3ra-675/18 — contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului moral.

dosarul nr. 3ra-675/18 prima instanță: Judecătoria Hîncești (sediul Ialoveni) Judecătorul: M. Juganari instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila Î N C H E I E R E 30 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pisică Nelea împotriva Primăriei sat. Bardar r-nul. Ialoveni, primarului sat.

Bardar Plugaru Petru și viceprimarului sat. Bardar Tonu Mihai cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, C O N S T A T Ă: La 17 ianuarie 2017 Pisică Nelea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Bardar, r-nul. Ialoveni, primarului s. Bardar, Plugaru Petru și viceprimarului s. Bardar Tonu Mihai cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii Pisică Nelea a indicat, că în anul 2006 a divorțat de soțul său Pisică Aureliu. La data divorțului și pe parcursul a 2 ani și jumătate, copiii lor minori XXXXXX și XXXXXX, se aflau în custodia exclusivă a fostului soț.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău nr. 2a-1188/2015 din 24 iunie 2015 a fost determinat domiciliul copiilor minori XXXXXX și XXXXXX cu mama lor Pisică Nelea. Până în prezent de facto copii rămân să domicilieze cu tata nefiind executată real decizia instanței de apel, ca rezultat al supunerii minorilor la abuz sistematic psihologic, spiritual, emoțional din partea familiei extinse a tatălui Pisică Aureliu, încurajată și menținută prin actele adoptate de pârâți. Astfel, prin Dispoziția nr. 95 din 16 decembrie 2016 a primarului s. Bardar Plugaru Petru s-a 1 aprobat plasamentul de urgență al copiilor XXXXXX, a.n. XXXXXX, XXXXXX, a.n. XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX, în familia bunicii Pisică Ioana pe un termen de 72 ore și se informează în acest sens Autoritatea Tutelară Teritorială.

Iar prin Dispoziția nr. 96 din 19 decembrie 2016, semnată de primarul s. Bardar Plugaru Petru, termenul de plasare de urgență a copiilor a fost prelungit până la 45 zile. Pisică Nelea menționează că pârâții au acționat contrar deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2015 și au determinat domiciliul copiilor cu buneii paterni fără să existe necesitatea schimbării domiciliului legal al copiilor și cu încălcarea legii organice care prevede modalitatea, procedura și circumstanțele în care o astfel de modificare este legală. Faptul că minorii sunt influențați negativ din partea adulților din familia tatălui în care locuiesc a fost concluzionat și de către specialiștii psihologi de la centrul „Amicul”, precum și de către Comisa de expertiză psihiatrico-legală a Spitalului Republican de Psihiatrie or.

Codru. La 15 decembrie 2016, Judecătoria Ialoveni a emis încheierea și Ordonanța de protecție prin care a stabilit pentru XXXXXX, a.n. XXXXXX, XXXXXX, a.n. XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX pentru perioada de 90 zile următoarele măsuri de protecție a victimelor violenței în familie împotriva acțiunilor agresorului Pisică Aureliu: a-l obliga pe Pisică Aureliu de a sta departe de locul aflării victimelor, excluzând orice contact vizual cu victimele; a-l obliga pe Pisică Aurel de a nu contacta cu victimele XXXXXX, a.n. XXXXXX, XXXXXX, a.n. XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX și alte persoane dependente de ele, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod; a interzice lui Pisică Aureliu de a se apropia de locul de studii pe care îl frecventează XXXXXX, a.n.

XXXXXX, XXXXXX, a.n. XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX. Reclamanta mai indică că, pentru acțiunile de violență psihologică față de cei trei copii ai săi Pisică Aureliu are statut de învinuit și este cercetat penal. Pisică Nelea precizează că pârâții au fost informați despre aceste circumstanțe. Ei au deținut documentele care confirmă mediul nesecurizat, ostil și abuziv față de minori în familia extinsă a tatălui biologic, însă prin înțelegere prealabilă, contrar concluziilor multiplilor experți, pârâții au adoptat dispozițiile contestate pentru a-l ajuta pe agresorul familial să-și continue influența negativă asupra minorilor. Buneii paterni la care au fost plasați cu traiul minorii, nu sunt reprezentanți legali ai minorilor și doar mama copiilor este unicul reprezentant legal în drept să ia decizii în privința copiilor săi, atât timp cât al doilea părinte este atras la răspundere pentru violență în familie.

