3ra-675/18 — contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului moral.

dosarul nr. 3ra-675/18

prima instanță: Judecătoria Hîncești (sediul Ialoveni)

Judecătorul: M. Juganari

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Pisică Nelea prin

intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pisică Nelea

împotriva Primăriei sat. Bardar r-nul. Ialoveni, primarului sat. Bardar Plugaru

Petru și viceprimarului sat. Bardar Tonu Mihai cu privire la contestarea actelor

administrative și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 17 ianuarie 2017 Pisică Nelea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Bardar, r-nul. Ialoveni, primarului s. Bardar, Plugaru Petru și

viceprimarului s. Bardar Tonu Mihai cu privire la contestarea actelor

administrative și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Pisică Nelea a indicat, că în anul 2006 a divorțat de soțul

său Pisică Aureliu. La data divorțului și pe parcursul a 2 ani și jumătate, copiii lor

minori XXXXXX și XXXXXX, se aflau în custodia exclusivă a fostului soț. Prin

decizia Curții de Apel Chișinău nr. 2a-1188/2015 din 24 iunie 2015 a fost

determinat domiciliul copiilor minori XXXXXX și XXXXXX cu mama lor Pisică

Nelea. Până în prezent de facto copii rămân să domicilieze cu tata nefiind

executată real decizia instanței de apel, ca rezultat al supunerii minorilor la abuz

sistematic psihologic, spiritual, emoțional din partea familiei extinse a tatălui

Pisică Aureliu, încurajată și menținută prin actele adoptate de pârâți. Astfel, prin

Dispoziția nr. 95 din 16 decembrie 2016 a primarului s. Bardar Plugaru Petru s-a

1

aprobat plasamentul de urgență al copiilor XXXXXX, a.n. XXXXXX, XXXXXX,

a.n. XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX, în familia bunicii Pisică Ioana pe un

termen de 72 ore și se informează în acest sens Autoritatea Tutelară Teritorială. Iar

prin Dispoziția nr. 96 din 19 decembrie 2016, semnată de primarul s. Bardar

Plugaru Petru, termenul de plasare de urgență a copiilor a fost prelungit până la

45 zile.

Pisică Nelea menționează că pârâții au acționat contrar deciziei Curții de Apel

Chișinău din 24 iunie 2015 și au determinat domiciliul copiilor cu buneii paterni

fără să existe necesitatea schimbării domiciliului legal al copiilor și cu încălcarea

legii organice care prevede modalitatea, procedura și circumstanțele în care o astfel

de modificare este legală. Faptul că minorii sunt influențați negativ din partea

adulților din familia tatălui în care locuiesc a fost concluzionat și de către

specialiștii psihologi de la centrul „Amicul”, precum și de către Comisa de

expertiză psihiatrico-legală a Spitalului Republican de Psihiatrie or. Codru.

La 15 decembrie 2016, Judecătoria Ialoveni a emis încheierea și Ordonanța de

protecție prin care a stabilit pentru XXXXXX, a.n. XXXXXX, XXXXXX, a.n.

XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX pentru perioada de 90 zile următoarele

măsuri de protecție a victimelor violenței în familie împotriva acțiunilor

agresorului Pisică Aureliu: a-l obliga pe Pisică Aureliu de a sta departe de locul

aflării victimelor, excluzând orice contact vizual cu victimele; a-l obliga pe Pisică

Aurel de a nu contacta cu victimele XXXXXX, a.n. XXXXXX, XXXXXX, a.n.

XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX și alte persoane dependente de ele,

inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod; a interzice lui Pisică

Aureliu de a se apropia de locul de studii pe care îl frecventează XXXXXX, a.n.

XXXXXX, XXXXXX, a.n. XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX.

Reclamanta mai indică că, pentru acțiunile de violență psihologică față de cei

trei copii ai săi Pisică Aureliu are statut de învinuit și este cercetat penal.

Pisică Nelea precizează că pârâții au fost informați despre aceste circumstanțe.

Ei au deținut documentele care confirmă mediul nesecurizat, ostil și abuziv față de

minori în familia extinsă a tatălui biologic, însă prin înțelegere prealabilă, contrar

concluziilor multiplilor experți, pârâții au adoptat dispozițiile contestate pentru a-l

ajuta pe agresorul familial să-și continue influența negativă asupra minorilor.

