, precum și cu referire la importuri identice și similare.

La data de 21 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Biroul vamal

Nord a depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 13 martie 2019 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, SRL „Slava Cargo Grup”, în

baza declarațiilor vamale nr. 9050 I 3598 din 16 august 2016, nr. 9020 I 3747 din 22

august 2016 și nr. 9050 I 4272 din 13 septembrie 2016, a importat marfă – genți de

umăr pentru femei, pantaloni, ciorapi, încălțăminte, etc.

De asemenea, s-a constatat că, SRL „Slava Cargo Grup” a perfectat

operațiunile de import cu utilizarea procedurii vămuirii electronice (informaționale)

a mărfurilor, depunând declarațiile vamale și prezentând documentele necesare

pentru confirmarea valorii în vamă în format electronic, fără suport de hîrtie, cu

aplicarea semnăturii digitale, în baza Legii nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura

electronică și documentul electronic și Regulamentul cu privire la procedura

vămuirii electronice a mărfurilor la import, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 904 din 13 noiembrie 2013.

Din materialele dosarului rezultă că, declarantul a determinat valoarea în

vamă a mărfii conform metodei 1, adică în baza valorii tranzacției cu marfa

4

respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau de plătit.

Ulterior, în rezultatul verificării corectitudinii determinării valorii în vamă a

mărfii, Biroul vamal Bălți a stabilit că, SRL „Slava Cargo Grup” a aplicat incorect

metoda nr. 1 de determinare a valorii în vamă a mărfii, drept rezultat a întocmit actele

de inspecție din 16 august 2016, 22 august 2016 și 13 septembrie 2016, prin care a

majorat valoarea în vamă a mărfii, fiind obligată SRL „Slava Cargo Grup” să achite

suplimentar suma de 143868,59 de lei.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, SRL „Slava Cargo Grup” a

solicitat anularea actelor de inspecție din 16 august 2016, 22 august 2016 și din 13

septembrie 2016, emise de către Biroului vamal Bălți și încasarea din contul Biroului

vamal Bălți a sumelor încasate nefondat în baza actelor de inspecție enunțate.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, anulând actele de inspecție din 16 august 2016, 22

august 2016 și 13 septembrie 2016, întocmite de către Biroul vamal Nord privind

calculul (recalculul) drepturilor de import față de SRL „Slava Cargo Grup” la

declarațiile vamale nr. 9050 I 3598 din 16 august 2016, nr. 9050 I 3747 din 22 august

2016 și nr. 9050 I 4272 din 13 septembrie 2016 și încasând de la Biroul vamal Nord

în beneficiul SRL „Slava Cargo Grup” suma de143868,59 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Biroul vamal Nord, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea

primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, organul vamal a

solicitat SRL „Slava Cargo Grup” prezentarea următoarelor acte: orice acord posibil

între vânzător și cumpărător care afectează valoarea în vamă a mărfurilor,

corespondența comercială purtată în vederea încheierii și negocierii prețului, în cazul

în care aceasta a fost purtată, cataloage, specificări, oferte de preț (liste de prețuri)

ale firmelor producătoare/vânzătorului, certificate de origine a mărfurilor, certificate

de calitate eliberate de producător, documente privind confirmarea cheltuielilor de

transport și alte documente. Solicitările date în scris, la fiecare declarație vamală, i-

au fost înmânate declarantului de către colaboratorul vamal al organului vamal.

Declarantul a restituit colaboratorului vamal solicitările înmânate, neprezentând

setul de documente solicitat, fapt consemnat pe solicitări prin aplicarea semnăturii

și ștampilei. Or, neonorarea obligațiunilor stabilite de legislație îndreptățește organul

vamal de a efectua o reevaluare a mărfurilor importate în felul și modul stabilit de

legislație.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, SRL „Slava Cargo Grup” nu a

prezentat toate documentele necesare pentru stabilirea corectă a valorii în vamă a

mărfii importate și, respectiv, Biroul vamal Nord just a aplicat metoda nr. 6 de

determinare a valorii în vamă a mărfii – metoda de rezervă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată

de către instanțele judecătorești este greșită.

5

Astfel, conform art. 178 alin. (1) din Codul vamal, declarantul este obligat: să

declare mărfurile și mijloacele de transport conform procedurii stabilite de prezentul

cod și de alte acte normative; să prezinte, la cererea organului vamal, mărfurile și

mijloacele de transport pe care le declară; să prezinte organului vamal documentele

și informațiile suplimentare necesare vămuirii; să plătească drepturile de import sau

de export; să acorde asistență organului vamal în efectuarea operațiunilor de

vămuire, inclusiv prin efectuarea operațiunilor de încărcare-descărcare și a altor

operațiuni.

Conform art. 179 alin. (1) din Codul vamal, declarația vamală, care se depune

la organul vamal, trebuie să fie însoțită de toate documentele necesare vămuirii.

Conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu

privire la tariful vamal, în cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă

a mărfii anunțată, declarantul, la cererea autorității vamale, este obligat să prezinte

datele respective. Dacă autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea acestor

date, declarantul este în drept să determine valoarea în vamă a mărfii prin metodele

prevăzute de prezenta lege.

