3ra-42/19 — contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-42/19 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central jud: (A. Roșca) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți jud: (A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stanilă) Î N C H E I E R E 23 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Primarul municipiului Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s- a respins apelul declarat de Primarul municipiului Bălți și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din 16 martie 2018, c o n s t a t ă: La 06 decembrie 2017, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a invocat că, în ordinea art. 65 alin. (2) al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a efectuat un control privind legalitatea dispoziției Primarului mununicipiului Bălți nr. 704 din 18 septembrie 2017 ,,cu privire la acordarea d-lui Renato Usatîi a concediului neplătit”. Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a menționat că în cadrul controlului s-a constatat că dispoziția în cauză a fost emisă de primarul interimar al mun. Bălți, Igor Șeremet, prin care a fost acordat concediu neplătit Primarului mun. Bălți - Renato Usatîi, iar pentru perioada concediului s-a dispus ca atribuțiile primarului să fie exercitate în condițiile dispoziției Primarului nr. 833 din 30 decembrie 2015. Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a indicat că la data de 20 noiembrie 2017 a expediat în adresa Primarului mun.

Bălți notificarea cu nr. 1304/OT1-i 203, prin care a solicitat abrogarea actului administrativ. La data de 28 noiembrie 2017 în adresa Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a parvenit răspunsul din partea Primăriei mun. Bălți cu nr. P-03-016/4747, prin care notificarea a fost respinsă. 1 Reclamantul, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a relatat că consideră drept ilegală dispoziția enunțată, deoarece conform art. 1 a Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006, primarul este autoritatea reprezentativă a populației din cadrul unității administrativ-teritoriale și executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Iar, în virtutea art. 32 alin.1 a aceleiași Legi, în exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ și individual.

Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a indicat că potrivit dispoziției Primarului mun. Bălți nr. 833 din 30 decembrie 2015 „cu privire la atribuțiile conducerii Primăriei mun. Bălți și ale secretarului Consiliului mun. Bălți”, s-a constatat că în conformitate cu prevederile pct. 1.2 lit. a) al actului administrativ menționat supra, „viceprimarul mun. Bălți responsabil de finanțe și economie, comerț, alimentație publică și prestări servicii populației, achiziții publice și relații economice externe, asigură de drept interimatul funcției de primar în cazurile prevăzute de legislația în vigoare cu drept de primă semnătură”.

Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a invocat că Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 prin prisma art. 34 alin. (1), stabilește expres situațiile în care interimatul se asigură de drept, astfel, în baza normei menționate doar „în cazul încetării înainte de termen a mandatului, al suspendării din funcție sau al imposibilității primarului de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar”. Drept temei al exercitării de către Igor Șeremet a interimatului funcției de primar al mun. Bălți a fost dispoziția primarului mun. Bălți nr. 833 din 30 decembrie 2015. Prevederile dispoziției în cauză în coraport cu norma stabilită de art. 34 alin. (1) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 delimitează clar perimetrul asigurării de drept al interimatului funcției de primar.

Or, în dispoziția nr. 704 din 18 septembrie 2017 se indică drept temei de emitere a acesteia, absența temporară a primarului. Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a relatat că, viceprimarul Igor Șeremet, cu derogare de la prevederile legislației în vigoare, a emis dispoziția nr. 704 din 18 septembrie 2017. Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a menționat că în situația absenței temporare, primarul, conform dispozițiilor art. 34 alin. (3) al legii menționate, trebuia să emită dispoziția privind delegarea sub proprie răspundere exercitarea atribuțiilor sale viceprimarul sau după caz secretarul consiliului pe întrega durată a absenței sale. Legislația națională impune expres autorității primarului emiterea unui act administrativ prin care se aduc la îndeplinire dispozițiile legii sau al unui act normativ subordonat legii.

