3ds-8/19 — contestarea actelor administrative si restituirea sumei achitate suplimentar

dosarul nr. 3ds-8/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco)

ÎNCHEIERE

18 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând din oficiu chestiunea privind corectarea greșelii strecurate în

motivarea deciziei din 17 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea

cu răspundere limitată „Slava Cargo Grup” împotriva Biroului vamal Nord cu privire

la contestarea actelor administrative și restituirea sumei achitate suplimentar,

constată:

La data de 17 octombrie 2016 SRL „Slava Cargo Grup” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Biroului vamal Bălți, în prezent Biroul vamal Nord,

cu privire la contestarea actelor administrative și restituirea sumei încasate

suplimentar.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, unul din genurile sale principale

de activitate constituie importul produselor de larg consum, precum și

comercializarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova.

A menționat că, în perioada lunilor august-septembrie 2016, a efectuat mai

multe importuri de produse de larg consum, însă organul vamal a pus în sarcina sa,

în mod neîntemeiat și unilateral, spre plată impozite nejustificate, emițând actele cu

caracter administrativ.

A susținut că, a respectat întocmai procedura stabilită la determinarea și

declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse.

A afirmat că, conform art. 7 alin. (2) din Legea cu privire la tariful vamal,

pentru confirmarea veridicității datelor privind valoarea în vamă anunțată și a datelor

suplimentare referitoare la ea, au fost prezentate documentele de bază, care nu au

fost contestate de către pârât și nu a fost efectuată nicio referire la aceste acte, fiind

1

doar nejustificat solicitată prezentarea actelor suplimentare.

A relevat că, deși organul vamal a solicitat documente suplimentare la

declarația vamală, nu și-a rezervat cerința obligatorie de confirmare a acelor

documente prezentate anterior. Mai mult, la depunerea declarațiilor vamale, a

respectat întru totul rigorile legale în vigoare, iar autoritatea vamală nu a elucidat

prin care anume suspiciuni se confirmă neveridicitatea documentelor prezentate.

A notat că, a prezentat suplimentar organului vamal informații cu privire la

valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare, importate anterior, precum și

lista de prețuri ale producătorului, de care nu dispune organul vamal (documentele

comerciale, vamale și de plată, facturi, scrisori de trăsură, etc., referitoare la

tranzacții cu mărfuri identice sau similare), însă Biroul vamal Bălți nu a reacționat

și, prin urmare, a fost subiectiv la adoptarea actelor administrative contestate.

A subliniat că, la acumularea informației referitoare la valoarea în vamă,

organul vamal antrenat în vămuirea mărfurilor trebuie să prezinte informații, pe care

nu le are declarantul, inclusiv despre prețurile de referință la mărfurile din circuitul

comerțului extern, precum și date privind mărfurile identice sau similare, a cărora

perfectare vamală a efectuat-o anterior, însă autoritatea vamală nu i-a prezentat

informațiile, de care dispune, despre prețurile medii contractuale sau privind

valoarea în vamă a unei anumite tranzacții, care ar confirma valoarea mărfii

importate. În consecință, pârâtul a recalculat valoarea în vamă și în temeiul art. 127

din Codul vamal, a dispus încasarea cu titlu executoriu a sumelor de la contul unic

al întreprinderii.

A invocat că, acțiunile pârâtului nu au fost transparente și clare, or, acesta nu

a precizat motivele neaplicării metodelor determinării valorii în vamă specificate la

art. 11, 12, 13, 15 și 16 din Legea cu privire la tariful vamal. Așadar, nu s-au arătat

cauzele folosirii unei metode în detrimentul alteia, dar și temeiul majorării plăților

vamale.

A declarat că, în toate cazurile descrise, procesul vămuirii s-a efectuat prin

verificarea fizică a mărfurilor expuse spre vămuire. Astfel, ținând cont de cele

relatate, nu este de acord cu actele de inspecție întocmite de către autoritatea vamală,

prin care sumele asupra declarațiilor vamale au fost majorate nefondat și încasate de

la contul unic al întreprinderii.

A menționat că, la data de 01 septembrie 2016 a expediat în adresa pârâtului

cererea prealabilă, prin care a solicitat anularea actelor de inspecție din 16 august

2016 și 22 august 2016, însă prin răspunsul din 15 septembrie 2016 Serviciul Vamal

a respins cererea menționată, indicând că, acțiunile autorității vamale au fost legale

și întemeiate.

