3ra-110/18 — contestarea actelor administrative

prima instanță: A. Donos dosarul nr. 3ra-110/18

instanța de apel: A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș

Î N C H E I E R E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Primarul municipiului Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipal Bălți cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de către Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, casată

hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 23 mai 2017 și pronunțată o nouă

hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 27 mai 2016, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun. Bălți cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul indică că, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei

de Stat, în ordinea art.67-68 a Legii privind administrația publică locală nr.436-XVl,

din 28 decembrie 2006, a declanșat procedura controlului de legalitate a dispozițiilor

nr.481 din 16 iulie 2015 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului

neplătit”, nr.598 din 20 august 2015 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a

concediului neplătit”, nr.642 din 07 iulie 2015 „Cu privire la acordarea dlui Renato

Usatîi a concediului neplătit”, nr.681 din 28 septembrie 2015 „Cu privire la acordarea

dlui Renato Usatîi a concediului neplătit”.

Menționează că în cadrul controlului efectuat s-a statuat, că prin dispozițiile

nr.481, nr.598, nr.642, nr.681, emise de primarul interimar al municipiului Bălți,

Leonid Babii, au fost acordate concedii neplătite primarului mun. Bălți, Renato

Usatîi, iar pentru perioada concediului acordat s-a dispus continuarea exercitării

interimatului de viceprimarul Leonid Babii, fapt ce vine în contradicție cu normele de

drept în vigoare.

Susține reclamantul că la 14 aprilie 2016 în coraport cu prevederile art.68 al

Legii privind administrația publică locală, a notificat primarul municipiului Bălți

despre ilegalitatea actelor controlate și a solicitat reexaminarea și anularea

1

dispozițiilor, însă autoritatea emitentă și-a menținut poziția în privința actelor

contestate.

Afirmă că viceprimarul în exercitarea atribuțiilor funcției de primar interimar nu

poate figura ca conducător al primarului.

Indică că norma juridică nu atribuie primarului interimar competența de

acordare a concediului primarului și dispunerea exercitării în numele său a

interimatului funcției de primar, prin urmare, acordarea concediilor și dispunerea

interimatului funcției de primar, contravine prevederilor legislației în vigoare.

Relevă că la stabilirea valabilității actelor autorităților administrației publice

locale, acestea trebuie să întrunească un șir de cerințe care le-ar asigura legalitatea.

Nerespectarea uneia din condiții atrage anularea, nulitatea sau inexistența actului

administrativ. Una din condițiile de valabilitate a actului administrativ este ca acesta

să fie emis de autoritatea competentă.

Consideră că dispozițiile nr.481 din 16 iulie 2015, nr.598 din 20 august 2015,

nr.642 din 07 iulie 2015, nr.681 din 28 septembrie 2015 sunt ilegale și emise cu

încălcarea competenței stabilite.

Solicită reclamantul Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, anularea

dispozițiilor nr.481 din 16 iulie 2015, nr.598 din 20 august 2015, nr.642 din 07 iulie

2015 și nr.681 din 28 septembrie 2015 „Cu privire la acordarea d-lui Renato Usatîi a

concediului neplătit”.

La data de 17 martie 2017, reclamantul Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat a RM, a depus cerere de completare a cerințelor, în care a invocat că prin

emiterea acestor acte viceprimarul Leonid Babii și-a depășit atribuțiile prevăzute de

normele imperative ale Legii privind administrația publică locală, Legii cu privire la

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Codul muncii și Dipoziției

nr.833 din 30 decembrie 2015 „Cu privire la atribuțiile conducerii Primăriei

municipiului Bălți și ale secretarului Consiliului municipal”.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 23 mai 2017 a fost respinsă

acțiunea ca neântemeiată (f.d.76, 82-87).

