3rh-17/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3rh-17/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3rh-17/18

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: I. Sîrcu, V. Macinskaia, T. Chișca-

Doneva, I. Vîlcov, V. Clevadî)

ÎNCHEIERE

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Valentina Rusu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Valentina Rusu împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție și hotărârii

din 29 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 octombrie 2012 Valentina Rusu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al Republicii

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul nr. 12-c din 13 februarie 1998 a

Ministerului Comunicațiilor și Informației a fost angajată în funcția de specialist al

Direcției principale dezvoltare telecomunicații.

Prin ordinul nr.60/c din 2 mai 2012 a Ministerului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, i-a fost aplicată

sancțiunea disciplinară - avertisment, ordinul fiind emis în baza procesului-verbal

nr.4 din 27 aprilie 2012 al Comisiei de disciplină, prin care s-a constatat

nerespectarea prevederilor ordinului nr.14 din 25 februarie 2011 a Ministerului

Tehnologiei Informației și Comunicațiilor cu privire la accesul în incita clădirii

Ministerului.

A considerat că la constatarea sancțiunii Comisia de disciplină a încălcat

prevederile subpct. 3) al pct. 26) al Regulamentului cu privire la Comisia de

disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009,

1

completată prin Hotărârea Guvernului nr. 519 din 22 iunie 2010, depășindu-și

atribuțiile acordate.

La fel, a susținut că Comisia de disciplină s-a bazat pe Raportul nr. 01/3-45

din 12 aprilie 2012 privind ancheta de serviciu referitor la întârzierile sistematice la

serviciu ale colaboratorilor aparatului central al Ministerului în perioada 26 martie

– 3 aprilie 2012, în care se propune aplicarea sancțiunii disciplinare în formă de

avertisment pentru abatere disciplinară, prevăzută de art.57 lit. a) din Legea nr.158

XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

și anume, întârziere sistematică la serviciu.

Concluzia privind întârzierea sistematică la serviciu a fost bazată pe

înregistrările privind intrarea în incinta Ministerului cu cheile electronice în

perioada 12 martie 2012 -15 martie 2012 și 20 martie 2012, care în opinia

reclamantei este eronată, deoarece la 12 martie 2012 a intrat în incinta Ministerului

la ora 07.27, fapt confirmat prin extrasul cu privire la corespondența examinată

prin intermediul poștei electronice de serviciu valentina.rusu@mtic.gov.md și

procesul-verbal nr.08 din 12 martie 2012.

Astfel, a menționat că la 13 martie 2012 a lipsit de la serviciu până la ora

10.00. Lipsa respectivă a avut loc cu permisiunea verbală a viceministrului, în

legătură cu necesitatea de a consulta medicul endocrinolog în privința fiului, fapt

confirmat prin certificatul medical din 12 martie 2012 și din 15 martie 2012,

precum și adeverința pentru primirea biletului de tratament din data de 16 martie

2012.

Tot cu permisiunea verbală a viceministrului, a lipsit motivat de la serviciu și

în data de 15 martie 2012, având necesitatea de a primi rezultatele analizelor, fapt

confirmat prin certificatul medical din aceiași dată, extrasul din corespondența de

serviciu electronică, în care este indicată ora de acces a poștei electronice - 10.52 și

adeverința pentru primirea biletului de tratament din 16 martie 2012.

La 14 martie 2012 a fost la serviciu conform programului de muncă, fapt

confirmat prin extrasul din corespondența de serviciu electronică, în care este

indicată ora de acces a poștei electronice - 09.40 min.

A susținut că nu a lipsit de la serviciu timp de 4 ore nici în ziua de 20 martie

2012, fapt ce se confirmă prin extrasul din corespondența de serviciu electronică,

în care este indicată ora de acces a poștei electronice - 07.18 min.

