2ra-1248/18 — constatrea nulitații deciziei, titlului de autentificare a dreptului deținătorului de terne, recunoaștere dreptului de proprietate prin uzucapiune

2ra-1248/18 — constatrea nulitații deciziei, titlului de autentificare a dreptului deținătorului de terne, recunoaștere dreptului de proprietate prin uzucapiune (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr 2ra-1248/18

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. A. Cerbu)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz)

Î N C H E I E R E

25 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Luiza Gafton

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mihail Bruzinschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bruzinschi

împotriva lui Corneliu Guzun și Annei Guzun, intervenienți accesorii Consiliul

mun. Bălți și Oficiul Cadastral Teritorial Bălți cu privire la constatarea nulității

absolute a deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 9/17 din 05 decembrie 2014 și a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, constatarea faptului

posesiunii terenului și recunoașterea dreptului de proprietate, prin uzucapiune

asupra terenului,

și la acțiunea reconvențională depusă de Corneliu Guzun împotriva lui Mihail

Bruzinschi, intervenient accesoriu Consiliul municipal Bălți cu privire la obligarea

lui Mihail Bruzinschi de a nu îngrădi dreptul de folosință asupra bunului imobil de

Corneliu Guzun,

împotriva deciziei din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-au

respins cererile de apel depuse de Mihail Bruzinschi și de către Corneliu Guzun,

reprezentat de avocatul Timur Kovaliov și s-a menținut hotărîrea din 12 iulie 2017

a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 22 iunie 2015, Mihail Bruzinschi a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Corneliu Guzun și Annei Guzun, intervenient accesoriu

Consiliul municipal Bălți cu privire la constatarea nulității absolute a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, constatarea faptului posesiunii

terenului și recunoașterea dreptului de proprietate, prin uzucapiune, asupra

terenului.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Mihail Bruzinschi a

indicat că, la data de 10 ianuarie 1938, străbuneii săi, Mihail Palamarciuc și

Parascovia Palamarciuc, au procurat de la Dimitrie Danciuc o casă de locuit și

terenul aferent cu o suprafață de 2000 m.p., situat în prezent pe adresa XXXX.

1

Ulterior, acest teren a fost trecut prin câteva generații, iar la moment, o parte

din terenul sus-indicat a fost divizat și trecut în proprietatea lui Corneliu Guzun și

Anei Guzun.

Astfel, reclamantul Mihail Bruzinschi a indicat că, locuiește în ½ din casa de

locuit situată la adresa XXXX, și posedă de o perioadă îndelungată terenul, ce a

fost repartizat pârâților Corneliu Guzun și Anna Guzun. Mai mult, Consiliul

municipal Bălți a permis construcția unei case de locuit și i-a eliberat lui Corneliu

Guzun, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul, ce de

fapt a fost procurat de străbuneii săi și a fost în posesiunea neîntreruptă a

străbuneilor, buneilor, tatălui, și acum în posesia sa.

În acest sens, reclamantul Mihail Bruzinschi a menționat că, titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXX, eliberat de

Consiliul municipal Bălți, pe numele lui Cornel Guzun și Anei Guzun, a fost emis

contrar prevederilor art. 332 alin. (1) Cod civil, or, terenul situat la adresa XXXX,

a fost în folosință permanentă a lui Mihail Bruzinschi și poate dobândi dreptul de

proprietate, prin uzucapiune, asupra lotului de teren, situat la adresa XXXX, cu nr.

cadastral XXXX.

Totodată, a indicat că, din momentul procurării de către străbunii săi, a casei

de locuit și a terenului aferent, cu o suprafață de 2000 m.p., situat la adresa XXXX,

terenul aferent s-a aflat în posesia continuă și neîntreruptă a străbuneilor săi, a

buneilor, a tatălui, cât și în posesia sa, care a posedat împreună cu tatăl său, acest

teren o perioadă mai mare de 15 ani.

Reclamantul Mihail Bruzinschi a invocat că, a manifestat o posesiune utilă a

bunului imobil, situat la adresa XXXX, pe o perioadă mai mare de 15 ani, iar acest

fapt îi acordă posibilitatea de a solicita recunoașterea dreptului de proprietate, prin

uzucapiune, asupra bunului imobil, situat la adresa XXXX.

Astfel, reclamantul Mihail Bruzinschi a solicitat constatarea nulității absolute

a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXX,

eliberat pe numele lui Corneliu Guzun și Annei Guzun, constatarea faptului

posesiei lotului de teren cu nr. cadastral XXXX, pe o perioadă mai mare de 15 ani,

de către reclamantul Mihail Bruzinschi și recunoașterea dreptului de proprietate,

prin uzucapiune, asupra terenului cu nr. cadastral XXXX, după Mihail Bruzinschi.

