3rh-101/18 — contestarea actelor administrative si incasarea sumei

3rh-101/18 — contestarea actelor administrative si incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3rh-101/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Central (jud: N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: O. Sternioală, I. Bejenaru, M. Pitic,

N. Craiu, A. Cobăneanu)

ÎNCHEIERE

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de către Biroul Vamal Nord

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu

Răspundere Limitată „Slava Cargo Grup” împotriva Biroului Vamal Bălți,

succesor în drepturi Biroul Vamal Nord cu privire la contestarea actelor

administrative și încasarea sumei

împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care

a fost respins recursul declarat de către Biroul Vamal Nord și menținută decizia

din 17 octombrie 2017 și hotărârea din 6 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul

central, pin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 9 iunie 2016, SRL „Slava Cargo Grup” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Bălți cu privire la contestarea actelor

administrative și încasarea sumei.

În motivarea acțiunii a invocat că SRL „Slava Cargo Grup” este societate

înregistrată legal pe teritoriul Republicii Moldova și întreprindere acreditată în

cadrul Biroului Vamal Bălți în vederea perfectării procedurilor de import și în

special importul produselor de larg consum importate din România și Ucraina.

A menționat că în perioada lunii aprilie a anului 2016, SRL „Slava Cargo

Grup” a efectuat mai multe importuri de produse de larg consum, la care organul

1

vamal în mod nefondat, unilateral a pus în sarcina agentului economic spre plată

impozite nejustificate, fiind consecința emiterii actelor cu caracter administrativ.

A susținut că SRL „Slava Cargo Grup” a respectat întocmai procedura

stabilită la determinarea și declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse și

conform art. 7 pct. 2 din Legea cu privire la tariful vamal, pentru confirmarea

veridicității datelor privind valoarea în vamă anunțată și a datelor suplimentare

referitoare la ea, pentru confirmare au fost prezentate documentele de bază, care

nu au fost contestate de către pârât și nu a fost efectuată nicio referire la aceste

acte, fiind doar nejustificat solicitată prezentarea actelor suplimentare.

Organul vamal a solicitat documente suplimentare la declarația vamală,

acțiuni absolut nejustificative, iar în final acceptând cele prezentate anterior de

către SRL „Slava Cargo Grup” nu și-a rezervat cerința obligatorie de confirmare,

cu atât mai mult că la depunerea declarațiilor vamale SRL „Slava Cargo Grup” a

respectat întru totul rigorile legale în vigoare, iar autoritatea vamală nu a elucidat

prin care anume suspiciuni se confirmă neveridicitatea documentelor prezentate.

A afirmat că SRL „Slava Cargo Grup” suplimentar a prezentat organului

vamal informații cu privire la valoarea vamală a mărfurilor identice sau similare,

importate anterior, lista de prețuri ale producătorului, de care nu dispune organul

vamal (documentele comerciale, vamale și de plată, facturi, scrisori de trăsură

etc. referitoare la tranzacții cu mărfuri identice sau similare), la care Biroul

Vamal Bălți nu a reacționat și prin urmare a fost subiectiv la emiterea actelor cu

caracter administrativ, cu atât mai mult existând deja la compartimentul

menționat o decizie irevocabilă a instanței de judecată, care a constatat că

cerințele înaintate de prezentare a actelor suplimentare sunt nejustificate.

Cu referire la prevederile art. 5, 6, 8 din Legea cu privire la tariful vamal și

pct. 16 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, a indicat că organul vamal

pe lângă faptul că nu a prezentat actele constatatoare, nu a prezentat agentului

economic SRL „Slava Cargo Grup” informațiile și prețurile de referință la marfa

importată, dar unilateral, în mod subiectiv a recalculat valoarea în vamă și în

temeiul art. 127 Cod Vamal al Republicii Moldova a dispus încasarea cu titlu

executoriu suma de 123579,01 lei.

A subliniat că acțiunile Biroului Vamal Bălți nu au fost transparente și

clare, conform căror temeiuri și metode specificate la articolele 11, 12, 13, 15 și

16 din Legea cu privire la tariful vamal nu au putut fi utilizate față de SRL

„Slava Cargo Grup”.