Pisică Nelea susține că pârâții au calificat minorii XXXXXX, a.n. XXXXXX, XXXXXX, a.n. XXXXXX și XXXXXX, a.n. XXXXXX ca fiind copii aflați în situație de risc, fiind supuși violenței și abandonați de părinți deși copii nu au fost abandonați de părinți. Reclamanta consideră că actele administrative contestate constituie o ingerință nejustificată și arbitrară în dreptul ei la familie cu cei trei copii minori ai săi. Pârâții 2 nu au urmărit nici-un scop legitim când au intervenit plasând copiii la buneii paterni sub pretextul că copiii sunt abandonați de părinți. Reclamanta a mai invocat că scopul pârâților nu a fost reîntregirea familiei, a copiilor și mama acestora, ci separarea și îndepărtarea copiilor de reclamantă cu menținerea lor sub influența agresorului familial.

Reclamanta a indicat că pârâții i-au cauzat un prejudiciu moral semnificativ, acționând superficial, din neglijență gravă și lipsă de profesionalism au negat copiilor grija mamei sub pretextul că părinții și-au abandonat copiii și aceștia sunt în pericol iminent. Pisică Nelea solicită anularea dispozițiilor primarului s. Bardar, r-nul. Ialoveni, nr. 95 din 16 decembrie 2016 și nr. 96 din 19 decembrie 2016, compensarea cheltuielilor de judecată, precum și încasarea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei. Prin hotărârea judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 09 iunie 2017 s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Pisică Nelea către Primăria s. Bardar, r-nul. Ialoveni, primarul s. Bardar, Plugaru Petru și viceprimarul s. Bardar Tonu Mihai privind anularea actelor administrative și repararea prejudiciului moral.

În susținerea soluției adoptate, instanța de fond a ajuns la concluzia că actele administrative contestate emise de primarul s. Bardar și care fac obiectul prezentei acțiuni au fost emise cu respectarea prevederilor Legii, cu respectarea competenței și a procedurii stabilite, lipsind careva temeiuri pentru anularea totală sau parțială a acestora. La 28 iunie 2017 Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana a depus cerere de apel nemotivată, iar ulterior în cadrul ședinței de judecată cerere de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului și casarea integrală a hotărârii judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 09 iunie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cerințele din cererea de chemare în judecată să fie admise.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017 apelul declarat de Pisică Nelea a fost respins și menținută hotărârea judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni) din 09 iunie 2017 (f.d.133). Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 02 aprilie 2018 Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017 și a hotărârii judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 09 iunie 2017, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată (f.d. 142-148). În motivarea recursului recurenta susține că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel neîntemeiat au respins cererea de chemare în judecată și respectiv cererea de apel.

3 Recurenta opinează că instanța ierarhic inferioară nu a pătruns în esența litigiului și a normelor de drept care guvernează obiectul cauzei, superficial a examinat probele și nu a dat apreciere deplină acestora, iar concluzia la care a ajuns este în contradicție cu faptele constatate prin înscrisuri și cu circumstanțele cauzei. La 25 mai 2018 Primăria s. Bardar, r-nul. Ialoveni a depus referință asupra cererii de recurs înaintate de Pisică Nelea prin care a solicitat respingerea integrală a acuzațiilor expuse în cererea de chemare în judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum denotă din actele cauzei recursul declarat de Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana la 02 aprilie 2018 este depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 4 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la 5 concluzia de a considera recursul declarat de Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de Pisică Nelea prin intermediul reprezentantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 6