La data de 18 octombrie 2016, reclamantul Mihail Bruzinschi a depus cerere

de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat constatarea nulității absolute a

deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 9/15 din 05 decembrie 2014 și a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, cu nr. cadastral XXXX, eliberat pe

numele lui Corneliu Guzun și Anei Guzun, constatarea faptului posesiunii terenului

cu nr. cadastral XXXX, pe o perioadă mai mare de 15 ani, de către reclamantul

Mihail Bruzinschi și recunoașterea dreptului de proprietate, prin uzucapiune,

asupra terenului, cu nr. cadastral XXXX, după Mihail Bruzinschi.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălți, sediul Central, din

07 decembrie 2016, s-a atras în calitate de intervenient accesoriu Oficiul Teritorial

Cadastral Bălți.

La data de 14 februarie 2017, reclamantul Mihail Bruzinschi a depus cerere

de concretizare a pretențiilor, prin care solicită constatarea nulității absolute a

deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 9/17 din 05 decembrie 2014 și a titlului de

2

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXX, eliberat pe

numele lui Corneliu Guzun și Anei Guzun, constatarea faptului posesiunii

terenului, cu nr. cadastral XXXX, pe o perioadă mai mare de 15 ani de către

reclamantul Mihail Bruzinschi și recunoașterea dreptului de proprietate, prin

uzucapiune, asupra terenului cu nr. cadastral XXXX, după Mihail Bruzinschi.

La data de 01 noiembrie 2016, Corneliu Guzun, reprezentat de avocatul Timur

Kovaliov, a depus acțiune reconvențională împotriva lui Mihail Bruzinschi,

intervenient accesoriu Consiliul municipal Bălți, cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosință, a bunului aflat în proprietate privată.

În motivarea acțiunii reconvenționale, reclamantul, în acțiunea

reconvențională, Corneliu Guzun, a indicat că împreună cu soția sa, Anna Guzun,

sunt proprietari ai lotului de teren cu suprafața de 644 m.p., din bunul imobil situat

la adresa XXXX, care conform deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 8/39 din 26

septembrie 2013, a fost atribuit familiei sale, cu scopul construirii unei case

individuale de locuit.

Astfel, a indicat că, Consiliul municipal Bălți, la momentul acordării lotului

de teren situat la adresa XXXX, în proprietatea lui Corneliu Guzun și Annei Guzun,

a ținut cont de informația din extrasul bunurilor imobile, precum că terenul cu

numărul cadastral XXXX, cu suprafața de 0,0825 ha, situat la adresa XXXX, este

proprietatea autorității publice locale.

Reclamantul, în acțiunea reconvențională, Corneliu Guzun, a mai indicat că,

prin hotărârea din 13 martie 2014 a Judecătoriei Bălți, s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Bruzinschi împotriva Consiliului municipal

Bălți, intervenienți accesorii Corneliu Guzun și Anna Guzun, cu privire la anularea

deciziei Consiliului municipal Bălți nr.8/29 din 26 septembrie 2013 „cu privire la

atribuirea lui Corneliu Guzun și Annei Guzun a sectorului de teren din str. J.Chiuri,

33, mun. Bălți” și obligarea Consiliului municipal Bălți de a atribui în proprietatea

lui Mihail Bruzinschi, terenul cu suprafața de 644 m.p.

La fel, a menționat că prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2014, s-a

respins apelul declarat de Mihail Bruzinschi și s-a menținut hotărârea din

13 martie 2014 a Judecătoriei Bălți, iar prin încheierea din 09 octombrie 2014 a

Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Mihail Bruzinschi s-a considerat

inadmisibil. Prin urmare, reclamantul, în acțiunea reconvențională, Corneliu

Guzun, a indicat că, Mihail Bruzinschi îi creează impedimente și obstacole în

folosința bunului imobil situat la adresa XXXX, fiindu-i limitat dreptul la

proprietate.

Astfel, reclamantul, în acțiunea reconvențională, Corneliu Guzun a solicitat

obligarea lui Mihail Bruzinschi, de a nu îngrădi dreptul de folosință a lui Corneliu

Guzun asupra sectorului de teren cu nr. cadastral XXXX, cu suprafața de 644 m.p.,

situat la adresa XXXX.

Prin hotărârea din 12 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bruzinschi împotriva lui

Corneliu Guzun și Annei Guzun, intervenienți accesorii Consiliul mun. Bălți și

Oficiul Cadastral Teritorial Bălți cu privire constatarea nulității absolute a deciziei

Consiliului municipal Bălți nr.9/17 din 05 decembrie 2014 și a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXX eliberat pe

3

numele lui Corneliu Guzun și Annei Guzun, constatarea faptului posesiunii

terenului cu nr. cadastral XXXX, pe o perioadă mai mare de 15 ani de către Mihail

Bruzinschi, recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului

cu nr.cadastral XXXX după Mihail Bruzinschi. S-a respins acțiunea

reconvențională depusă de Corneliu Guzun către Mihail Bruzinschi intervenient

accesoriu Consiliul mun. Bălți, privind obligarea lui Mihail Bruzinschi, de a nu

îngrădi dreptul de folosință a lui Corneliu Guzun, asupra sectorului de teren cu nr.

cadastral XXXX, situat pe str. Juli Chiuri 33, mun. Bălți.