Mai mult ca atât, reieșind din prevederile normelor Legii privind administrația publică locală nr. 436 din data de 28 decembrie 2006, art. 26 alin. (5), precum și din art. 120 alin. (1) al Codului muncii, se constată că legiuitorul prin dispozițiile menționate face o delimitare a capacităților juridice dintre primar și viceprimar. Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a relatat că viceprimarul în exercitarea atribuțiilor funcției de primar interimar nu poate figura ca conducător al primarului. Norma juridică nu atribuie primarului interimar competența de acordare a concediului primarului și dispunerea exercitării în numele său a interimatului funcției de primar. 2 Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a invocat că acordarea concediilor și dispunerea interimatului funcției de primar, contravine prevederilor legislației în vigoare.

În consecință, viceprimarul mun. Bălți Igor Șeremet, a exercitat interimatul funcției de primar depășind atribuțiile stabilite de actele normative. Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat anularea dispoziției Primarului interimar al municipiului Bălți nr. 704 din data de 18 septembrie 2017 ,,cu privire la acordarea d-lui Renato Usatîi a concediului neplătit”. Prin hotărârea din 16 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului mun. Bălți cu privire la contestarea actului administrativ, s-a anulat despoziția Primarului interimar al municipiului Bălți nr. 704 din 18 septembrie 2017 ,,cu privire la acordarea d-lui Renato Usatîi a concediului neplătit”.

Prin decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Primarul mun. Bălți și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din 16 martie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ. În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că prin dispoziția Primarului mun. Bălți nr. 833 din 30 decembrie 2015 cu privire la atribuțiile conducerii Primăriei mun. Bălți și ale secretarului Consiliului mun. Bălți, s-au aprobat atribuțiile primarului mun. Bălți, viceprimarilor mun. Bălți, a secretarului Consiliului mun.

Bălți. Astfel, potrivit prevederilor pct.1.2 lit. a) al dispoziției menționate, viceprimarul mun. Bălți, responsabil de finanțe și economie, comerț, alimentație publică și prestări servicii populației, achiziții publice și relații economice externe asigură de drept interimatul funcției de primar în cazurile prevăzute de legislația în vigoare cu drept de primă semnătură. La fel, instanța de apel a mai constatat că, la data de 18 septembrie 2017 Primarul interimar al mun. Bălți Igor Șeremet, a emis dispoziția nr. 704 din 18 septembrie 2017, prin care a acordat Primarului mun. Bălți Renato Usatîi, 30 de zile calendaristice de concediu neplătit, pe perioada: de la 19 septembrie 2017 pînă la 18 octombrie 2017, inclusiv.

Pentru perioada de concediu al primarului Renato Usatîi, atribuțiile de serviciu s-a dispus a fi exercitate în condițiile dispoziției Primarului nr. 833 din 30 decembrie 2015 cu privire la atribuțiile conducerii Primăriei mun. Bălți și ale secretarului Consiliului municipal cu modificările și completările ulterioare. Instanța de apel a menționat că la data de 04 octombrie 2017 secretarul Consiliului mun. Bălți a expediat în adresa Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, lista dispozițiilor Primarului mun. Bălți privind activitatea de bază a primăriei pentru luna septembrie 2017, de la nr. 308 până la nr. 341, precum și lista dispozițiilor primarului cu privire la personal emise în luna septembrie 2017. La 05 octombrie 2017 Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat secretarului Consiliului mun.

Bălți prezentarea dispoziției nr. 704 din 18 septembrie 2017, pentru a o supune controlului legalității, la fel, și a documentelor ce au stat la 3 baza emiterii dispoziției respective. Consiliul mun. Bălți la data de 31 octombrie 2017 i-a expediat Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat dispoziția solicitată. Instanța de apel a invocat că la data de 20 noiembrie 2017 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în urma controlului efectuat în baza art. 65 a Legii mai sus-enunțate, a expediat în adresa Primarului mun. Bălți notificarea nr. 1304/OT1- 1203, prin care a solicitat abrogarea deciziei nr. 704 din 18 septembrie 2017 cu privire la acordarea d-lui Renato Usatîi a concediului neplătit.

