3ra-497/18 — contestarea actului administrativ

3ra-497/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra – 497/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani)

Judecătorul: O. Melniciuc,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol,

Î N C H E I E R E

10 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ali Amer El Hassan,

prin intermediul reprezentantului, avocatul Anatolie Bacalîm,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ali Amer El

Hassan împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat

Registru”, Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Serviciul de Informații și Securitate, privind

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 03 noiembrie 2016 Ali Amer El Hassan s-a adresat cu cererea de chemare

în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de

Stat Registru” (în continuare Î.S. „CRIS Registru”), Ministerului Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor, intervenient accesoriu Serviciul de Informații și

Securitate (în continuare SIS), privind declararea ilegală a refuzului de

recunoaștere a cetățeniei Republicii Moldova.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a depus la oficiul misiunii

diplomatice din Ankara (Turcia) cerere privind acordarea cetățeniei Republicii

Moldova prin recunoaștere în baza art. 12 din Legea cetățeniei Republicii

Moldova nr. 1024-XIV din 02 iunie 2000 (M.O. nr. 98-101/709 din

10 august 2000, republicată, M.O. din 09 decembrie 2005), cu respectarea

1

prevederilor Regulamentului cu privire la procedura dobândirii și pierderii

cetățeniei Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr.197 din 12 martie 2001. Ținând cont de prevederile pct. ll din

Regulament, conform cărui cererea primită în conformitate cu cerințele

menționate în punctele 3, 4. 6 și 7 se examinează în termen de până la 3 luni,

periodic telefona colaboratorilor ÎS „CRIS Registru”, pentru a se informa referitor

la derularea procedurii.

În primele zile a lunii august tot la telefon, a fost anunțat că termenul de

examinare a cererii este prelungit.

La 05 august 2015 printr-un demers a solicitat să i se comunice rezultatul

examinării cererii privind dobândirea cetățeniei prin recunoaștere, conform art. 12

al Legii cetățeniei Republicii Moldova, ținând cont de expirarea termenelor de

examinare a cererii și de faptul că este necesar planificarea deplasării în

Republica Moldova, respectiv rezervarea biletelor și alte formalități.

La 12 august 2015 Î.S. „CRIS Registru”, prin răspunsul nr. 222779 i-a

comunicat că, conform p. 26 al Regulamentului cu privire la procedura dobândirii

și pierderii cetățeniei a Republicii Moldova, aprobat prin hotărârea Guvernului

nr.197 din 12 martie 2001, termenul de examinare a cererii a fost prelungit până

la 6 luni.

Ali Amer El Hassan consideră decizia în cauză ilegală și necompetentă

deoarece pct. 11 al aceluiași Regulament, la lit. g) prevede expres termenul de

depunere a acestor cereri de până la 3 luni. Anume punctul 11 reglementează

modul de examinare a cererilor persoanelor care solicită dobândirea cetățeniei

Republicii Moldova prin recunoaștere, în baza art. 12 alin.(2) lit a), b), c) din

Legea cetățeniei Republicii Moldova, având domiciliu legal obișnuit în

străinătate. Astfel p.26 la care Departamentul registrelor informaționale de stat

face trimitere, nu are nici o tangență cu procedura solicitată, dar se referă la

procedurile prevăzute la p. 23-25. Astfel eronat și intenționat colaboratorii au

făcut trimitere la o normă din alt capitol al regulamentului fapt ce a dus la

tergiversarea examinării cererii.

Ulterior, la 24 septembrie 2015, reclamantul a mai depus o cerere prin care a

solicitat înlăturarea erorilor și respectarea termenilor stabiliți de legislație.

Prin răspunsul din 09 octombrie 2015 a fost anunțat că, cererea se află în

curs de examinare și se așteaptă avizul de la Serviciul de Informații și Securitate.

