3rh-17/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-17/18

prima instanță: S. Melnic

instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, I. Druță, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire depusă de către Bruzinschi Mihail,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bruzinschi Mihail

împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenienți accesorii Guzun Corneliu și

Guzun Anna cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 9 octombrie 2014, prin care

recursul declarat de către Bruzinschi Mihail, a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă :

La 25 noiembrie 2013, Bruzinschi Mihail a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenienți accesorii Guzun Corneliu și

Guzun Anna cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 8/39

din 26 septembrie 2013, familiei Guzun i-a fost atribuit sectorul de teren cu suprafața

de 644 m.p. situat în mun. XXXXX, str. XXXXX.

A susținut că a luat cunoștință cu decizia menționată la 30 septembrie 2013 și

nefiind de acord cu aceasta, la 25 octombrie 2013, s-a adresat către Consiliul mun.

Bălți cu cerere prealabilă întru revocarea deciziei, însă nu a fost informat despre

soluționarea ei.

A menționat reclamantul că datorită faptului că se folosește de terenul

respectiv o perioadă mai îndelungată, are dreptul prioritar de a-l cumpăra, astfel,

Consiliul mun. Bălți eronat a dispus cumpărarea sectorul de teren cu suprafața de

644 m.p. situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, unei alte familii.

A mai invocat că deține dreptul de proprietate asupra ½ cotă parte din bunul

imobilul situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, inclusiv și terenul aferent cu

suprafața de 0,0703 m.p, iar terenul cu suprafața de 644 m.p, care se află în folosința

sa, a aparținut rudelor sale în baza contractului de vînzare-cumpărare din 10 ianuarie

1938, respectiv, dânsul a devenit moștenitorul terenului litigios.

1

A solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 8/39 din 26 septembrie

2013 și obligarea pârâtului să-i atribuie în proprietate terenul cu suprafața de 644

m.p. situat în mun. XXXXX, str. XXXXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 13 martie 2014 acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2014, a fost respins apelul

declarat de către Bruzinschi Mihail și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 9 octombrie 2014 recursul

declarat de către Bruzinschi Mihail a fost considerat inadmisibil.

La 22 noiembrie 2017 Bruzinschi Mihail a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 9 octombrie 2014, solicitând admiterea

acesteia cu casarea încheierii contestate.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că motivul principal de atribuire a

terenului din mun. XXXXX, str. XXXXX intervenienților accesorii Guzun Corneliu

și Guzun Anna a fost art. 11 a Codului funciar, ca unei familii nou-formate în scopul

construcției locuinței.

A relatat că prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 6/59 din 27 iunie 2013 a

fost aprobată cererea lui Guzun Corneliu și Guzun Anna din 12 aprilie 2013 și a fost

inclusă în listă cererea nr. G-670/84 a familiei nou-formate, cu dreptul de a obține

un teren pentru construcții din contul terenului aferent din mun. XXXXX, str.

XXXXX.

A afirmat că prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 8/39 din 26 septembrie

2013, i-a fost atribuit familiei nou-formate Guzun Corneliu și Guzun Anna, un teren

din fondul terenurilor aferente, în mărime de 644 m.p. pentru construcția casei

individuale de locuit, fiind totodată atribuit terenurilor din domeniul privat al

municipiului.

Totodată, a mai reiterat că la 25 octombrie 2013 a fost eliberat un Act

provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară, cu

scopul construirii casei individuale de locuit, fiind stabilite câteva condiții:

perfectarea documentelor de proiectare până la 26 septembrie 2014, începutul casei

individuale de locuit până la 26 septembrie 2015, finisarea construirii și darea în

exploatare până la 26 septembrie 2017.

A comunicat că în Avizul tehnic ce atestă gradul de executare a construcției

și corespunderea lucrărilor de construcție cu documentația de proiect nr. 148 din 18

septembrie 2014 se indică faptul că gradul de executare a construcției constituie

aproximativ 7 %, iar avizul este întocmit în scopul înregistrării în registrul bunurilor

imobile a construcției nefinalizate.

În acest sens, a afirmat că deși familia nou-formată Guzun Corneliu și Guzun

Anna au dobândit terenul în scopul construcției unei case individuale de locuit, nici

până la acest moment nu au fost efectuate careva lucrări de construcție, terenul fiind

în paragină.

