3ra-249/19 — cu privire la contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-249/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central – A. Donos

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primarul municipiului

Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipiului Bălți cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care s-a

respins apelul declarat de către Primarul municipiului Bălți și s-a menținut hotărârea

din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

constată :

La 11 ianuarie 2018 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Primarului municipiului Bălți, prin care a

solicitat anularea dispoziției Primarului municipiului Bălți nr. 843 din 08 noiembrie

2017 „Cu privire la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit”.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că în temeiul art. 65 alin. (2) al Legii

nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, a efectuat controlul

de legalitate a Dispoziției Primarului municipiului Bălți nr. 843 din 08.11.2017 „Cu

privire la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit”.

În cadrul controlului s-a constatat că dispoziția în cauză a fost emisă de primarul

interimar al municipiului Bălți, Igor Șeremet, prin care a fost acordat concediu

neplătit Primarului municipiului Bălți, Renato Usatîi, iar pentru perioada

concediului acordat s-a dispus că atribuțiile primarului vor fi exercitate în condițiile

dispoziției primarului nr. 833 din 30.12.2015.

A menționat că potrivit dispoziției Primarului municipiului Bălți nr. 833 din

30.12.2015 „Cu privire la atribuțiile conducerii Primăriei mun. Bălți și ale

secretarului Consiliului mun. Bălți”, s-a constatat că în conformitate cu prevederile

1

pct. 1.2 lit. a) al actului administrativ menționat supra „viceprimarul municipiului

Bălți, responsabil de finanțe și economie, comerț, alimentație publică și prestări

servicii populației, achiziții publice și relații economice externe asigură de drept

interimatul funcției de primar în cazurile prevăzute de legislația în vigoare cu drept

de primă semnătură”.

Art. 34 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din

28.12.2006 prevede că în cazul încetării înainte de termen a mandatului, al

suspendării din funcție sau al imposibilității primarului de a-și exercita atribuțiile,

interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.

Reclamantul a menționat că temei al exercitării de către Igor Șeremet a

interimatului funcției de primar al mun. Bălți a fost dispoziția Primarului

municipiului Bălți nr. 833 din 30.12.2015, iar art. 34 alin. (1) al Legii nr. 436 din

28.12.2006 privind administrația publică locală delimitează dreptul interimatului

funcției de primar.

A indicat că în dispoziția nr. 843 din 08.11.2017„Cu privire la acordarea lui

Renato Usatîi a concediului neplătit” este vorba de absența temporară a primarului.

Art. 34 alin. (3) al Legii nr. 436 din 28.12.2006 stabilește că în caz de absență

temporară, primarul poate delega, sub proprie răspundere, exercitarea atribuțiilor

sale viceprimarului sau, după caz, secretarului consiliului pe întreaga durată a

absenței sale. Astfel, viceprimarul în exercitarea atribuțiilor funcției de primar

interimar nu poate figura ca conducător al primarului. Norma juridică nu atribuie

primarului interimar competențe de acordare a concediului primarului.

În consecință, viceprimarul mun. Bălți, Igor Șeremet a exercitat interimatul

funcției de primar depășind atribuțiile stabilite de actele normative în vigoare.

Prin prisma normelor expuse rezultă că dispoziția nr. 843 din 08.11.2017„Cu

privire la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit” este ilegală, fiind emisă

contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței stabilite.

Reclamantul a menționat că a expediat în adresa Primarului mun. Bălți

notificarea nr. 1304/OT1-1286 din 15.12.2017, prin care a solicitat abrogarea actului

administrativ. La 26.12.2017 a parvenit răspunsul negativ de la Primarul mun. Bălți.

La 23 februarie 2018 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primarului municipiului Bălți, prin care a

solicitat anularea dispoziției Primarului municipiului Bălți nr. 962 din 21 decembrie

2017 „Cu privire la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit”. (f.d. 34-35)

În motivarea cererii reclamantul a invocat că dispoziția nr. 843 din

08.11.2017„Cu privire la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit” este

ilegală, fiind emisă contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței stabilite.

Reclamantul a menționat că a expediat în adresa Primarului mun. Bălți

notificarea nr. 1304/OT1-150 din 13.02.2018, prin care a solicitat abrogarea actului

administrativ. La 20.02.2018 a parvenit răspunsul negativ de la Primarul mun. Bălți.

Prin încheierea din 20 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

conexat cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipiului Bălți cu

privire la anularea dispoziției Primarului municipiului Bălți nr. 962 din 21 decembrie

2017 „Cu privire la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit”, înregistrată

cu nr. 3-46/2018, cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

2

Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipiului

Bălți, cu privire la anularea dispoziției Primarului municipiului Bălți nr. 843 din 08

noiembrie 2017 „Cu privire la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit”,

înregistrată cu nr. 3-7/2018. (f.d. 67)

Prin hotărârea din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-au admis

cererile de chemare în judecată depuse de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei

de Stat. S-au anulat dispozițiile Primarului municipiului Bălți nr. 843 din 08

noiembrie 2017 „Cu privire la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit” și

nr. 962 din 21 decembrie 2017 „Cu privire la acordarea lui Renato Usatîi a

concediului neplătit”. (f.d. 71, 75-84)

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de către Primarul municipiului Bălți și s-a menținut hotărârea din 27 aprilie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. (f.d. 108, 109-113)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că viceprimarul

Igor Șeremet prin emiterea dispozițiilor nr. 843 din 08 noiembrie 2017 „Cu privire

la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit” și nr. 962 din 21 decembrie

2017 „Cu privire la acordarea lui Renato Usatîi a concediului neplătit” și-a depășit

atribuțiile prevăzute de normele imperative ale Legii privind administrația publică

locală nr. 436 din 28.12.2006.

A mai menționat că viceprimarul Igor Șeremet nu era în drept să acorde

concediu primarului unității administrativ teritoriale, aceste acțiuni depășind

atribuțiile legale ale viceprimarului, chiar și în situația în care acesta exercita

atribuțiile de primar interimar. Art. 34 alin. (1) al Legii privind administrația publică

locală stabilește interimatul funcției de primar, în cazul încetării înainte de termen a

mandatului, al suspendării din funcție sau al imposibilității primarului de a-și

exercita atribuțiile. Însă, nici una din cazurile prevăzute de lege nu s-au realizat.

La 04 ianuarie 2019 Primarul municipiului Bălți a declarat recurs împotriva

deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 27 aprilie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin care a solicitat casarea hotărârilor, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunilor. (f.d. 118-123)

În motivarea recursului a invocat că actele judecătorești emise de către

instanțele inferioare sunt neîntemeiate, ilegale, deoarece s-au interpretat eronat

normele de drept legale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 06 noiembrie

2018.

Pe pagina web a instanței decizia a fost publicată la data de 18 decembrie 2018.

Prin scrisoarea de însoțire nr. 9024 din 27 decembrie 2018 instanța de apel a

expediat recurentului copia deciziei, care a fost recepționată la data de 28 decembrie

2018.

Recursul a fost depus la data de 04 ianuarie 2019, în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Primarul

municipiului Bălți este inadmisibil din următoarele considerente.

3

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Primarul municipiului Bălți asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

4

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Primarul municipiului Bălți, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Primarul municipiului Bălți, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5