A considerat că sumele asupra declarațiilor vamale au fost majorate

nefondat și percepute de la contul unic al SRL „Slava Cargo Grup”, iar în

confirmarea motivelor de majorare a valorii în vamă a mărfurilor importate nu au

fost prezentate probe veridice de către Biroului Vamal Bălți, astfel acestea

purtând un caracter declarativ.

A explicat că prin cererile prealabile din 12 aprilie 2016, 22 aprilie 2016 și

5 mai 2016, SRL „Slava Cargo Grup” a contestat actele de inspecție cu nr. 9050

2

I 727 din 3 aprilie 2016, nr. 9022 I 2278 din 14 aprilie 2016, nr. 9050 I 1211 din

25 aprilie 2016, nr.9050 I 1226 din 26 aprilie 2016, la care primele două cereri a

primit răspuns nesatisfăcător, iar la a treia cerere nu a primit niciun răspuns.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-168 CPC, 277,

278 CPC și Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2002.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ca fiind ilegale și fără efecte

juridice actele de inspecție nr. 9050 I 727 din 3 aprilie 2016, nr. 9022 I 2278 din

14 aprilie 2016, nr. 9050 I 1211 din 25 aprilie 2016, nr. 9050 I 1226 din

26 aprilie 2016 emise de către Biroului Vamal Bălți privind calculul (recalculul)

drepturilor de import față de SRL „Slava Cargo Grup” asupra declarațiilor

vamale cu nr. 9050 I 727 din 3 aprilie 2016, nr. 9022 I 2278 din 14 aprilie 2016,

nr. 9050 I 1211 din 25 aprilie 2016, 9050 I 1226 din 26 aprilie 2016, precum și

încasarea din contul Biroului Vamal Bălți în folosul SRL „Slava Cargo Grup”

sumele încasate nefondate în baza actelor de inspecție contestate în valoare de

123570,01 lei la contul SRL „Slava Cargo Grup”.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți, pârâtul Biroul

Vamal Bălți a fost înlocuit cu succesorul său în drepturi Biroul Vamal Nord.

Prin hotărârea din 6 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central,

acțiunea a fost admisă.

Au fost anulate actele de inspecție nr. 9050 I 727 din 3 aprilie 2016, nr.

9022 I 2278 din 14 aprilie 2016, nr. 9050 I 1211 din 25 aprilie 2016, nr. 9050 I

1226 din 26 aprilie 2016 emise de către Biroului Vamal Bălți privind calculul

(recalculul) drepturilor de import față de SRL „Slava Cargo Grup” asupra

declarațiilor vamale cu nr. 9050 I 727 din 3 aprilie 2016, nr. 9022 I 2278 din 14

aprilie 2016, nr. 9050 I 1211 din 25 aprilie 2016, 9050 I 1226 din 26 aprilie

2016.

A fost încasată de la Biroul Vamal Nord în beneficiul SRL „Slava Cargo

Grup” suma încasată nefondat în baza actelor de inspecție anulate în mărime de

123570,01 lei.

Prin decizia din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost respins

apelul declarat de către Biroul Vamal Nord și menținută hotărârea din

6 aprilie 2017 a Judecătorie Bălți sediul Central.

La 8 februarie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Biroul Vamal Nord

a declarat recurs împotriva deciziei din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de către Biroul Vamal Nord și menținută decizia din

17 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 6 aprilie 2017 a

Judecătoriei Bălți sediul Central.

La 20 septembrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Biroul Vamal

Nord a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții

3

Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea

integrală a deciziei instanței de recurs, a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449

lit. b) CPC, a invocat că în instanțele de judecată se examinează cauza penală

privind învinuirea agentului economic SRL „Slava Cargo Grup” și persoanelor

fizice din anturajul agentului economic Igor Belciuc, Anatol Spinache, Alexei

Brihuneț, Novac Păduraru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5)

lit. b), d) Codul penal, iar în prezent cauza se află spre examinare la Curtea

Supremă de Justiție.

