3ra-716/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-716/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către primarul

municipiului Bălți,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva primarului

municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către primarul municipiului Bălți și a fost menținută

hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central,

constată:

La data de 03 mai 2018 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva primarului mun. Bălți cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în conformitate cu art. 65 din

Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a

efectuat controlul facultativ sub aspectul legalității al dispoziției primarului

mun.Bălți nr. 92 din 09 februarie 2018 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a

concediului neplătit”.

A menționat că, în urma controlului efectuat au fost constatate abateri de la

prevederile Legii enunțate.

A susținut că, a expediat în adresa primarului mun. Bălți notificarea

nr.1304/OT1-244 din 26 martie 2018, prin care a solicitat abrogarea dispoziției

enunțate, iar la data de 25 aprilie 2018 a parvenit răspunsul Primăriei mun. Bălți

nr.P-03-06/1245 din 25 aprilie 2018, prin care a fost respinsă notificarea.

A afirmat că, conform art. 29 alin. (1) din Legea enunțată, primarul exercită

în teritoriul administrat atribuțiile de bază.

1

A mai afirmat că, art. 110 din Constituția RM, precum și art. 4 din Legea

nr.704 din 27 decembrie 2001 stipulează că, teritoriul Republicii Moldova este

organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe

și sate. Astfel, unitățile administrativ-teritoriale reprezintă teritoriul administrat, în

cazul dat, mun. Bălți.

A relevat că, la data de 26 ianuarie 2018 primarul interimar al mun. Bălți, Lilia

Sava a emis dispoziția nr. 48 „Cu privire la delegarea dlui Renato Usatîi”, unde la

pct. 1 a fost indicată perioada delegării primarului în or. Moscova, Federația Rusă

și, anume, de la 29 ianuarie 2018 până la 09 februarie 2018 inclusiv.

A invocat că, în legătură cu faptul că, primarul mun. Bălți, Renato Usatîi nu

se afla pe teritoriul administrat, fiind delegat în or. Moscova până la data de 09

februarie 2018 inclusiv, intervine imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile sale.

A considerat că, emiterea și semnarea dispoziției nr. 92 din 09 februarie 2018

„Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului neplătit” în afara

teritoriului administrat contravine normelor de drept menționate.

A solicitat anularea dispoziției primarului mun. Bălți nr. 92 din 09 februarie

2018 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului neplătit”.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost

admisă acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a

fost anulată dispoziția primarului mun. Bălți nr. 92 din 09 februarie 2018 „Cu privire

la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului neplătit”.

Prin decizia din 05 martie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de către primarul mun. Bălți și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, la materialele dosarului a fost anexată dispoziția

nr. 48 din 26 ianuarie 2018 „Cu privire la delegarea dlui Renato Usatîi”, emisă de

către primarul interimar al mun. Bălți, Lilia Sava, prin care Renato Usatîi, primar al

mun. Bălți, a fost delegat în perioada 29 ianuarie 2018 - 09 februarie 2018 inclusiv,

în or. Moscova, Federația Rusă, pentru participare în vizită oficială. Prin urmare,

primarul mun. Bălți, Renato Usatîi nu se afla pe teritoriul administrat, fiind delegat

în or. Moscova până la data de 09 februarie 2018 inclusiv, ceea ce denotă

imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile sale.

În contextul celor expuse, instanța de apel a considerat că, prima instanță

corect a concluzionat că, emiterea și semnarea dispoziției nr. 92 din 09 februarie

2018 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului neplătit” în afara

teritoriului administrat contravine prevederilor art. 29 din Legea privind

administrația publică locală.

La data de 19 aprilie 2019 primarul mun. Bălți a depus recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire

la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

interpretat eronat legea.

2

A menționat că, nu este de acord cu concluzia instanței de apel precum că,

primarul mun. Bălți, Renato Usatîi, la emiterea dispoziției nr. 92 din 09 februarie

2018 „Cu privire la acordarea dlui Renato Usatîi a concediului neplătit”, și-a depășit

împuternicirile, deoarece aflându-se în afara teritoriului mun. Bălți, era în

imposibilitate să-și îndeplinească atribuțiile.

A susținut că, Renato Usatîi, conform dispoziției nr. 48 din 26 ianuarie 2018,

semnată de către viceprimarul mun. Bălți, Lilia Sava, se afla în deplasare, fapt ce

nu-l decade din dreptul de a-și exercita atribuțiile.

A afirmat că, instanța de apel, la examinarea cauzei, nu a aplicat art. 3 alin.(2)

din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală

și a interpretat eronat art. 29 alin. (1) din Legea enunțată.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

astfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat

decizia contestată în adresa părților la data de 09 aprilie 2019.

Astfel, recursul, depus la data de 19 aprilie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul depus de către primarul mun. Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

4

Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective,

adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell

contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către primarul

mun.Bălți, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către

primarul mun. Bălți ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către primarul mun. Bălți se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5