3ra-1195/14 — Contestarea actului administartiv

prima instanţă: S. Melnic dosarul nr. 3ra-1195/14 instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 09 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Buzinschi Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bruzinschi Mihail împotriva Consiliului mun.

Bălți, intervenienți accesorii Guzun Corneliu şi Guzun Anna cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Bruzinschi Mihail și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 13 martie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n st a t ă: La 25 noiembrie 2013, Buzinschi Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenienți accesorii Guzun Corneliu şi Guzun Anna cu privire la contestarea actului adminsitrativ. În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 8/39 din 26 septembrie 2013, familei Guzun i-a fost atribuit sectorul de teren cu suprafața de 644 m.p.

situat în mun. Bălți, str.J. Chiuri, 33. Susține că a luat cunoștință cu decizia menționată la 30 septembrie 2013 şi ne fiind de acord cu aceasta, la 25 octombrie 2013, s-a adresat către Consiliul mun. Bălţi cu cerere prealabilă întru revocarea acesteia, însă nu a fost informat despre soluționarea ei. Menționează reclamantul că deoarece se folosește de terenul respectiv o perioadă mai îndelungată, are dreptul prioritar de a-l cumpăra, astfel, pârâtul eronat a dispus cumpărarea sectorul de teren cu suprafața de 644 m.p. situat în mun. Bălți, str. J. Chiuri, 33, unei alte familii. Indică că dînsul deține dreptul de proprietate asupra ½ cotă parte din imobilului situat în mun. Bălți, str. J. Chiuri 33, inclusiv și terenul aferent cu suprafața de 0,0703, iar terenul cu suprafața de 644 m.p, care se află în folosința sa, a aparținut rudelor sale în baza contractului de vînzare-cumpărare din 10 ianuarie 1938, respectiv, dînsul a devenit moștenitor a terenului litigios.

Solicită anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 8/39 din 26 septembrie 2013 și obligarea pârâtului să-i atribuie terenul cu suprafața de 644 m.p. situat în mun. Bălți, str.J. Chiuri, 33. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 13 martie 2014, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Bălţi din 19 iunie 2014, a fost respins apelul declarat de către Bruzinschi Mihail și menținută hotărârea primei instanțe. În motivarea deciziei, instanța de apel a invocat prevederile art.1, 3, 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, art. 11, 27 din Codul funciar, art. 10 al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului și art. 14 alin.(2) al Legii administrației publice locale, care reglementează temeiurile anulării actului administrativ, prețul normativ, modul de vânzare-cumpărare a pământului cât și modul de atribuire a sectoarelor de teren din intravilanul pentru case, anexe gospodărești.

Cu referire la prevederile enunțate și în coraport cu materialele pricinii, instanța a reținut că ½ din terenul cu nr. cadastral 030010.386, situat în mun. Bălți, str. J. Chiuri, 33, cu suprafața de 0,0703 ha a trecut în proprietatea lui Bruzinschi Mihail în temeiul certificatului de moștenitor legal din 20 iunie 2013, iar terenul cu nr. 0300110.189 situat în mun. Bălți, str. J. Chiuri, 33, este proprietatea administrației publice locale. Concomitent instanţa de apel a remarcat că careva probe care ar confirma că terenul în litigiu se află în folosinţa reclamantului nu i sau prezentat, astfel, argumentul ultimului că ilegal i s-a retras din folosinţă terenul în litigiu fiind unul declarativ.

La fel instanţa a menţionat că atribuirea terenului cu nr. 0300110.189 situat în mun. Bălți, str. J. Chiuri 33, în proprietatea lui Bruzinschi Mihail în baza contractului de vânzare-cumpărare, nu poate servi drept temei pentru recunoașterea dreptului de proprietate, or, contractul menţionat a fost încheiat în conformitatea cu legislația Română, contrar art. 1 din Cod funciar. La 30 iulie 2014, Bruzinschi Mihail a declarat rescurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerînd-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, ne fiind elucidate și constate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii.

Susține că Consiliul mun. Bălți a emis decizia nr. 8/39 din 26 septembrie 2013, contrar art. 9 din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale, care indică că modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se stabilește de către autoritățile administrației publice locale în baza Legii cu privire la proprietate, prezentei legi şi altor acte legislative în vigoare. Menționează că în legătură cu faptul că terenul în cauză permanent s-a aflat în proprietatea rudelor sale, iar apoi în posesia tatălui său, pe acesta sunt sădite plante multianuale și ridicate construcții de locuit gospodărești, care nu sunt în posesia organelor autorităților publice, astfel, luarea terenului din posesia sa și transmiterea în proprietatea soților Guzun este ilegală.

Indică că conform art. 5 alin. (3) al Legii nr. 91 din 05 aprilie 2007 cu privire la terenurile de proprietate publică și delimitarea lor, terenul litigios se află în posesia organelor autorităților publice, iar înstrăinarea acestuia se face în conformitate cu Legea nr. 1308 din 25 iunie 1997, privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărarea a pămîntului, iar potrivit prevderilor art. 20 al Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, după finalizarea lucrărilor de formare a bunurilor imobile, executatntul lucrărilor cadastrale întocmește dosarul tehnic a bunului imobil format, astfel, conform normei citate Consiliul mun. Bălți ilegal a emis decizia cu privire la atribuirea lotului de teren familei Guzun.

Invocă că pentru a obține acces la terenul litigios este necesar de demontat construcțiile gospodărești și fântâna situate în drept cu gardul, totodată de tăiat copacii multianuali care îi aparțin, astfel, fiindu-i afectate drepturile sale de proprietate și cauzîndu-i prejudicii. Afirmă că prin atribuirea familiei Guzun a sectorului de teren litigios, Consiliul mun. Bălți a prejudiciat organele de autoritate publică locală, deoarece, familia Guzun nu este o tânără familie și nu este în drept de a primi cu titlu gratuit teren din proprietatea autorității publice locale, mai mult, Guzun Corneliu este colaborator de poliție și a fost asigurat cu spațiu locativ din contul statului, fiind căsătorit din anul 2004, fapt confirmat prin certificatul de naștere a copilului minor Oxana Guzun născută la 09 martie 2005, în care tată este indicat Guzun Corneliu, iar mama-Guzun Anna.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bruzinschi Mihail este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bruzinschi Mihail nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Bruzinschi Mihail, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bruzinschi Mihail ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Bruzinschi Mihail se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druţă Maria Ghervas