A specificat că Biroul Vamal Nord nu a fost atras în cadrul derulării

procesului penal în instanțele de judecată.

La 14 iunie 2018, reprezentantul SRL „Slava Cargo Grup”, avocatul Ion

Matușenco, prin scrisoarea nr. 97 din 14 iunie 2018 a informat Biroul Vamal

Nord despre dispozitivul deciziei nr. 1a-790/2017 din 13 iunie 2018 a Curții de

Apel Bălți, prin care SRL „Slava Cargo Grup” și Igor Belciug, Anatol Spinache,

Alexei Brihuneț și Novac Păduraru au fost achitați în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal, din motivul că nu s-a

constatat existența faptei infracționale.

A indicat că din decizia publicată pe pagina web a Curții de Apel Bălți, în

special declarațiile date de către învinuiți și martori pe cauza penală dată, cât și

de către partea acuzării a constatat că: „administrator al SRL „Slava Cargo Grup”

este Veaceslav Belciug; Anatol Spinache activează în funcția de șofer la SRL

„Slava Cargo Grup”; pe numele șoferului Anatol Spinache a fost deschis o firmă

în România pe care se perfectau documentele de export a mărfii către SRL

„Slava Cargo Grup”; de facto firma din România era condusă de către

Veaceslav Belciug și fratele său Igor Belciug, marfa era colectată de la

persoanele fizice și juridice de la Piața angro din București „Dragonul Roșu”

care ulterior era transportată în Republica Moldova; marfa de facto era încărcată

în București dar nu în Iași, în Iași erau perfectate doar documentele ș.a.”.

A evidențiat că din conținutul deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel

Bălți, în cauza penală examinată, au apărut circumstanțe noi necunoscute de

către Biroul Vamal Nord și anume că există factorul de interdependență între

agenții economici implicați în tranzacția externă și că tranzacțiile externe nu sunt

transparente.

Cu referire la prevederile art. 11 alin. (4) pct. d) și alin. (6) din Legea cu

privire la tariful vamal, art. VII din Acordul General pentru Tarife Vamale și

Comerț din 1994, art. 1 paragraf 1, a subliniat că la întocmirea și prezentarea

organului vamal a DVV-1 și ulterior a DVV-2 în rubrica 7 (a), SRL „Slava

Cargo Grup”, nu a declarat interdependența între vânzător și cumpărător și

interdependența dată a influențat la valoarea în vamă a mărfurilor importate.

În ceea ce privește cheltuielile de transport, care sunt un element

constitutiv al valorii în vamă, conform informației din decizia din 13 iunie 2018

4

a Curții de Apel Bălți, ele au fost suportate de către SRL „Slava Cargo Grup” din

or. București România, dar nu din or. Iași România, cum au fost declarate de

către declarant în declarațiile vamale depuse.

A notat că conform informației din registrul de stat al Estoniei disponibil

pe site-ul inforegister.ee, genul de activitate al agentului economic „4WHEELS

OU” constituie deservirea tehnică și reparația mijloacelor de transport și nu are

atribuție cu mărfurile de larg consum.

A remarcat că marfa a fost încărcată în Lituania și nu în Estonia, astfel

declarantul trebuia să declare cheltuielile de transport suportate din Lituania și

nu din Estonia după cum a declarat declarantul.

La 11 decembrie 2018, prin intermediul Secției scrisori și audiență a Curții

Supreme de Justiție, Biroul Vamal Nord a depus un supliment la cererea de

revizuire împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a indicat că prin răspunsul primit de la Autoritățile vamale ale României, și

anume raportul Direcției Regionale Vamale Iași, Direcției Generale Regionale a

Finanțelor Publice Iași a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ministerul

Finanțelor Publice, se confirmă interdependența între părțile implicate în

tranzacție și relațiile dubioase de intermediere de vânzare-cumpărare care erau

exercitate în România. Astfel, s-a constatat că asociat unic și administrator al SC

„Anacom Intracom” SRL este Anatol Spinache, care, în același timp, este

angajat în calitate de șofer la SRL „Slava Cargo Grup”.

