3r-348/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-348/20

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

D E C I Z I E

9 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul depus de Hussain Imrul, reprezentat de avocatul

Alexandru Adam,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Hussain Imrul împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerul Afacerilor

Interne, terț Serviciul de Informații și Securitate privind anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea acordării azilului pe teritoriul

Republicii Moldova,

împotriva încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care apelul depus de Hussain Imrul, reprezentat de avocatul Alexandru Adam

împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost considerat inadmisibil, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă,

c o n s t a t ă:

La data de 6 septembrie 2019, Hussain Imrul a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Biroului Migrație și

Azil al Ministerul Afacerilor Interne, terț Serviciul de Informații și Securitate

privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea acordării

azilului pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Hussain Imrul a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

La data de 11 februarie 2020, Hussain Imrul, reprezentat de avocatul

Alexandru Adam a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii contestate cu pronunțarea unei decizii noi, de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul

depus de Hussain Imrul, reprezentat de avocatul Alexandru Adam împotriva

hotărârii din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

considerat inadmisibil, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 11 noiembrie 2020, Hussain

Imrul, reprezentat de avocatul Alexandru Adam a depus recurs, solicitând

1

admiterea recursului, casarea încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău cu dispunerea restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecători pentru judecarea apelului în fond.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de

drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind

accesul liber la justiție.

Prin referința depusă la data de 2 decembrie 2020, Serviciul de Informații și

Securitate a solicitat respingerea recursului depus de Hussain Imrul, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului Hussain Imrul, reprezentat de avocatul Alexandru Adam au fost

expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus

de Hussain Imrul, reprezentat de avocatul Alexandru Adam urmează a fi declarat

inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

După cum denotă actele cauzei, prin încheierea din 16 septembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, apelul depus de Hussain Imrul, reprezentat de avocatul

Alexandru Adam împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost considerat inadmisibil, pe motiv că motivarea apelului nu a

fost depusă (f.d.88-89), iar din cererea de recurs depusă de Hussain Imrul,

reprezentat de avocatul Alexandru Adam, se desprinde că, recurentul nu este de

acord cu încheierea enunțată (f.d.95-96).

Colegiul reține că până a se expune referitor la argumentele invocate în recurs

cu privire la ilegalitatea încheierii contestate, urmează să verifice dacă la caz a fost

sau nu respectat termenul de depunere a recursului.

În corespundere cu art. 241 alin. (3) Cod administrativ, pentru contestarea cu

recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Totodată, articolul 236 alin (2) lit. d) Cod administrativ, prevede că apelul se

declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 232 alin. (1).

În conformitate art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

2

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Din interpretarea corectă a prevederii legale enunțate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și

instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

La acest capitol, instanța de recurs reține și prevederile art. 63 alin. (1) Cod

administrativ, conform cărora calcularea termenelor în procedura administrativă se

efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil.

Iar în condițiile art. 261 alin. (1) Cod civil (art. 385 Cod civil în redacția din 1

martie 2019), dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment

sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii

evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Colegiul reține că încheierea motivată din 16 septembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău ca se solicită a fi anulată la caz, a fost notificată participanților la

proces, inclusiv reprezentantului recurentului, la data de 24 septembrie 2020, ceea

ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexată la dosar – xxxx@mail.ru

(f.d.91).

Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 242 Cod administrativ,

termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului

de a ataca în ordine de recurs încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării actului

judecătoresc de dispoziție respectiv – 25 septembrie 2020 și a expirat la data de 9

octombrie 2020 (zi de vineri).

Cu toate acestea, recursul depus de Hussain Imrul, reprezentat de avocatul

Alexandru Adam împotriva încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, a fost depus la data de 11 noiembrie 2020 (f.d.95), fapt ce denotă

depunerea recursului după expirarea termenului stabilit de lege, nefiind confirmată

temeinicia unei asemenea întîrzieri prin careva probe, cu atât mai mult că

recurentul nu a depus o cerere cu privire la repunerea recursului în termen și nici

nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra imposibilitatea

îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege.

Aici, instanța de recurs relevă că recurentul Hussain Imrul, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam fiind cel interesat în soluționarea prezentului litigiu,

avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de

acces la instanță. Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, ține de obligația

părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).

Respectiv, având în vedere că la caz nu a fost respectat termenul de depunere

a recursului, Colegiul nu se va expune referitor la argumentele invocate în recurs

referitor la ilegalitatea încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate și ținând cont de faptul că Hussain Imrul,

reprezentat de avocatul Alexandru Adam nu a respectat prevederile articolului 242

Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

3

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Hussain Imrul, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam împotriva încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Or,

admiterea spre examinare a unui recurs după expirarea termenului stabilit de lege,

ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat

de articolul 6 din Convenție, ceea ce este inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. a), alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

decide :

Se declară inadmisibil recursul depus de Hussain Imrul, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam împotriva încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în

judecată depusă de Hussain Imrul împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerul

Afacerilor Interne, terț Serviciul de Informații și Securitate privind anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea acordării azilului pe teritoriul

Republicii Moldova.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

4