In lipsa unei conlucrări și a informației privind examinarea cererii, la

17 decembrie 2015, a înaintat cerere prealabilă cu nr. 32l/S în adresa Ministerului

Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al Republicii Moldova. Prin răspunsul

nr. Ol/H-212/15 din 22 ianuarie 2016, Ministerul Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor al Republicii Moldova a refuzat satisfacerea cererii privind

dobândirea cetățeniei prin recunoaștere, drept motiv fiind invocate avizele SIS

nr. 1/3407 și 1/3-10 din 18 ianuarie 2016.

2

Reclamantul consideră că, acest răspuns este evaziv, deoarece face trimitere

doar la un cuvânt fără să-și argumenteze avizul. Refuzul de acordare a cetățeniei

vine în contradicție cu art. 7, principiile generale ale cetățeniei. Considerând

ilegal răspunsul nr. Ol/H-212/15 din 22 ianuarie 2016 al Ministerului Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor al Republicii Moldova, a înaintat asupra acestuia o

cerere prealabilă cu nr. Ol/S din 17 februarie 2016. Prin răspunsul din

21 martie 2016 cu nr. Ol/H-28/16, a fost restituit I.S. „CRIS Registru” pentru

reexaminare și înlăturarea neajunsurilor. Din acel moment, de la I.S. „CRIS

Registru” nu a mai parvenit nici o informație privind rezultatele examinării

cererii.

Reclamantul susține că, datorită acțiunilor ilegale ale colaboratorilor

I.S. „CRIS Registru” și în lipsa unei decizii motivate de refuz a fost respinsă

cererea petiționarului.

Ali Amer El Hassan solicită declararea refuzului I.S. „CRIS Registru” și a

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor la cererea lui Ali Amer El

Hassan privind dobândirea cetățeniei prin recunoaștere ca ilegal, constatarea

corespunderii persoanei Ali Amer El Hassan statutului juridic ca cetățean al

Republicii Moldova, a-l recunoaște pe Ali Amer El Hassan, ca cetățean al

Republicii Moldova prin recunoaștere, a obliga Ministerul Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor să elibereze actele privind acordarea cetățeniei

Republicii Moldova lui Ali Amer El Hassan prin recunoaștere, a încasa de la

I.S. „CRIS Registru” și Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor,

solidar, cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 03 mai 2017 a fost

respinsă ca nefondată acțiunea înaintată de Ali Amer El Hassan împotriva

Î.S. „CRIS Registru”, Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor,

intervenient accesoriu Serviciul de Informații și Securitate privind declararea

ilegală a refuzului de recunoaștere a cetățeniei Republicii Moldova.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că, deși reclamantul a invocat faptul

că este nepotul lui XXXXXX, născut în anul XXXXXX, care a domiciliat pe

teritoriul Basarabiei până la 28 iunie 1940 și pe acest motiv dorește să

dobândească cetățenia Republicii Moldova, conform art. 12 alin.(2), lit. b) din

Legea cetățeniei a Republicii Moldova, nu a fost prezentată proba faptului că

strămoșii reclamantului au domiciliat stabil și constant pe teritoriul Basarabiei

până la 28 iunie 1940, or extrasul din Cartea de evidență a gospodarilor din

sat. Moscovei, r-nul. Cahul prezentat de reclamant nu atestă faptul domicilierii

stabile, iar o domiciliere temporară nu poate servi ca temei de dobândire a

cetățeniei prin recunoaștere.

Astfel, în circumstanțele în care Ali Amer El Hassan nu întrunește

prevederile art. 12 din Legea cetățeniei Republicii Moldova, instanța conchide că

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, legal a restituit cererea

3

solicitantului și documentele pe motiv că nu corespund prevederilor pct.2 lit. h)

din Regulamentul cu privire la procedura dobândirii sau pierderii cetățeniei

Republicii Moldova, or, chiar în situația în care strămoșii reclamantului au și

domiciliat temporar pe teritoriul Basarabiei, în Nordul Bucovinei, în ținutul Herța

și în R.A.S.S.M., aceasta nu poate servi ca temei de acordare a cetățeniei prin

recunoaștere, chiar și în cazul unui aviz pozitiv al SIS, dat fiind că, în opinia

instanței, doar domicilierea permanentă, stabilă, cu o anumită legătură social-

economică pe acest teritoriu a stat la baza includerii de către legiuitor a acestui

temei pentru dobândirea cetățeniei și corespunzător categoric nu poate fi

acceptată ca temei de dobândire a cetățeniei, doar o domiciliere temporară a

cetățenilor altui stat.