Prin scrisoarea nr. P- 03-06/4747 din 28 noiembrie 2017 notificarea Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT1-1203 din 20 noiembrie 2017, a fost respinsă. De asemenea, instanța de apel a invocat prevederile art. 82 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006, care prevede că în exercitarea mandatului, consilierii locali, primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții raioanelor sânt în serviciul colectivității locale și se bucură de protecția și garanțiile acordate prin Legea privind statutul alesului local. Persoanele enumerate la alin.(1), cu excepția consilierilor, au dreptul la concediu de odihnă anual, în condițiile legislației în vigoare. Concediul de odihnă anual se acordă conform programării aprobate de consiliul respectiv.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 120 alin. 1 al Codul muncii, Din motive familiale și din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimțămîntul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de pînă la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărîre). La fel, instanța de apel a invocat prevederile art.34 alin. 1 din Legea privind administrația publică locală care stabilește expres situațiile în care se asigură interimatul de drept a funcției de viceprimar. Deci, în cazul de față, exercitarea interimatului funcției de primar al mun. Bălți de către Igor Șeremet, s-a dispus cu derogare de la nomele citate.

Or, interimatul funcției de primar se exercită de drept de către un viceprimar în cazurile: încetării înainte de termen a mandatului, al suspendării din funcție sau al imposibilității primarului de a-și exercita atribuțiile. Iar în cazul absenței temporare a primarului, cum ar fi pe motiv de aflare în concediu, primarul urma să dispună, pe propria răspundere, exercitarea atribuțiilor sale de către viceprimar. Astfel, instanța de apel a reiterat că dispozițiile legale citate mai sus fac o delimitare a capacității juridice dintre primar-interimar și viceprimar. Astfel, viceprimarul în exercitarea atribuțiilor funcției de primar interimar nu poate figura ca conducător al Primăriei. Or, primarul interimar nu are competență de a acorda concediu primarului și de a dispune, din numele său, a interimatului funcției de primar, deoarece situația dată contravine prevederilor art.34 din Legea privind administrația publică locală.

Instanța de apel a indicat că emiterea dispoziției nr. 704 din 18 septembrie 2017 de către viceprimarul mun. Bălți Igor Șeremet, contravine prevederilor art. 34 din Legea cu privire la administrația publică locală; fapt ce condiționează anularea acesteia. Instanța de apel a respins argumentele apelantului precum că Curtea Constituțională în decizia sa nr. 112 din 04 decembrie 2017 a reținut că preluarea de către primarul interimar a plenitudinii atribuțiilor titularului funcției are menirea să asigure continuitatea exercitării atribuțiilor primarului, în cazul în care survin 4 circumstanțe de natură a face imposibilă activitatea acestuia din urmă. Or, după cum se pretinde în decizia menționată, legiuitorul nu a determinat volumul atribuțiilor primarului interimar în cazul imposibilității primarului de a-și exercita atribuțiile.

În acest context, instanța de apel a reținut că decizia menționată a Curții Constituționale se referă la temeiul și situația instituirii de drept a interimatului funcției de primar, situație care este vizată în alin.(1) a art. 34 din Legea privind administrația publică locală, sub aspectul imposibilității primarului de a-și exercita atribuțiile. Iar, în actuala cauză nu se atestă situația imposibilității primarului de a-și exercita atribuțiile, ci situația absenței temporare a primarului, reglementată de legiuitor conform alin. (3) a art. 34 din aceeași Lege. Instanța de apel a considerat că, concluzia primei instanțe este una corectă, argumentele apelantului fiind nefondate, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat cu menținerea hotărârii primei instanțe.

La 15 noiembrie 2018, Primarul municipiului Bălți, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii, de respingere a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat. În motivarea cererii de recurs, recurentul Primarul municipiului Bălți, a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanței, le consideră ilegale și neîntemeiate care urmează a fi casate, din motiv că au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Recurentul Primarul municipiului Bălți, a indicat că dispoziția Primarului mun.