Reclamanta a declarat că ședința Comisiei de disciplină a avut loc cu

încălcarea procedurii de examinare a ordinii de zi și în lipsa cvorumului pentru a

lua decizia privind aplicarea sancțiunii disciplinare, fapt confirmat prin mențiunea

din procesul-verbal.

A mai indicat că prin ordinul nr.69/p din 30 iulie 2012 a Ministerului

Tehnologiei Informației și Comunicațiilor cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară în formă de mustrare aspră.

Ordinul menționat l-a considerat neîntemeiat și ilegal, deoarece a fost emis în

baza procesului-verbal nr.8 din 25 iulie 2012 a Comisiei de disciplină a

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, care a fost întocmit cu

încălcarea procedurii.

2

Prin ordinul nr.74-p din 15 august 2012 a Ministerului Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor, a fost destituită din funcția publică, începând cu 16

august 2012.

În scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, la 24 septembrie 2012 s-

a adresat către conducerea pârâtului cu o cerere prealabilă, la care nu a primit nici

un răspuns.

Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 60/c din 2 mai 2012 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare a Valentinei Rusu, șef a Secției reglementare

tehnică, Direcția reglementare tehnică și standardizare; declararea nulă a punctului

1 din Raportul nr.01/3-45 din 12 aprilie 2012 privind ancheta de serviciu referitor

la întârzierile sistematice la serviciu a colaboratorilor aparatului central a

Ministerului în perioada 26 martie 2012 – 03 aprilie 2012; declararea nulă a

procesului-verbal nr.4 al ședinței Comisiei de disciplină a Ministerului Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor din 27 aprilie 2012; declararea nulă a raportului

nr.01/3-72 din 25 mai 2012 privind ancheta de serviciu referitor la sesizarea nr.11

din 21 mai 2012 a ședinței Comisiei de disciplină a Ministerului Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor; declararea nulă a raportului nr.01/3-91 din 25 iunie

2012 privind ancheta de serviciu referitor la sesizarea nr.12 din 28 mai 2012, nr.13

din 1 iunie 2012 și nr.14 din 31 mai 2012 al ședinței Comisiei de disciplină a

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor; declararea nulă a

procesului-verbal nr.8 din 25 iulie 2012 al ședinței Comisiei de disciplină a

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor; anularea ordinului nr. 69/p

din 30 iulie 2012 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare Valentinei Rusu, șef

al Secției reglementare tehnică, Direcția reglementare tehnică și standardizare;

declararea nulă a procesului-verbal nr. 9 din 15 august 2012 al ședinței Comisiei de

disciplină a Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor; anularea

ordinului nr.74/p din 15 august 2012 cu privire la destituirea din funcția publică, cu

restabilirea în funcția de șef Secție reglementare tehnică în cadrul Direcției

reglementare tehnică și standardizare a Ministerului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor și încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă; anularea

ordinului nr.80p din 24 august 2012 cu privire la modificarea ordinului nr.74p din

15 august 2012 cu privire la destituirea din funcție publică; încasarea prejudiciului

moral în mărimea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată legate de acordarea asistenței juridice.

Ulterior, reclamanta a depus cerere prin care a solicitat repunerea în termen a

cererii de chemare în judecată, invocând că pentru contestarea ordinelor de

sancționare disciplinară s-a adresat după acordarea asistenței juridice unui avocat,

care a indus-o în eroare cu privire la procedura și termenii de contestare a actelor

administrative, fapt ce a dus la depunerea întârziată a acțiunii.