Prin decizia din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-au respins cererile

de apel depuse de Mihail Bruzinschi și de către Corneliu Guzun, reprezentat de

avocatul Timur Kovaliov și s-a menținut hotărîrea din 12 iulie 2017 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

La data de 03 mai 2018, Mihail Bruzinschi, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți și

a hotărârii din 12 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei

hotărâri noi, prin care a admite integral cererea de chemare în judecată depusă de

Mihail Bruzinschi, a constata nulitatea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 9/17

din 05 decembrie 2014 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastral XXXX, eliberat pe numele lui Corneliu Guzun și Anei Guzun, a

constata faptul posesiunii terenului cu nr. cadastral XXXX, pe o perioada mai mare

de 15 ani, de către Mihail Bruzinschi, a recunoaște dreptul de proprietate, prin

uzucapiune, asupra terenului, cu nr. cadastral XXXX, după Mihail Bruzinschi.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Mihail Bruzinschi a considerat că,

decizia instanței de apel, urmează a fi casată, deoarece a fost adoptată cu încălcarea

normelor de drept material, instanța judecătorească nu a aplicat legea, care trebuia

să fie aplicată și a interpretat, în mod eronat legea, fapt ce constituie motiv de

casare, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (l), alin. (2) lit. a) și c) și alin.

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, a menționat că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, prin

încălcarea esențială a normelor de drept material, în mod eronat au constatat că,

recurentul Mihail Bruzinschi nu ar fi posedat terenul, în litigiu, pe o perioadă de 15

ani.

Prin urmare, a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au omis să analizeze

faptul că, Mihail Bruzinschi a invocat că, termenul de posesiune al imobilului în

litigiu, este mai mare de 15 ani, împreună cu predecesorii săi - părinți, bunei și

străbunei.

În acest sens, a indicat că, instanțele inferioare urmau să se expună asupra

faptului invocat de către recurentul Mihail Bruzinschi, și anume că, din momentul

procurării de către străbuneii săi, a casei de locuit și a terenului aferent, cu o

suprafață de 2000 m.p., situat la adresa XXXX, acestea s-au aflat în posesia

continuă și neîntreruptă a străbuneilor reclamantului Mihail Bruzinschi, a buneilor

acestuia, a tatălui, cât și în posesia sa, care a posedat împreună cu tatăl său, terenul

în litigiu, o perioadă mai mare de 15 ani.

Reieșind din circumstanțele enunțate, recurentul Mihail Bruzinschi a

menționat că, împreună cu predecesorii săi, a manifestat o posesiune utilă a bunului

4

imobil, situat la adresa XXXX, pe o perioadă mai mare de 15 ani, iar acest fapt îi

acordă posibilitatea de a solicita recunoașterea dreptului de proprietate, prin

uzucapiune, asupra bunului imobil, situat la adresa XXXX, în conformitate cu

prevederile art. art. 320 alin. (2) și 332 alin. (1) Cod civil.

De asemenea, recurentul Mihail Bruzinschi a indicat că, prima instanță și

instanța de apel, urmau a lua în considerare și depozițiile martorilor Ala

Vengherscaia și Evghenia Iacov, care atestă faptul posesiunii de către familia

Bruzinschi a bunului imobil, situat la adresa XXXX.

Mai mult ca atât, a invocat că, instanțele ierarhic inferioare au specificat că nu

poate fi luat în considerare, contractul de vânzare-cumpărare din 10 ianuarie 1938,

încheiat între Dimitrie Danciuc și Mihail Palamarciuc și Parascovia Palamarciuc,

întrucât nu sunt indicate datele bunului imobil, pentru a putea fi identificat, însă,

recurentul Mihail Bruzinschi consideră că, instanțele ierarhic inferioare au omis să

se expună asupra faptului posesiei de către familia Bruzinschi a imobilului litigios,

în temeiul acestui contract, iar posedarea a fost confirmată de către martori.

Totodată, a menționat că, contractul de vânzare-cumpărare din data de

10 ianuarie 1938, încheiat între Dimitrie Danciuc și Mihail Palamarciuc și

Parascovia Palamarciuc, este anexat în dosarul cadastral a bunului imobil litigios și

mai mult ca atât a fost tradus și autentificat notarial. La fel, a indicat că, în dosarul

cadastral a imobilului litigios, sunt anexate și probele referitor la moștenire, unde

este indicat și contractul de vânzare-cumpărare din data de 10 ianuarie 1938, astfel

fiind prezente probele, ce atestă relațiile de rudenie, cu străbuneii recurentului.