Bălți nr. 833 din 30 decembrie 2015, a fost modificată prin dispoziția Primarului nr. 569 din 09 decembrie 2016. Prin modificările respective atribuțiile de asigurare de drept a interimatului funcției de primar au fost transferate de la viceprimarul responsabil de finanțe și economie către viceprimarul responsabil de administrarea proprietății municipale, relații funciare, arhitectură și construcții, gospodărie municipală, post care la acel moment era ocupat de către viceprimar Igor Șeremet. Recurentul Primarul municipiului Bălți, a invocat prevederile art. 26 alin. (1) și (2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 care stabilește statutul primarului și în care se spune că primarul este șeful administrației publice locale și cade sub incidența Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Deci, pe lângă faptul că primarul este autoritate publică locală, el mai este și conducător al Primăriei, unitate unde este angajat personalul Primăriei. Recurentul Primarul municipiului Bălți, a invocat prevederile art. 15 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010 care stipulează că persoanelor cu funcții de demnitate publică (inclusiv primarilor), li se acordă un concediu de odihnă anual plătit, cu o durată de 35 de zile calendaristice, dacă legea specială nu prevede altfel. Potrivit aceleiași norme juridice persoanele cu funcții de demnitate publică pot beneficia și de alte tipuri de concedii, conform legislației muncii, dacă legea specială nu prevede altfel, iar concediul persoanei cu funcție de demnitate publică se acordă prin actul administrativ al conducătorului autorității publice, în care activează persoana respectivă.

În art. 24 5 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, se menționează că dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legilor ce reglementează activitatea persoanei cu funcție de demnitate publică. Recurentul Primarul municipiului Bălți, a mai invocat prevederile art. 120 alin. (1) din Codul municii nr. 154-XV din 28 martie 2003 în care este indicat că din motive familiale și din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimțământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre).

Cu toate că primarul are statut de conducător el în același timp este și salariat al unității, din care considerent dispozițiile acestei norme juridice pot fi aplicate și primarului. Așadar, potrivit normelor juridice citate supra primarul în calitatea sa de persoană cu funcție de demnitate publică, dar și de salariat are dreptul la un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, iar prin dispoziția contestată acest drept a fost realizat cu respectarea limitei de 120 de zile calendarestice, deoarece durata concediului neplătit acordat prin dispoziția contestată este de 30 de zile calendaristice. Recurentul Primarul municipiului Bălți, a menționat că potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006, în cazul imposibilității primarului de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.

Potrivit sensului respectivei norme juridice, pe întreaga perioadă de asigurare a interimatului viceprimarul îndeplinește toate atribuțiile primarului, inclusiv și cele ce țin de personal și care sunt stabilite în art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, în care se menționează că primarul numește, stabilește atribuțiile și încetează raporturile de serviciu sau de muncă cu șefii de subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi municipale din subordinea autorității administrației publice locale respective, personalul primăriei, conduce și controlează activitatea acestora, contribuie la formarea și reciclarea profesională.

Acordarea concediilor salariaților primăriei inclusiv și primarului în perioada asigurarea interimatului este parte componentă a atribuțiilor ce țin de gestionarea personalului primăriei, legătură cu aceasta la emiterea respectivelor dispoziții n-a fost încălcat raportul de subordonare dintre primar și viceprimar. Recurentul Primarul municipiului Bălți, consideră că instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat eronat prevederile art. 34 alin. (1) și (3) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 în care este stipulat că în cazul încetării înainte de termen a mandatului, al suspendării din funcție sau imposibilității primarului de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de drept de către viceprimar.

În caz de absență temporară, primarul poate delega, sub proprie răspundere, exercitarea atribuțiilor sale viceprimarului sau, după caz, secretarului consiliului pe întreaga durată a absenței sale. Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată recurentului Primarul 6 municipiului Bălți, la 10 octombrie 2018, conform scrisorii nr. 21350 (f.d. 92), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de către Primarul municipiului Bălți, la 15 noiembrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 03 decembrie 2018, în adresa intimatului Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost expediată copia recursului declarat de Primarul municipiului Bălți, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Intimatul, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv, și nu a depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de Primarul municipiului Bălți. Examinând temeiurile recursului declarat de Primarul municipiului Bălți, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primarul municipiului Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Primarul municipiului Bălți se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 7 În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Primarul municipiului Bălți.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primarul municipiului Bălți împotriva deciziei din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8