Buneii paterni la care au fost plasați cu traiul minorii, nu sunt reprezentanți legali

ai minorilor și doar mama copiilor este unicul reprezentant legal în drept să ia

decizii în privința copiilor săi, atât timp cât al doilea părinte este atras la

răspundere pentru violență în familie.

Pisică Nelea susține că pârâții au calificat minorii XXXXXX, a.n. XXXXXX,

XXXXXX, a.n. XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX ca fiind copii aflați în

situație de risc, fiind supuși violenței și abandonați de părinți deși copii nu au fost

abandonați de părinți.

Reclamanta consideră că actele administrative contestate constituie o ingerință

nejustificată și arbitrară în dreptul ei la familie cu cei trei copii minori ai săi. Pârâții

2

nu au urmărit nici-un scop legitim când au intervenit plasând copiii la buneii

paterni sub pretextul că copiii sunt abandonați de părinți.

Reclamanta a mai invocat că scopul pârâților nu a fost reîntregirea familiei, a

copiilor și mama acestora, ci separarea și îndepărtarea copiilor de reclamantă cu

menținerea lor sub influența agresorului familial.

Reclamanta a indicat că pârâții i-au cauzat un prejudiciu moral semnificativ,

acționând superficial, din neglijență gravă și lipsă de profesionalism au negat

copiilor grija mamei sub pretextul că părinții și-au abandonat copiii și aceștia sunt

în pericol iminent.

Pisică Nelea solicită anularea dispozițiilor primarului s. Bardar, r-nul. Ialoveni,

nr. 95 din 16 decembrie 2016 și nr. 96 din 19 decembrie 2016, compensarea

cheltuielilor de judecată, precum și încasarea prejudiciului moral în sumă de

50000 lei.

Prin hotărârea judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 09 iunie 2017 s-a

respins ca nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Pisică Nelea către

Primăria s. Bardar, r-nul. Ialoveni, primarul s. Bardar, Plugaru Petru și

viceprimarul s. Bardar Tonu Mihai privind anularea actelor administrative și

repararea prejudiciului moral.

În susținerea soluției adoptate, instanța de fond a ajuns la concluzia că actele

administrative contestate emise de primarul s. Bardar și care fac obiectul prezentei

acțiuni au fost emise cu respectarea prevederilor Legii, cu respectarea competenței

și a procedurii stabilite, lipsind careva temeiuri pentru anularea totală sau parțială a

acestora.

La 28 iunie 2017 Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul

Străisteanu Doina Ioana a depus cerere de apel nemotivată, iar ulterior în cadrul

ședinței de judecată cerere de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond,

solicitând admiterea apelului și casarea integrală a hotărârii judecătoriei Hîncești

(sediul Ialoveni) din 09 iunie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cerințele

din cererea de chemare în judecată să fie admise.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017 apelul declarat de

Pisică Nelea a fost respins și menținută hotărârea judecătoriei Hâncești

(sediul Ialoveni) din 09 iunie 2017 (f.d.133).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 02 aprilie 2018 Pisică Nelea

prin intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana a contestat-o

cu recurs, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei Curții

de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017 și a hotărârii judecătoriei Hîncești

(sediul Ialoveni) din 09 iunie 2017, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie

admisă integral cererea de chemare în judecată (f.d. 142-148).

În motivarea recursului recurenta susține că, atât instanța de fond, cât și

instanța de apel neîntemeiat au respins cererea de chemare în judecată și respectiv

cererea de apel.

3

Recurenta opinează că instanța ierarhic inferioară nu a pătruns în esența

litigiului și a normelor de drept care guvernează obiectul cauzei, superficial a

examinat probele și nu a dat apreciere deplină acestora, iar concluzia la care a

ajuns este în contradicție cu faptele constatate prin înscrisuri și cu circumstanțele

cauzei.

La 25 mai 2018 Primăria s. Bardar, r-nul. Ialoveni a depus referință asupra

cererii de recurs înaintate de Pisică Nelea prin care a solicitat respingerea integrală

a acuzațiilor expuse în cererea de chemare în judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă din actele cauzei recursul declarat de Pisică Nelea prin

intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana la 02 aprilie 2018

este depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Pisică Nelea prin intermediul

reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pisică Nelea prin intermediul

reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana este declarativ și nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate

în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu

constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

5

concluzia de a considera recursul declarat de Pisică Nelea prin intermediul

reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul

Străisteanu Doina Ioana, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6