La 04 mai 2017, Ali Amer El Hassan, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Anatolie Bacalîm a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 03 mai 2017 solicitând, admiterea

apelului, casarea hotărârii și a încheierii protocolare din 03 mai 2017 a instanței

de fond prin care s-a respins demersul avocatului cu privire la reclamarea

probelor cu obligarea ÎS „CRIS Registru” să prezinte probele solicitate, și

emiterea unei noi hotărâri, prin care, să fie admisă integral cererea de chemare în

judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, s-a dispus de a nu

da curs cererii de apel, acordându-i apelantului un termen de 10 zile din

momentul recepționării încheierii pentru prezentarea apelului motivat.

La 11 octombrie 2017 reprezentantul apelantului, avocatul Anatolie Bacalîm

a depus cererea de apel motivată, reiterând solicitările inițiale.

Prin încheierea protocolară din 24 octombrie 2017 s-a admis cererea

reprezentantului Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la

substituirea denumirii Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor cu

Ministerul Economiei și Infrastructurii și s-a anexat la materialele cauzei

Hotărârea Guvernului cu privire la restructurarea administrației publice centrale

de specialitate.

Prin încheierea protocolară din 05 decembrie 2017 s-a admis cererea

reprezentantului IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la succesiunea în

drepturile procedurale și s-a substituit ÎS „CRIS Registru” cu IP „Agenția Servicii

Publice”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017 s-a respins

apelul declarat de Ali Amer El Hassan, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Anatolie Bacalîm, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) din 03 mai 2017 (f.d.108).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 05 martie 2018, Ali Amer El

Hassan, prin intermediul reprezentantului, avocatul Anatolie Bacalîm a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de

4

Apel Chișinău din 05 decembrie 2017, hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) din 03 mai 2017 și a încheierii protocolare din 03 mai 2017 a instanței de

fond prin care s-a respins demersul cu privire la reclamarea probelor cu obligarea

ÎS „CRIS Registru” să prezinte probele solicitate, și emiterea unei noi hotărâri,

prin care, să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.

În susținerea recursului recurentul a indicat, că consideră decizia și hotărârea

instanțelor ierarhic inferioare ilegale, fiind pronunțate unilateral cu ignorarea

legislației în vigoare și a drepturilor participanților la un proces echitabil.

Recurentul menționează că Curtea de Apel Chișinău superficial a examinat

apelul, fiind reiterate pozițiile instanței de fond și a intimaților, iar decizia

instanței de apel a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material și de procedură, Colegiul menținând soluția primei instanțe în lipsa

probelor veridice și suficiente, nefiind constatate și elucidate circumstanțele

importante speței, bazată doar pe declarații ilegale și luate drept temei la

pronunțarea hotărârii contestate.

La 13 aprilie 2018 IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință la cererea

de recurs declarată de Ali Amer El Hassan, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Anatolie Bacalîm, în care a indicat că instanțele ierarhic inferioare au

examinat cauza sub toate aspectele, au verificat, apreciat corect probele

prezentate și au emis o hotărâre și respectiv decizie legală, iar cererea de recurs o

consideră inadmisibilă și care urmează a fi respinsă, totodată solicitând

respingerea cererii de recurs depusă de Ali Amer El Hassan, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Anatolie Bacalîm și menținerea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 05 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) din 03 mai 2017.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

05 decembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Ali Amer El Hassan, prin

intermediul reprezentantului, avocatul Anatolie Bacalîm în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

5

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

6

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ali Amer El

Hassan, prin intermediul reprezentantului, avocatul Anatolie Bacalîm, este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar

alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Ali Amer El Hassan, prin

intermediul reprezentantului, avocatul Anatolie Bacalîm, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Ali Amer El Hassan, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Anatolie Bacalîm, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

7