3ra-793/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-793/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: S. Ghercavii (Judecătoria Bălți) dosarul nr. 3ra-793/17
instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu
(Curtea de Apel Bălți)
ÎNCHEIERE
12 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova
Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru
examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Biroul vamal
Nord,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea
Comercială „Slava Cargo Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva
Biroului vamal Bălți cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 martie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Biroul vamal Bălți și menținută hotărîrea Judecătoriei
Bălți din 23 noiembrie 2016,
c o n s t a t ă
La 15 august 2016 SC „Slava Cargo Grup” SRL a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Biroului vamal Bălți cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 04 august 2016, a
formulat cerere prealabilă prin care a contestat refuzul autorității vamale de a acorda
dreptul de rectificare a declarației vamale electronice nr.9050I3312 din 02 august
2016.
La 12 august 2016 Serviciul Vamal a remis în adresa petiționarului răspunsul
cu nr.28/11-12416 prin care a respins cererea prealabilă depusă, invocînd că
acțiunile autorității vamale au fost legale și întemeiate.
Totodată, invocă că SC „Slava Cargo Grup” SRL este societate înregistrată
legal pe teritoriul RM și întreprindere acreditată în cadrul Biroului vamal Bălți în
vederea perfectării procedurilor de import și în special importul produselor de larg
consum importate din România și Ucraina. Unul dintre genurile principale de
activitate a întreprinderii reclamante constituie importul produselor de larg consum,
precum și comercializarea acestor produse pe teritoriul RM.
În perioada lunii august 2016, întreprinderea a efectuat mai multe importuri
de produse de larg consum, unde organul vamal unilateral a pus în sarcina agentului
economic spre plată impozite nejustificate, fiind consecința emiterii actelor cu
caracter administrativ.
La 02 august 2016 SC „Slava Cargo Grup” SRL a depus declarația vamală
electronică nr. 9050I3312 prin care a solicitat vămuirea unui lot de mărfuri de larg
consum importate din România.
Tot la 02 august 2016 administrația SC „Slava Cargo Grup” SRL a fost
notificată de către distribuitorul principal, partenerul din România SC „ANACOM
INTRACOM” SRL că la perfectarea declarației de import au fost admise unele
omisiuni de calcul a mărfurilor.
Întru respectarea prevederilor legale, SC „Slava Cargo Grup” SRL imediat a
notificat autoritatea vamală vizând unele erori constatate și a informat că este
necesar a fi efectuate rectificările în declarația vamală electronică menționată.
La 03 august 2016, cu nr.28/31-7150 , Biroul vamal Bălți a dispus refuzul în
satisfacerea cererii privind permiterea rectificării unor date din declarația vamală
electronică depusă de SC „Slava Cargo Grup” SRL, motivînd prin prisma cadrului
legal prevăzut de HG nr.904 din 13.11.2013 și prevederile Codului Vamal, nefiind
specificată norma Codului Vamal.
Mai invocă că nu este de acord cu abordarea problemei de către Biroul vamal
Bălți, deoarece la pct.9 al anexei nr.2 din HG nr.904 din 13.11.2013 este indicat
dreptul declarantului sau reprezentantului acestuia (la solicitarea declarantului) de a
retrage declarația vamală cu titlu definitiv sau în vederea rectificării ulterioare a
acesteia, după înregistrarea ei pe serverul organului vamal, dar pînă la momentul
începerii controlului vamal. Pînă la adresările atît către autoritatea vamală din
subdiviziunea Bălți și pînă la contestarea acțiunilor către Serviciul Vamal nu s-a
dispus efectuarea controlului vamal.
La 03 august 2016 a fost depusă o cerere la Biroul vamal Bălți prin care s-a
informat organul vamal despre eroarea tehnică admisă de expeditor în specificația
nr.2/01.08.2016, fapt pentru care a și fost solicitat acordul organului de a efectua
operațiunile de rectificare conform datelor cuprinse în declarația emisă de către
partenerul SC „ANACOM INTRACOM” SRL. Tot în aceiași zi, s-a mai depus o
cerere prin care s-a solicitat repetat acordul organului vamal de a corecta datele
declarate conform informației furnizate de către expeditorul român, informînd
totodată organul vamal despre faptul că, actele originale confirmative care au trecut
frontiera, nu au fost depuse în postul vamal, iar declarația vamală electronică nr.
9050I3312 din 02.08.2016 nu a fost repartizată nici unuia dintre inspectorii de post,
înștiințarea de a efectua controlul fizic al mărfii fiind expediată electronic de către
„zamfir r”.
Consideră că organul vamal din subordine a încălcat procedura reglementată
de HG nr.904 din 13.11.2013, întrucît însuși Biroul vamal Bălți, prin refuzul emis, a
indicat că în temeiul pct.25 din HG menționată, a expediat brokerului vamal un
mesaj electronic prin care a fost informat de intenția efectuării unui control fizic, în
pofida faptului că această normă se referă la cazul cînd organul vamal are
necesitatea de a solicita careva documente suplimentare corespunzător pct.22 alin.3
din HG.
