3ra-110/18 — contestarea actelor administrative

prima instanță: A. Donos dosarul nr. 3ra-110/18 instanța de apel: A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș Î N C H E I E R E 14 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Primarul municipiului Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipal Bălți cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de către Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, casată hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 23 mai 2017 și pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 27 mai 2016, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun.

Bălți cu privire la contestarea actelor administrative. În motivarea acțiunii reclamantul indică că, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în ordinea art.67-68 a Legii privind administrația publică locală nr.436-XVl, din 28 decembrie 2006, a declanșat procedura controlului de legalitate a dispozițiilor nr.481 din 16 iulie 2015 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului neplătit”, nr.598 din 20 august 2015 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului neplătit”, nr.642 din 07 iulie 2015 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului neplătit”, nr.681 din 28 septembrie 2015 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului neplătit”. Menționează că în cadrul controlului efectuat s-a statuat, că prin dispozițiile nr.481, nr.598, nr.642, nr.681, emise de primarul interimar al municipiului Bălți, Leonid Babii, au fost acordate concedii neplătite primarului mun.

Bălți, Renato Usatîi, iar pentru perioada concediului acordat s-a dispus continuarea exercitării interimatului de viceprimarul Leonid Babii, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept în vigoare. Susține reclamantul că la 14 aprilie 2016 în coraport cu prevederile art.68 al Legii privind administrația publică locală, a notificat primarul municipiului Bălți despre ilegalitatea actelor controlate și a solicitat reexaminarea și anularea 1 dispozițiilor, însă autoritatea emitentă și-a menținut poziția în privința actelor contestate. Afirmă că viceprimarul în exercitarea atribuțiilor funcției de primar interimar nu poate figura ca conducător al primarului. Indică că norma juridică nu atribuie primarului interimar competența de acordare a concediului primarului și dispunerea exercitării în numele său a interimatului funcției de primar, prin urmare, acordarea concediilor și dispunerea interimatului funcției de primar, contravine prevederilor legislației în vigoare.

Relevă că la stabilirea valabilității actelor autorităților administrației publice locale, acestea trebuie să întrunească un șir de cerințe care le-ar asigura legalitatea. Nerespectarea uneia din condiții atrage anularea, nulitatea sau inexistența actului administrativ. Una din condițiile de valabilitate a actului administrativ este ca acesta să fie emis de autoritatea competentă. Consideră că dispozițiile nr.481 din 16 iulie 2015, nr.598 din 20 august 2015, nr.642 din 07 iulie 2015, nr.681 din 28 septembrie 2015 sunt ilegale și emise cu încălcarea competenței stabilite. Solicită reclamantul Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, anularea dispozițiilor nr.481 din 16 iulie 2015, nr.598 din 20 august 2015, nr.642 din 07 iulie 2015 și nr.681 din 28 septembrie 2015 „Cu privire la acordarea d-lui Renato Usatîi a concediului neplătit”.

La data de 17 martie 2017, reclamantul Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a RM, a depus cerere de completare a cerințelor, în care a invocat că prin emiterea acestor acte viceprimarul Leonid Babii și-a depășit atribuțiile prevăzute de normele imperative ale Legii privind administrația publică locală, Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Codul muncii și Dipoziției nr.833 din 30 decembrie 2015 „Cu privire la atribuțiile conducerii Primăriei municipiului Bălți și ale secretarului Consiliului municipal”. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 23 mai 2017 a fost respinsă acțiunea ca neântemeiată (f.d.76, 82-87). Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, conform prevederilor art. 29 alin. (1) lit.c) din Legea privind administrația publică locală pe întreaga perioadă de asigurare a interimatului viceprimarul îndeplinește toate atribuțiile primarului, inclusiv și cele ce țin de personal.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017 a fost admis apelul declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, casată hotărârea Judecătorie Bălți (sediul Central) din 23 mai 2017 și pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii. Au fost anulate dispozițiile viceprimarului mun. Bălți, Leonid Babii - nr.481 din 16 iulie 2015 de acordare primarului mun. Bălți, Renato Usatîi, a două zile calendaristice de concediu neplătit, nr.598 din 20 august 2015 de acordare primarului mun. Bălți, Renato Usatîi, a două zile calendaristice de concediu neplătit, nr.642 din 07 septembrie 2015 de acordare primarului mun. Bălți, Rnato Usatîi, a unei zi calendaristice de concediu neplătit, nr.681 din 28 septembrie 2015 de acordare primarului mun.

Bălți, Renato Usatîi, a cinci zile calendaristice de concediu neplătit. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că obiect al speței sunt patru acte administrative cu caracter individual emise de viceprimarul Leonid Babii, cu încălcarea competenței. 2 La fel instanța de apel a constatat că la materialele cauzei nu au fost prezentate probe prin care s-ar confirma că primarul mun. Bălți, Renato Usatîi, ar fi emis dispoziții la data de 16 iulie 2015, 20 august 2015, 07 septembrie 2015 și 28 septembrie 2016, privind transmiterea împuternicirilor sale către viceprimarul Leonid Babii, pentru exercitarea interimatului funcției de primar.

Totodată, instanța de apel a reținut că transmiterea ilegală a împuternicirilor primarului către viceprimar sunt consemnate și confirmate tot de către același viceprimar – Leonid Babii, care ilegal a semnat și și-a atribuit sie împuternicirile primarului, fapt care se confirmă prin pct. 2, a fiecărei dispoziții contestate: nr.481. nr.598, nr.642, nr.681. La data de 07 decembrie 2017, în termenul prevăzut de lege, Primarul mun. Bălți a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel contestate și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii sau după caz restituirea pricinii spre rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a apreciat eronat circumstanțele cauzei În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat normele de drept material, precum și nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele importante ale pricinii, iar concluziile instanței vin în contradicție cu ultimele. Menționează recurentul că instanța de apel, la adoptarea soluției sale a examinat ca obiect al acțiunii invocate de reclamant, dispozițiile primarului mun. Bălți care și este parte în proces, însă instanța de apel a anulat dispozițiile viceprimarului mun.

Bălți Leonid Babii, care nu a fost atras în proces și nici nu s-a pus în discuție atragerea acestuia. Consideră că decizia instanței de apel este lipsită de conținut executoriu față de primarul mun. Bălți Renato Usatîi, împotriva căruia a fost depusă acțiunea precum și față de viceprimarul mun. Bălți Leonid Babii, care nu este parte în proces. Susține că instanța de apel arbitrar a admis, în lipsa unor înscrisuri argumentul reclamantului că controlul de legalitate al actelor administrative contestate s-a efectuat cu respectarea obligațiilor legale imperative și în cadrul unei proceduri legale, nu s-a expus asupra tardivității acțiunii, fapt invocat de pârât, nu s-a dat apreciere neidentificării componenței participaților și a admis emiterea unei hotărâri judecătorești executorii în privința drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor neatrase în proces.

Declară că acceptarea tacită a încălcării obligațiilor legale imperative de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat la declanșarea procedurii de control de legalitate a actelor administrative, admiterea unei cereri de chemare în judecată fără a fi stabilită legalitatea actelor reclamantului au dus la emiterea unei decizii ilegale. La data de 03 ianuarie 2018, în adresa intimatului Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost expediată copia recursului declarat de către Primarul mun. Bălți cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. 3 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către primarul mun.

Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito versus Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer versus Germania, 22 martie 2016), pe când în recursul declarat de către primarul mun. Bălți, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către primarul mun.

Bălți, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către primarul mun. Bălți se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5