A mai menționat că, în ceea ce privește importurile de mărfuri de la

agentul economic SC „4WHEELS OU”, Estonia, prin răspunsul primit de la

Autoritățile vamale ale României s-a stabilit că acestea au derulat din Letonia, și

nu din Estonia cum a declarat declarantul SRL „Slava Cargo Grup”. Acest fapt

evidențiează că cheltuielile de transport pe ruta declarată de către SRL „Slava

Cargo Grup” (Talin, Estonia – Republica Moldova) nu corespund realității, ruta

corectă fiind Letonia – Republica Moldova, prin aceasta s-a dus în eroare

organul vamal la diminuarea drepturilor de import.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispozițiile art. 449

lit. b) CPC, a invocat în susținerea cererii de revizuire, precum că au apărut

circumstanțe noi necunoscute de către Biroul Vamal Nord și anume că există

factorul de interdependență între agenții economici implicați în tranzacția externă

și tranzacțiile externe nu sunt transparente, anexând în acest sens decizia din

5

13 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care SRL „Slava Cargo Grup”, Igor

Belciug, Anatol Spinache, Alexei Brihuneț și Novac Păduraru au fost achitați în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal, din

motivul că nu s-a constatat existența faptei infracționale, precum și raportul

Direcției Regionale Vamale Iași, Direcției Generale Regionale a Finanțelor

Publice Iași a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ministerul Finanțelor

Publice, prin care s-ar confirma interdependența între părțile implicate în

tranzacție și relațiile dubioase de intermediere de vânzare-cumpărare care erau

exercitate în România.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în

care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele

sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii,

iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că

argumentele invocate de către Biroul Vamal Nord în cererea de revizuire, nu pot

fi considerate circumstanțe sau fapte esențiale noi descoperite după pronunțarea

deciziei supuse revizuirii, în sensul art. 449 lit. b) CPC, or ultimul nu a făcut

dovada faptului că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute de el în cadrul examinării

cauzei în fond.

Mai mult că decizia din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, pronunțată în

cauza penală și anexată la cererea de revizuire de către SRL „Slava Cargo Grup”

nu are tangență cu prezenta cauză civilă, fiind cert că din conținutul deciziei din

13 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți se pretinde la careva acțiuni desfășurate în

perioada lunii iunie –august 2016, pe când în prezenta cauză civilă acțiunile de

determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor importate de către

SRL „Slava Cargo Grup” au avut loc în luna aprilie 2016.

La fel, argumentul revizuentului privind confirmarea de către Autoritățile

vamale ale României a interdependenței între părțile implicate în tranzacție și

relațiilor dubioase de intermediere de vânzare-cumpărare, precum și stabilirea

faptului că importurile de mărfuri au derulat din Letonia și nu din Estonia,

prezentând în acest sens raportul Direcției Regionale Vamale Iași, Direcției

Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași a Agenției Naționale de

Administrare Fiscală, Ministerul Finanțelor Publice, instanța de revizuire îl

consideră irelevant. Or, răspunsul dat a fost oferit numai la data de 05 iunie

2018, adică ulterior rămânerii irevocabile a deciziei supuse revizuirii, iar

revizuentul nu a prezentat probe precum că a cunoscut despre aceste fapte sau că

6

a întreprins toate măsurile pentru a le afla în timpul judecării anterioare a

dosarului.

Totodată, se va remarca și faptul că temeiurile invocate în cererea de

revizuire de către revizuentul SRL „Slava Cargo Grup” nu pot fi reținute ca

unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea

hotărârii, or ultimul a oferit în susținerea acestei, împrejurări ce țin de fondul

cauzei, iar admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului

securității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri

strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat,

iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este

un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar

atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare

(Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Biroul Vamal Nord împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de

7

Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu

Răspundere Limitată „Slava Cargo Grup” împotriva Biroului Vamal Bălți,

succesor în drepturi Biroul Vamal Nord cu privire la contestarea actelor

administrative și încasarea sumei.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

8