La fel, consideră că, organul vamal a încălcat procedura reglementată de
pct.22 din HG indicată, deoarece acesta a purces direct la intenția de a efectua un
control fizic al mărfurilor, nerespectînd celelalte operațiuni, cea ce a dus la
restrângerea dreptului părții reclamante de a rectifica datele din declarația vamală
încă nerepartizată.
2
Solicită reclamantul repunerea în drepturile legale a SC „Slava Cargo Grup”
SRL privind permiterea rectificării Declarației Vamale Electronice nr. 905013312
din 02 august 2016.
Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 23.11.2016 acțiunea a fost admisă. S-a
repus SC „Slava Cargo Grup” SRL în drepturi legale privind permiterea rectificării
declarației vamale electronice nr.9050I3312 din 02 august 2016. S-a obligat Biroul
vamal Bălți să efectueze rectificarea declarației vamale electronice nr.9050I3312
din 02 august 2016.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Biroul vamal Bălți a declarat
apel, solicitînd casarea hotărîrii și emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge
acțiunea.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 02 martie 2017 a fost respins apelul
declarat de Biroul vamal Bălți și menținută hotărîrea primei instanțe.
Instanța de apel a menționat că la 03 august 2016 Biroul vamal Bălți a dispus
refuzul în satisfacerea cererii privind permiterea rectificării unor date din declarația
vamală electronică depusă de către SC „Slava Cargo Grup” SRL, motivînd prin
faptul că conform Hotărîrii Guvernului nr. 904 din 13.11.2013, declarația vamală
poate fi rectificată la cererea declarantului, dar pînă la manifestarea voinței
organului vamal de a purcede la efectuarea controlului fizic al mărfurilor. Totodată,
s-a acordat SRL „Slava Cargo Grup” termen pînă la 05.08.2016 în vederea
prezentării sau delegării unui reprezentant la postul vamal Bălți în scopul efectuării
controlului vamal fizic.
Reieșind din cele relatate, instanța de apel a reținut că solicitarea privind
rectificarea declarației vamale electronice s-a efectuat la data de 03.08.2016 ora
11:00, adică pînă la repartizarea declarației vamale electronice care s-a efectuat la
03.08.2016 ora 11:17, iar ulterior s-a acordat termen SRL „Slava Cargo Grup” în
vederea prezentării sau delegării unui reprezentant, pînă la 05.08.2016 la postul
vamal Bălți în scopul efectuării controlului vamal fizic.
Or, declarația vamală urma a fi inițial repartizată ca mai apoi să se recurgă la
lucru, expedierea mesajelor urmînd să aibă loc după repartizare.
La 12 mai 2017 Biroul vamal Nord a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi
hotărîri privind respingerea acțiunii.
Biroul vamal Nord nu susține aprecierea instanțelor ierarhic inferioare,
invocînd interpretarea eronată a pct. 9 anexa nr. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 904
din 13.11.2013 Cu privire la procedurile de vămuire electronică a mărfurilor,
deoarece această prevedere se aplică în cazul în care declarația vamală electronică
este întocmită și stocată pe serverul Serviciului vamal de brokerul vamal , însă nu
este luată în lucru de organul vamal, adică pînă la momentul începerii controlului
vamal.
Menționează că organul vamal a recepționat declarația vamală electronică la
data de 02.08.2016, ora 14 :18, (momentul traversării frontierei vamale a mijlocului
de transport), iar solicitarea de rectificare a declarației vamale este depusă la biroul
vamal la 03.08.2016, ora 11 :00.
3
Prin urmare, nu pot fi aplicate prevederile pct. 9 anexa nr. 2 Hotărârea
Guvernului 904 din 13.11.2013, în vederea rectificării sau retragerii cu titlu
definitiv a declarației vamale electronice, deoarece această rectificare putea fi
efectuată până la momentul începerii controlului vamal (până la data de 02.08.2016,
ora 14 :18).
Susține că referitor la efectuarea controlului fizic, instanța de apel constată că
declarantul a fost invitat la data de 05.08.2016 în vederea efectuării controlului fizic
al mărfurilor.
Cu această apreciere a instanței, biroul vamal este acord din considerentul că
organului vamal nu i-au fost puse la dispoziție mărfurile declarate conform
declarației vamale electronice nr. 905013312 din 02.08.2016 și nici nu a fost
prezent declarantul sau reprezentantul SRL „Slava Cargo Grup” în acest sens.
În opinia recurentului, declarantul urma să prezinte organului vamal
mărfurile declarate în termenul stabilit, adică pînă la 05.08.2016 și nu cum
apreciază instanța că a fost invitat la 05.08.2016, în vederea efectuării controlului
fizic.
În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Conform avizului de recepție contra semnătură se atestă că Biroul vamal Nord
la data de 21 martie 2017 a recepționat copia deciziei instanței de apel. Prin urmare,
declarînd recursul la data de 12 mai 2017, acesta s-a încadrat in termenul de
declarare a lui.
Examinînd temeiurile recursului declarat de Biroul vamal Nord în raport cu
materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Biroul vamal Nord nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
4
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Biroul vamal Nord.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Biroul vamal Nord se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
5