3ra-232/18 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-232/18 Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani Judecător: L. Holevițcaia Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, G. Dașchevici și V. Sîrbu Î N C H E I E R E 07 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Stratulat Valentina, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Stratulat Valentina împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al RM și Agenția Servicii Publice, intervenient accesoriu Stratulat Ion cu privire la anularea actului administrativ și obligarea restabilirii vizei de domiciliu, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Stratulat Valentina, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 17 martie 2017, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind nefondată, A C O N S T A T A T: La 06 mai 2015, Stratulat Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al RM, Secția Evidență și Documentare a Populației sector Rîșcani și Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea pretențiilor, a indicat că la 19 martie 2015, a primit informația de la Secția de Evidentă și Documentare a Populației sector Rîșcani, mun. Chișinău, prin care a fost informată că la 17 martie 2015, i-a fost radiată înregistrarea din evidența la domiciliu de pe adresa XXX. XXXX. XXXX, la cererea proprietarului apartamentului respectiv, Stratulat Ivan. Reclamanta, a precizat că apartamentul de pe adresa nominalizată a fost privatizat la 30 august 1994, de către fostul soț Stratulat Ivan, cu care s-a aflat în căsătorie în perioada 29 decembrie 1995 – 27 octombrie 2003, ea instalându-se în 1 apartament, cu acordul lui Stratulat Ivan, înregistrându-și viza de domiciliu pe adresa XXX.

XXXX. XXXX, la data de 23 septembrie 1998. La 25 martie 2015, reclamanta a adresat o cerere prealabilă pârâților Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al RM și Întreprinderii de Stat „CRIS „Registru”, prin care a solicitat anularea deciziei Secției de Evidență și Documentare a Populației sector Rîșcani, mun. Chișinău din 17 martie 2015, privind radierea vizei de domiciliu de pe adresa XXX. XXXX. XXXX, precum și obligarea Secției de Evidență și Documentare a Populației sector Rîșcani, mun. Chișinău, să restabilească înregistrarea respectivă. Prin răspunsul Întreprinderii de Stat „CRIS „Registru”, nr. 02/2 S-l 18 din 07 aprilie 2015, cererea prealabilă a fost respinsă, pe motiv că radierea de la evidență, s- a efectuat la cererea proprietarului exclusiv al locuinței în condițiile legii.

Reclamanta consideră că motivele de respingere a cererii prealabile contravin Codului cu privire la locuințe al RM. La 26 octombrie 2016, Stratulat Valentina, a depus o cerere prin care și-a concretizat pretențiile (f.d. 66). Reclamanta Stratulat Valentina, a solicitat recunoașterea, ca fiind ilegală decizia Secției de Evidență și Documentare a Populației sector Rîșcani din 17 martie 2015, privind radierea înregistrării vizei de domiciliu de pe adresa XXX. XXXX. XXXX și refuzul Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al RM și Întreprinderii de Stat „CRIS „Registru” de a restabili înregistrarea vizei de domiciliu a Valentinei Stratulat, anularea deciziei Secției Evidență și Documentare a Populației sector Rîșcani din 17 martie 2015 privind radierea înregistrării vizei de domiciliu pe adresa XXX.

XXXX. XXXX și obligarea pârâților să restabilească înregistrarea la domiciliu a Valentinei Stratulat la adresa mun. Chișinău, str. Socoleni, nr. 11/1, ap. 27. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 17 martie 2017, cererea de chemare în judecată depusă de Stratulat Valentina împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al RM și Agenția Servicii Publice, intervenient accesoriu Stratulat Ion cu privire la anularea actului administrativ și obligarea restabilirii vizei de domiciliu, a fost respinsă ca fiind nefondată (f.d. 110, 115-118). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017, a fost respins apelul declarat de Stratulat Valentina, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 17 martie 2017 (f.d.

151, 152-156). În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel, a indicat că instanța de fond, a dat o apreciere obiectivă și justă a probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural, în consecință adoptând o hotărâre întemeiată. Totodată, instanța de apel, a concluzionat că prima instanță corect a reținut faptul că, nu există nici un temei legal în baza căruia instanța ar putea să oblige Î.S.

„CRIS „Registru”, să restabilească înregistrarea reclamantei la domiciliul respectiv, deoarece 2 procedura de radiere a vizei de domiciliu, a fost efectuată în conformitate cu prevederile legii, iar, în speță nu sunt întrunite condițiile de anulare a actului contestat, potrivit art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Întru fundamentarea soluției sale, instanța de apel, a considerat irelevante argumentele apelantei precum că, prin radierea din evidență, i-a fost încălcat dreptul prevăzut de art. 130 Codul cu privire la locuințe, deoarece acesta a fost abrogat începând cu data de 29.11.2015.

Mai mult ca atât, a concluzionat că admiterea cerințelor reclamantei, ar fi o ingerință în dreptul de proprietate al lui Stratulat Ivan, care este titularul de drept a apartamentului, în care reclamanta pretinde să-i fie restabilită viza de domiciliu, iar dreptul de proprietate este unul garantat de art.1§ 1 din Primul protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 46 din Constituția RM. La data de 03 ianuarie 2018, Stratulat Valentina, nefiind de acord cu decizia menționată, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului, recurenta Stratulat Valentina a invocat că atât instanța de apel, cît și instanța de fond, nu au elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material și încălcate normele de drept procedural. La fel, recurenta susține că, instanța de apel, a examinat cauza civilă în absența intervenientului accesoriu, Stratulat Ivan, care nu a fost legal citat despre locul, data și ora ședinței de judecată. De asemenea, a invocat că, instanța de apel, nu a aplicat legea, care trebuia să fie aplicată, și anume, prevederile art. 130 Codului cu privire la locuințe al RM, care a fost în vigoare la data de 17 martie 2015, și prevedea că dreptul de folosire a încăperii se menține pentru membrii familiei proprietarului și în cazul încetării raporturilor familiale.

Prin urmare, prevederile art. 118 al Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea nr. 125 din 18.02.2013, vine în contradicții cu prevederile art. 130 Codului cu privire la locuințe al RM. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Completul de admisibilitate consideră că, în speță, calea de atac a fost exercitată în interiorul termenului legal, deoarece copia deciziei instanței de apel, a fost recepționată de recurenta Stratulat Valentina, la data de 15 noiembrie 2017, fapt confirmat prin copia plicului de expediere a decizie (f.d.

163), iar cererea de recurs a fost depusă la de 03 ianuarie 2018, conform amprentei sigiliului aplicată pe recurs (f.d. 158-162). Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios 3 administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către recurenta Stratulat Valentina este inadmisibil din următoarele motive. Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenta indică argumente, ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs nu poat constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurenta și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenta nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de Stratulat Valentina asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Stratulat Valentina, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: A considera inadmisibil recursul declarat de Stratulat Valentina împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stratulat Valentina împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al RM și Agenția Servicii Publice, intervenient accesoriu Stratulat Ion cu privire la anularea actului administrativ și obligarea restabilirii vizei de domiciliu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 5 6