A susținut că, la data de 22 septembrie 2016 a expediat în adresa pârâtului

cererea prealabilă, prin care a contestat actul de inspecție emis în privința declarației

vamale nr. 9050I4272 din 13 septembrie 2016, însă prin răspunsul din 04 octombrie

2016 aceasta a fost respinsă.

A solicitat anularea actelor de inspecție din 16 august 2016, 22 august 2016 și

din 13 septembrie 2016, întocmite de către Biroul vamal Bălți și încasarea din contul

pârâtului a sumelor încasate nefondat în baza actelor de inspecție enunțate.

2

La data de 28 februarie 2018 SRL „Slava Cargo Grup” a depus cerere de

concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat anularea actelor de inspecție din 16

august 2016, 22 august 2016 și din 13 septembrie 2016, întocmite de către Biroul

vamal Bălți și încasarea din contul pârâtului a sumelor încasate nefondat în baza

actelor de inspecție enunțate în mărime 411457,51 lei.

Prin hotărârea din 13 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost

admisă acțiunea depusă de către SRL „Slava Cargo Grup”, au fost anulate actele de

inspecție din 16 august 2016, 22 august 2016 și 13 septembrie 2016, întocmite de

către Biroul vamal Nord privind calculul (recalculul) drepturilor de import față de

SRL „Slava Cargo Grup” la declarațiile vamale nr. 9050 I 3598 din 16 august 2016,

nr. 9050 I 3747 din 22 august 2016 și nr. 9050 I 4272 din 13 septembrie 2016 și a

fost încasată de la Biroul vamal Nord în beneficiul SRL „Slava Cargo Grup” suma

de 411457,51 lei.

Prin încheierea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost

admisă cererea depusă de către SRL „Slava Cargo Grup”, reprezentată de avocatul

Ion Matușenco și a fost corectată eroarea din dispozitivul hotărârii din 13 aprilie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central prin substituirea sumei de „411457,51 lei”

cu suma de „143868,59 de lei”.

Prin decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de către Biroul vamal Nord, au fost casate hotărârea și încheierea primei

instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către SRL

„Slava Cargo Grup” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 09 noiembrie 2018 SRL „Slava Cargo Grup”, reprezentată de

avocatul Ion Matușenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 17 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost casată

integral decizia instanței de apel.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a corecta

greșeala strecurată în motivarea deciziei instanței de recurs din următoarele

considerente.

Din materialele dosarului și, anume, din decizia din 17 aprilie 2019 a Curții

Supreme de Justiție rezultă că, în motivare a fost indicat că, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând

materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează

raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către instanțele

judecătorești este greșită.

La caz, se reține că, din decizia enunțată rezultă că, de fapt, instanța de recurs

a considerat întemeiată și legală soluția dată de prima instanță, iar soluția dată de

către instanța de apel - greșită.

În conformitate cu art. 249 alin. (2) CPC, instanța judecătorească poate, din

oficiu sau la cererea participanților la proces, să corecteze greșelile sau omisiunile

3

din hotărâre privitor la nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de

calcul evidente.

În contextul prevederilor legale menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

corecta greșeala strecurată în motivarea deciziei instanței de recurs în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu răspundere limitată

„Slava Cargo Grup” împotriva Biroului vamal Nord cu privire la contestarea actelor

administrative și restituirea sumei achitate suplimentar, prin substituirea sintagmei

„soluția dată de către instanțele judecătorești este greșită” cu sintagma „soluția dată

de către instanța de apel este greșită”.

În conformitate cu art. 249 și 270 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se corectează greșeala strecurată în motivarea deciziei din 17 aprilie 2019 a

Curții Supreme de Justiție în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de către Societatea cu răspundere limitată „Slava Cargo Grup” împotriva Biroului

vamal Nord cu privire la contestarea actelor administrative și restituirea sumei

achitate suplimentar, prin substituirea sintagmei „soluția dată de către instanțele

judecătorești este greșită” cu sintagma „soluția dată de către instanța de apel este

greșită”.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Mariana Pitic

4