La 26 noiembrie 2012, prin cererea suplimentară, reclamanta și-a concretizat

cerințele din acțiune, solicitând repunerea în termen conform motivelor expuse în

cererea de repunere; declararea nulă a ordinului nr.60/c din 2 mai 2012, raportului

nr.01/3-45 din 12 aprilie 2012, procesului-verbal nr.4 din 27 aprilie 2012,

raportului nr.01/3-72 din 25 mai 2012 și raportului nr. 01/3-91 din 25 iunie 2012;

declararea nulă a ordinului nr.69/p din 30 iulie 2012 și procesului-verbal nr.8 din

3

25 iulie 2012; declararea nulă a ordinului nr.74/p din 15 august 2012 și ordinului

nr.80p din 24 august 2012; restabilirea la locul de muncă în funcția deținută

anterior concedierii ilegale; încasarea salariului neplătit pe întreaga durată în care a

fost privată ilegal de posibilitatea de a munci; încasarea prejudiciului moral în

mărimea unui salariu neplătit în cuantumul prevăzut de legislația în vigoare și a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3270 lei.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

chemare în judecată depusă de Valentina Rusu împotriva Ministerului Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor al Republicii Moldova privind contestarea actelor

administrative, a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de

prescripție extinctivă.

Prin decizia din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de Valentina Rusu și menținută hotărârea din 29 noiembrie 2012

a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 19 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentina Rusu, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentina Rusu împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

La 23 ianuarie 2020 Valentina Rusu a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție și hotărârii 29 noiembrie

2012 a Curții de Apel Chișinău, care a fost completată suplimentar prin cererea din

29 mai 2020 și a solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și

hotărârea instanței de apel și, trimiterea cauzei la rejudecare (f.d. 59-67, vol. IV).

În motivarea cererii de revizuire, Valentina Rusu a indicat că nu a beneficiat

de dreptul la un proces echitabil garantat de art. 20 din Constituție, deoarece a fost

consultată eronat de către avocatul Vladimir Guzun, care utiliza în activitatea sa o

licență falsă, emisă de SC Euro Contact Transnațional.

Revizuenta a notat că instanța de fond a fost influențată de opinia politicului

și nu a aplicat normele imperative ale legii, care au un caracter absolut și

necondiționat de cerințele condiționate de pârât.

Revizuenta a precizat că la 21 noiembrie 2017, abia peste 5 ani de la

săvârșirea infracțiunii, a devenit definitivă hotărârea din 25 mai 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a recunoscut legalitatea lipsirii

lui Vladimir Guzun de dreptul de a exercita profesia de avocat, din motiv că acesta

acționa sub paravanul SC Euro Contact Transnațional.

Revizuenta a punctat că instanțele de judecată au omis să verifice

împuternicirile avocatului Vladimir Guzun, licențiat de Ministerul Justiției, dar

care utiliza și reprezenta clienții săi, cu permisiunea instanțelor, în baza unui

mandat și licență falsă. Așadar, prin această omisiune de a fi verificată calitatea și

împuternicirile persoanei antrenate în proces, i-a fost încălcat în mod evident și

neîntemeiat dreptul la un proces echitabil și dreptul la muncă într-o funcție publică

pe parcursul a 5 ani de zile.

Revizuenta a subliniat că prin ordonanța din 15 mai 2019 a Procurorului în

Procuratura mun. Chișinău privind încetarea urmării penale în privința învinuitului

4

Vladimir Guzun, în temeiul art. 275 pct. 5 și 285 alin. (2) Cod de procedură penală,

recepționată la 29 octombrie 2019, a fost constatat că avocatul Vladimir Guzun,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și

abuz de încredere, împreună și de acord comun cu Ananie Cășuneanu, sub

pretextul acordării asistenței juridice calificate, au însușit ilicit de la Valentina

Rusu bani în sumă de 2700 de lei, care au fost folosiți în scopuri personale, fără a-i

acorda ultimei în temeiul prevăzut de lege asistență juridică calificată promisă,

motiv din care cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Rusu, a fost

respinsă ca fiind depusă cu omiterea neîntemeiată a termenului de prescripție

extinctivă, cauzându-i Valentinei Rusu daune în proporții considerabile.

Revizuenta a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. a) și b)

Cod de procedură civilă.

Prin referința din 27 februarie 2020, Ministerul Economiei și Infrastructurii a

solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind tardivă sau inadmisibilă.

Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Valentina Rusu, din motivele ce succed.

Ab initio, Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea

lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se

vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea

din 19 aprilie 2007, § 72–75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie

2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33–

34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă, reprezintă o procedură excepțională. Or, cererile de revizuire a hotărârilor

judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

Astfel, art. 446 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, prevede că, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și

cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri,

încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

5

În conformitate cu art. 447 lit. a) Cod de procedură civilă sunt în drept să

depună cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces. Totodată, în

conformitate cu art. 451 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art. 448

Cod de procedură civilă.

Cu referire la primul temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiu menționează că în conformitate cu art. 449 lit. a) Cod de

procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință

penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă.

Conform art. 450 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în termen de 3 luni din ziua în care sentința penală a devenit irevocabilă –

în cazul prevăzut la art. 449 lit. a).

Instanța de judecată notează că revizuenta Valentina Rusu a prezentat

ordonanța din 15 mai 2019 a Procurorului în Procuraturii mun. Chișinău privind

încetarea urmării penale în privința învinuitului Vladimir Guzun, invocînd că a

făcut cunoștință cu aceasta la 29 octombrie 2019.

Așadar, luând în considerare cele constatate, dar și pentru a nu admite o

ingerință disproporțională în dreptul de acces la justiție, instanța de judecată

consideră că cererea de revizuire declarată de către Valentina Rusu, în temeiul art.

449 lit. a) Cod de procedură civilă, la 23 ianuarie 2020, este depusă în termenul

prevăzut mai sus.

Cu privire la fondul cererii, Valentina Rusu a susținut că prin ordonanța din

15 mai 2019 a Procurorului în Procuratura mun. Chișinău privind încetarea urmării

penale în privința învinuitului Vladimir Guzun, în temeiul art. 275 pct. 5 și 285

alin. (2) Cod de procedură penală, recepționată la 29 octombrie 2019, a fost

constatat că avocatul Vladimir Guzun, urmărind scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, împreună și de

acord comun cu Ananie Cășuneanu, sub pretextul acordării asistenței juridice

calificate, au însușit ilicit de la Valentina Rusu bani în sumă de 2700 de lei, care au

fost folosiți în scopuri personale, fără a-i acorda ultimei în temeiul prevăzut de lege

asistență juridică calificată promisă, motiv din care cererea de chemare în judecată

depusă de Valentina Rusu, a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea neîntemeiată

a termenului de prescripție extinctivă, cauzându-i Valentinei Rusu daune în

proporții considerabile

Prin urmare, potrivit revizuientei, circumstanțele descrise se încadrează în

temeiul de revizuire prevăzut la articolul 449 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă.

Instanța de revizuire decelează că, deși temeiul menționat prevede că

infracțiunea urmează a fi constată printr-o sentință penală irevocabilă, totuși pot

exista situații când unul dintre subiecți a comis o infracțiune în legătură cauzală cu

judecarea cauzei, însă în virtutea unor împrejurări obiective nu pot fi constatate

prin sentință irevocabilă.

6

La caz, ordonanța prezentată nu conține mențiunea că este irevocabilă.

Prin urmare, chiar și dacă prin ordonanța din 15 mai 2019 a Procurorului în

Procuratura mun. Chișinău privind încetarea urmării penale, a fost dispusă

încetarea integrală a urmării penale în privința învinuitului Vladimir Guzun, din

motiv că a intervenit decesul făptuitorului, această circumstanță nu poate constitui

drept temei pentru admiterea cererii de revizuire în baza art. 449 lit. a) Cod de

procedură civilă și retractarea actelor judecătorești irevocabile, or conform art. 75

alin. (4) Cod de procedură civilă, culpa reprezentantului este echivalentă culpei

părții, iar conform principiului „nemo censetur ignorare legem” – necunoașterea

legii nu constituie o justificare a nerespectării ei.