A subliniat că acest fapt se atestă și prin ordonanța de începere a urmăririi

penale din 25 martie 2015 emisă de Procuratura Bălți, care a constatat că gradul de

executare real al construcției este de 0,5 % și că avizul tehnic sus menționat este un

document oficial falsificat.

2

A invocat că în speță, scopul a fost viciat, or familia nou-formată, după cum

s-a dovedit în această perioadă, nici nu a fost interesată de a construi o casă.

Astfel, a susținut că intervenienții accesorii Guzun Corneliu și Guzun Anna

au solicitat atribuirea terenului în cauză invocând precum că nu ar avea posibilități

financiare de a procura un imobil, însă la 19 ianuarie 2015 aceștia și-au înregistrat

dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 12 din XXXXX, XXXXX și în

aceeași zi a fost înregistrat și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX în registrul bunurilor imobile.

Respectiv, a enunțat că faptul procurării apartamentului de către pârâți

demonstrează că Guzun Corneliu și Guzun Anna au avut posibilități financiare

pentru a procura o locuință, iar terenul ce le-a fost atribuit l-au primit datorită

faptului că au dus în eroare autoritățile locale declarând că nu au posibilități

financiare.

A conchis că faptul că intervenienții accesorii au obținut terenul în mod ilegal

este confirmat și prin Actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt nr. 5 din 18

septembrie 2017, prin care se constată că, pe terenul cu nr. cadastral XXXXX de pe

str. XXXXX, mun. XXXXX, înregistrat cu drept de proprietate după Guzun

Corneliu și Guzun Anna, nu sunt construcții și nu se efectuează lucrări de construcție

pe acest teren.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Bruzinschi Mihail, cu referire

la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că potrivit Actului de constatare a

faptelor și stărilor de fapt nr. 5 din 28 septembrie 2017 întocmit de către executorul

judecătoresc Romah Oleg, pe terenul cu nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX,

str. XXXXX, înregistrat cu drept de proprietate după Guzun Corneliu și Guzun

Anna, nu sunt construcții și nu se efectuează lucrări de construcție pe acest teren, iar

terenul menționat se află în paragină.

La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispozițiile art. 449 lit. b)

CPC, a prezentat în susținerea cererii de revizuire copia Actului de constatare a

faptelor și stărilor de fapt nr. 5 din 28 septembrie 2017 întocmit de către executorul

judecătoresc Romah Oleg (f. d. 141 – 143), copia extrasului din Registrul bunurilor

imobile XXXXX (f. d. 146), copia planului geometric a terenului nr. cadastral

XXXXX (f. d. 147 – 155).

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

3

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă

că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea

revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste

circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea

invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

Bruzinschi Mihail, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or revizuentul invocând faptul că pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, înregistrat cu drept de

proprietate după Guzun Corneliu și Guzun Anna, nu sunt construcții și nu se

efectuează lucrări de construcție pe acest teren, care în opinia sa confirmă

circumstanțe esențiale ale pricinii, nu a făcut dovada faptului că în procesul

examinării anterioare a cauzei aceste circumstanțe au existat, condiție însă care este

direct impusă prin lege.

Mai mult că circumstanțele invocate de către revizuentul Bruzinschi Mihail

se referă la perioada posterioară examinării cauzei, or actele anexate de către acesta

denotă starea terenului din litigiu la momentul actual.

Respectiv, faptele descrise în cererea de revizuire de către Bruzinschi Mihail

nu au existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii și din acest motiv, acestea nu

constituie temei de admitere a cererii de revizuire.

În circumstanțele relevate se constată că motivele invocate de revizuent nu se

încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, în baza căruia se poate solicita

revizuirea încheierii.

Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale

de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății

în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii

4

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute

în mod limitativ în art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Bruzinschi

Mihail în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în

prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din

contra a oferit împrejurări care nu au relevanță.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Bruzinschi Mihail, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Bruzinschi Mihail, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 9 octombrie

2014, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bruzinschi Mihail

împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenienți accesorii Guzun Corneliu și

Guzun Anna cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

5