Recurentul Mihail Bruzinschi a mai reiterat că, ilegalitatea transmiterii

terenului de către Consiliul municipal Bălți, în proprietatea lui Corneliu Guzun și

Annei Guzun se confirmă și prin actele, ce sunt anexate la materialele dosarului, și

anume, informația din Registrul bunurilor imobile, pentru imobilul din XXXX și

dosarul cadastral a imobilului cu nr. cadastral XXXX, situat la adresa XXXX.

Astfel, a indicat că, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a

bunului imobil cu nr. cadastral XXXX, a fost emis, în baza unor declarații, ce nu

corespund adevărului și prin care a fost limitat dreptul de posesiune al recurentul

Mihail Bruzinschi, asupra acestui teren.

De asemenea, recurentul Mihail Bruzinschi a menționat că, intimații Corneliu

Guzun și Anna Guzun au solicitat atribuirea terenului, situat la adresa XXXX, în

proprietate, invocând precum că, nu ar avea posibilități financiare de procurare a

unui imobil, însă, la data de 19 ianuarie 2015, aceștia și-au înregistrat în Registrul

bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 12 din XXXX

și în aceeași zi a fost înregistrat și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, asupra terenului cu nr. cadastral XXXX. În acest sens, a invocat că, dreptul

de a beneficia de teren, o au doar familiile nou-formate, care nu au posibilități

financiare de a-și procura un imobil, în conformitate cu prevederile art. 11 Cod

funciar.

Prin urmare, a invocat că, titlul a fost emis, contrar prevederilor legale pe

numele lui Corneliu Guzun și Annei Guzun, or, bunul imobil situat la adresa

XXXX, ce a fost repartizat lui Corneliu Guzun și Anei Guzun, a fost, în folosința,

permanentă a lui Bruzinschi Mihail, acesta din urmă are dreptul de a dobândi

5

dreptul de proprietate, prin uzucapiune, iar Consiliul municipal Bălți, a eliberat

titlul sus indicat, încălcând prevederile art. 332 alin. (1) Cod civil.

Mai mult ca atât, recurentul Mihail Bruzinschi a invocat că, instanțele ierarhic

inferioare nu au luat în considerare că, la data de 25 martie 2015, de către

Procuratura mun. Bălți a fost intentată cauza penală cu nr. 2015048029.

În acest context, recurentul Mihail Bruzinschi a menționat că, neaplicarea

legii, care urma a fi aplicată la examinarea cauzei, precum și încălcarea dreptului la

un proces echitabil sub aspectul motivării insuficiente și inadecvate a hotărârilor de

către instanțele ierarhic inferioare, duc la ilegalitatea deciziei instanței de apel și

necesitatea casării acesteia și a hotărârii instanței de fond.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum rezultă din actele cauzei, copia deciziei din 16 ianuarie 2018 a

Curții de Apel Bălți, a fost expediată pentru cunoștință, în adresa părților, inclusiv

și în adresa recurentului Mihail Bruzinschi, la 05 martie 2018, fapt ce se confirmă,

prin copia scrisorii de însoțire nr. 5181 (f.d. 23, vol.II), însă probe, care ar confirma

recepționarea acesteia, de către recurentul Mihail Bruzinschi, la materialele

dosarului, lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Mihail Bruzinschi, s-a

conformat prevederilor legale și a declarat recursul la data de 03 mai 2018, în

termenul prevăzut la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Bruzinschi, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Mihail Bruzinschi, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Mihail Bruzinschi, se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă

6

nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Instanța de recurs reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul

de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise

(cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

7

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Mihail Bruzinschi.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a) , 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Bruzinschi, împotriva

deciziei din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Bruzinschi împotriva lui Corneliu Guzun și

Annei Guzun, intervenienți accesorii Consiliul mun. Bălți și Oficiul Cadastral

Teritorial Bălți cu privire la constatarea nulității absolute a deciziei Consiliului

municipal Bălți nr. 9/17 din 05 decembrie 2014 și a titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, constatarea faptului posesiunii terenului și

recunoașterea dreptului de proprietate, prin uzucapiune asupra terenului, și la

acțiunea reconvențională depusă de Corneliu Guzun împotriva lui Mihail

Bruzinschi, intervenient accesoriu Consiliul municipal Bălți cu privire la obligarea

lui Mihail Bruzinschi de a nu îngrădi dreptul de folosință asupra bunului imobil de

Corneliu Guzun.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Luiza Gafton

Nina Vascan

8