În această conjunctură, corelând ipotezele relevate, instanța de revizuire

ajunge la concluzia că circumstanțele invocate de revizuentă, precum și înscrisurile

aduse în susținerea cererii de revizuire nu corespund condițiilor obligatorii pentru a

putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 449 lit. a) din Codul de procedură

civilă.

Cât privește cel de-al doilea temei de revizuire invocat de Valentina Rusu –

art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul reține că cererea de revizuire a

fost depusă împotriva deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție,

devenită irevocabilă de la pronunțare.

Aici, Colegiul precizează că art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, statuează

că cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana

interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care

nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la

data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la

art. 449 lit. b).

Or, termenul de depunere a cererii de revizuire reprezintă intervalul de timp

în interiorul căruia poate fi exercitată calea de atac a revizuirii. În această ordine

de idei, pornind de la faptul că decizia Curții Supreme de Justiție, a cărei revizuire

se solicită, a fost pronunțată la 03 aprilie 2013, iar Valentina Rusu a depus cererea

de revizuire abia la 23 ianuarie 2020, Colegiul menționează că este certă omiterea

de către Valentina Rusu a termenului prevăzut de art. 450 lit. b) Cod de procedură

civilă.

Simultan, chiar și în situația în care cererea de revizuire corespunde

cerințelor legale ca formă și este bazată pe unul din temeiurile prevăzute de lege,

pentru ca ea să fie admisă și în consecință prin actul de dispoziție a instanței să fie

desființată o hotărâre irevocabilă, ea urmează a fi depusă în termen.

Or, în prealabil, se impune obligația instanței de revizuire de a verifica

termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450 Cod de procedură

civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, ibidem, § 109, Eugenia și

Doina Duca c. Moldovei, 3 martie 2009, § 41, Lipcan c. Moldovei, ibidem, §17).

De altfel, această cerință este stabilită de către legiuitor și corespunde

exigențelor Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului, care proclamă ca

fiind un principiu asigurarea securității raporturilor juridice (a se vedea

Brumărescu c. României, [GC] nr. 28342/95, § 61, ECHR 1999-VII; Roșca c.

Moldovei, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005).

7

Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă,

Curtea Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 § 1 din

Convenție, în special în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea

principiului indicat supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005,

iunie 2006, § 46-61, Lipcan c. Moldovei, 17 decembrie 2013, § 17-21).

La caz, Colegiul reiterează că decizia Curții Supreme de Justiție a cărei

revizuire se cere, a devenit irevocabilă la 03 aprilie 2013, adică de la pronunțare,

însă cererea de revizuire a fost depusă către Valentina Rusu la 23 ianuarie 2020,

adică mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a deciziei.

În circumstanțele date, Colegiul conchide că revizuentul Valentina Rusu a

depășit termenul legal de declarare a revizuirii de 5 ani, care a început să curgă de

la data rămânerii irevocabile a deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de

Justiție și a expirat la 04 aprilie 2018. Or, legiuitorul a stabilit termene stricte în

art. 450 Cod de procedură civilă la exercitarea căii de atac revizuirea și în speță

acest termen de 5 ani prevăzut de art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, este un

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Chiar dacă legiuitorul indică la dreptul revizuentul de a depune cerere de

revizuire în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință

de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i

fie cunoscute anterior, adițional legislatorul punctează cert „dar nu mai târziu de 5

ani de la data rămânerii irevocabile a […] deciziei”.

De asemenea, Colegiul învederează că, posibilitatea reinițierii procesului de

judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care

declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (cauzele CtEDO, Brumărescu c României, Roșca c. Moldovei,

citate sus).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca c.

Moldovei, § 25, Popov nr. 2 c. Moldovei, citate anterior).

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a

8

respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentina Rusu

împotriva deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție și hotărârii din

29 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 230 Cod administrativ, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentina

Rusu împotriva deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție și hotărârii

din 29 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, emise în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Rusu

împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al Republicii

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

9