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, conform prevederilor

art. 29 alin. (1) lit.c) din Legea privind administrația publică locală pe întreaga

perioadă de asigurare a interimatului viceprimarul îndeplinește toate atribuțiile

primarului, inclusiv și cele ce țin de personal.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, casată hotărârea

Judecătorie Bălți (sediul Central) din 23 mai 2017 și pronunțată o nouă hotărâre de

admitere a acțiunii. Au fost anulate dispozițiile viceprimarului mun. Bălți, Leonid

Babii - nr.481 din 16 iulie 2015 de acordare primarului mun. Bălți, Renato Usatîi, a

două zile calendaristice de concediu neplătit, nr.598 din 20 august 2015 de acordare

primarului mun. Bălți, Renato Usatîi, a două zile calendaristice de concediu neplătit,

nr.642 din 07 septembrie 2015 de acordare primarului mun. Bălți, Rnato Usatîi, a

unei zi calendaristice de concediu neplătit, nr.681 din 28 septembrie 2015 de acordare

primarului mun. Bălți, Renato Usatîi, a cinci zile calendaristice de concediu neplătit.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că obiect al speței sunt patru

acte administrative cu caracter individual emise de viceprimarul Leonid Babii, cu

încălcarea competenței.

2

La fel instanța de apel a constatat că la materialele cauzei nu au fost prezentate

probe prin care s-ar confirma că primarul mun. Bălți, Renato Usatîi, ar fi emis

dispoziții la data de 16 iulie 2015, 20 august 2015, 07 septembrie 2015 și 28

septembrie 2016, privind transmiterea împuternicirilor sale către viceprimarul Leonid

Babii, pentru exercitarea interimatului funcției de primar.

Totodată, instanța de apel a reținut că transmiterea ilegală a împuternicirilor

primarului către viceprimar sunt consemnate și confirmate tot de către același

viceprimar – Leonid Babii, care ilegal a semnat și și-a atribuit sie împuternicirile

primarului, fapt care se confirmă prin pct. 2, a fiecărei dispoziții contestate: nr.481.

nr.598, nr.642, nr.681.

La data de 07 decembrie 2017, în termenul prevăzut de lege, Primarul mun.

Bălți a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel contestate și

emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii sau după caz restituirea

pricinii spre rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată,

deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în

mod eronat legea, a apreciat eronat circumstanțele cauzei

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel a interpretat și

aplicat eronat normele de drept material, precum și nu a constatat și elucidat pe deplin

toate circumstanțele importante ale pricinii, iar concluziile instanței vin în

contradicție cu ultimele.

Menționează recurentul că instanța de apel, la adoptarea soluției sale a

examinat ca obiect al acțiunii invocate de reclamant, dispozițiile primarului mun.

Bălți care și este parte în proces, însă instanța de apel a anulat dispozițiile

viceprimarului mun. Bălți Leonid Babii, care nu a fost atras în proces și nici nu s-a

pus în discuție atragerea acestuia.

Consideră că decizia instanței de apel este lipsită de conținut executoriu față de

primarul mun. Bălți Renato Usatîi, împotriva căruia a fost depusă acțiunea precum și

față de viceprimarul mun. Bălți Leonid Babii, care nu este parte în proces.

Susține că instanța de apel arbitrar a admis, în lipsa unor înscrisuri argumentul

reclamantului că controlul de legalitate al actelor administrative contestate s-a

efectuat cu respectarea obligațiilor legale imperative și în cadrul unei proceduri

legale, nu s-a expus asupra tardivității acțiunii, fapt invocat de pârât, nu s-a dat

apreciere neidentificării componenței participaților și a admis emiterea unei hotărâri

judecătorești executorii în privința drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor

neatrase în proces.

Declară că acceptarea tacită a încălcării obligațiilor legale imperative de către

Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat la declanșarea procedurii de control de

legalitate a actelor administrative, admiterea unei cereri de chemare în judecată fără a

fi stabilită legalitatea actelor reclamantului au dus la emiterea unei decizii ilegale.

La data de 03 ianuarie 2018, în adresa intimatului Oficiul teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat a fost expediată copia recursului declarat de către Primarul mun.

Bălți cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință

în termenul stabilit.

3

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către primarul mun. Bălți nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito versus Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer versus

Germania, 22 martie 2016), pe când în recursul declarat de către primarul mun. Bălți,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către primarul mun. Bălți, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către primarul mun. Bălți se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5