Pct. 13 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 600 din 14 mai 2002 prevede că, pentru confirmarea valorii în

vamă a mărfurilor importate, declarantul este obligat să prezinte organului vamal, în

corespundere cu cerințele stabilite la alin.(1) art.7 din Legea nr. 1380-XIII din 20

noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, următoarele acte: a) contractul aferent

tranzacției de import și acordurile adiționale la el (în cazul în care acestea au fost

încheiate); b) factura (invoice) sau în cazul tranzacțiilor condițional valorice–

proforma factura (proforma invoce); c) documentele bancare de plată sau alte

documente de plată în cazul achitării prealabile; d) documentele de transport care au

însoțit marfa: CMR (scrisoarea de trăsură internațională), Carnetul TIR, Declarația

de tranzit (T1), Air bill (fraht), bill of lading (conosament maritim), Scrisoarea de

trăsură pentru transportul internațional de mărfuri pe cale ferată; e) contractul

(comanda) de acordare a serviciilor de transportare sau factura de expediție în cazul

în care se impun potrivit condițiilor de livrare; f) polița sau contractul de asigurare a

mărfurilor, în cazul în care acestea au fost asigurate fie potrivit condițiilor de livrare,

fie asigurate la inițiativa declarantului.

Conform pct. 14 din Regulamentul enunțat, în cazul în care organul vamal

constată divergențe probate între datele conținute în actele menționate la pct.13 din

prezentul Regulament sau Sistemul informațional integrat vamal, identifică riscul de

subevaluare prin compararea valorii în vamă a mărfii de evaluat cu valoarea în vamă

a mărfurilor identice sau similare, potrivit alin.(2) art.7 din Legea nr. 1380-XIII din

20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, organul vamal solicită în scris

declarantului prezentarea necumulativă și doar a celor acte aferente tranzacției de

import a mărfurilor respective care pot justifica valoarea în vamă anunțată, după cum

urmează: a) orice acord posibil între vînzător și cumpărător care afectează valoarea

în vamă a mărfurilor; b) contractele cu terțe persoane referitoare la tranzacțiile

indirecte; c) corespondența comercială purtată în vederea încheierii și negocierii

6

prețului, în cazul în care aceasta a fost purtată; d) facturile pentru decontări către

persoane terțe în beneficiul vînzătorului, dacă acestea rezultă din contractele

încheiate sau alte acte; e) documentele contabile ale cumpărătorului, cum ar fi

transferurile de fonduri către exportator sau vînzător sau pentru a obține informații

privind comisioanele, profitul sau cheltuielile generale prin aplicarea metodei

deductive și a valorii calculate (altele decît cele prevăzute la pct.13 al prezentului

Regulament); f) documentele privind dreptul de proprietate asupra societăților

comerciale implicate în tranzacție, pentru a exclude o posibilă relație de

interdependență dintre vînzător și cumpărător în sensul art.11 alin.(6) din Legea

nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal; g) contractul în baza

căruia dreptul de proprietate intelectuală este cesionat; h) copia autentificată de pe

declarația de export; i) documentul de plată pentru cheltuielile de transportare; j)

cataloagele, ofertele de preț (listele de prețuri) ale firmelor producătoare

/vînzătorului; k) certificatul de origine, certificatul de calitate eliberat de producător;

l) lista de încărcare.

Din materialele dosarului rezultă că, SRL „Slava Cargo Grup”, la

determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate în baza declarațiilor vamale

nr.9050 I 3598 din 16 august 2016, nr. 9020 I 3747 din 22 august 2016 și nr. 9050 I

4272 din 13 septembrie 2016, a prezentat organului vamal toate documentele

necesare în vederea confirmării veridicității datelor privind valoarea în vamă a

mărfurilor importate.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, verificând corectitudinea

determinării valorii în vamă a mărfii, organul vamal a ajuns la concluzia că, actele

prezentate de către SRL „Slava Cargo Grup” nu sunt suficiente pentru confirmarea

valorii în vamă a mărfii anunțate.

Ca urmare, au fost întocmite fișele-acte, prin care a fost solicitată prezentarea

actelor suplimentare în vederea confirmării valorii în vamă a mărfii anunțate.

La caz, se reține că, deși organul vamal a solicitat SRL „Slava Cargo Grup”

prezentarea următoarelor acte: orice acord posibil între vânzător și cumpărător care

afectează valoarea în vamă a mărfurilor, corespondența comercială purtată în

vederea încheierii și negocierii prețului, cataloage, specificații, oferte de preț (liste

de prețuri) ale firmelor producătoare/vânzătorului, certificate de origine a mărfurilor,

certificate de calitate eliberate de producător, documente privind confirmarea

cheltuielilor de transport și alte documente, nu și-a argumentat decizia în solicitarea

acestor acte, cît și insuficiența celor prezentate de declarant.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, prima instanță corect

a considerat că, au fost suficiente documente pentru determinarea valorii în vamă,

iar organul vamal neîntemeiat a aplicat metoda de rezervă pentru determinarea

valorii în vamă a mărfii și, prin urmare, temeinic și legal a admis acțiunea, a anulat

actele de inspecție din 16 august 2016, 22 august 2016 și 13 septembrie 2016,

întocmite de către Biroul vamal Nord privind calculul (recalculul) drepturilor de

import față de SRL „Slava Cargo Grup” asupra declarațiilor vamale nr. 9050 I 3598

din 16 august 2016, nr. 9050 I 3747 din 22 august 2016 și nr. 9050 I 4272 din 13

septembrie 2016 și a încasat de la Biroul vamal Nord în beneficiul SRL „Slava Cargo

7

Grup” suma de143868,59 de lei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

de a casa integral decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează integral decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu

răspundere limitată „Slava Cargo Grup” împotriva Biroului vamal Nord cu privire

la contestarea actelor administrative și restituirea sumei achitate suplimentar.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Mariana Pitic

8