3ra-1328/18 — Contestarea actului administrativ

3ra-1328/18 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1328/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire la contestarea

actului administrativ și cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Bălți

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient accesoriu Primarul

mun. Bălți cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul declarat de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a fost casată hotărârea

din 02 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 22 iunie 2017 reclamantul Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire

la anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 3/56 din 30 martie 2017 „Cu privire la

delegarea în străinătate a dlui Renato Usatîi”.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în temeiul art. 64 al Legii din

privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și pct.8 lit. g) din

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009,

a efectuat controlul sub aspectul legalității a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 3/56

din 30 martie 2017 „Cu privire la delegarea în străinătate a dlui Renato Usatîi”.

A susținut că, în cadrul controlului efectuat s-a constatat că, prin decizia în cauză

Consiliul mun. Bălți l-a delegat în interes de serviciu pe Renato Usatîi pentru perioada

1

de 60 de zile calendaristice, în Federația Rusă pentru participare în vizită oficială.

A specificat că, la data de 11 mai 2017, în temeiul art. 68 al Legii privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, a notificat Consiliul mun.

Bălți despre ilegalitatea actului controlat și a solicitat abrogarea acestuia, însă

notificarea în cauză a fost respinsă prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 5/9 din 09

iunie 2017.

A afirmat că, decizia menționată este contrară prevederilor pct. 9 și 13 din

hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea

salariaților entităților din Republica Moldova nr. 10 din 05 iunie 2012, or cererea lui

Renato Usatîi de aprobare a vizitei oficiale în Federația Rusă pentru perioada 10 aprilie

2017 – 30 iunie 2017 nu este însoțită de invitația autorităților publice din regiunea în

care este delegat.

A precizat că, conform art. 29 lit. n) din Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, primarul reprezintă colectivitatea locală în

relațiile cu alte autorități publice, iar orice vizită oficială în străinătate se face cu un

scop bine determinat și nu de ordin general și abstract. Aici se impune prezența

invitației din partea țării (regiunii) gazdă, cu indicarea datei întâlnirii și actelor care

urmează a fi încheiate în cadrul convorbirilor. Orice activitate pentru dezvoltarea

social-economică a colectivității locale a cărei realizare este posibilă doar cu suportul

organelor guvernamentale străine necesită a fi argumentată și inițiată exclusiv în cazul

existenței acordului părții străine, manifestat prin invitația acesteia de a lua parte la

acțiunile de implementare a măsurilor de progres în diverse sfere a vieții social-

economice. Lista activităților preconizate pentru perioada de delegare în Federația

Rusă, invocate de către Primarul mun. Bălți, vin în contradicție cu realitățile

mediatizate de către acesta în sursele mass media.

A relatat că, actele normative ale autorităților administrației publice centrale și

locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și

hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. Totodată, actul juridic sau clauza care contravin

normelor imperative sînt nule dacă legea nu prevede altfel (art. 220 alin. (l) din Codul

civil al RM). Cu atât mai mult că, normele respective nu se găsesc reflectate în decizia

Consiliului mun. Bălți.

A solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 3/56 din 30 martie 2017

„Cu privire la delegarea în străinătate a dlui Renato Usatîi”.

La data de 26 iulie 2017 reclamantul Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient

accesoriu Primarul mun. Bălți cu privire la anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr.

5/10 din 09 iunie 2017 „Cu privire la prelungirea termenului delegării în străinătate a

dlui Renato Usatîi”.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în conformitate cu art. 64 al Legii

privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și pct. 8 lit. g) din

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009,

a efectuat controlul sub aspectul legalității a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 5/10

2

din 09 iunie 2017 „Cu privire la prelungirea termenului delegării în străinătate a dlui

Renato Usatîi”.

A menționat că, în cadrul controlului efectuat s-a constatat că, prin decizia în

cauză Consiliul mun. Bălți a prelungit termenul delegării în interes de serviciu a dlui

Renato Usatîi, pe o perioadă de 22 zile calendaristice, în Federația Rusă pentru

participare în vizită oficială.

A notat că, la data de 21 iunie 2017, în baza art. 68 al Legii privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, a notificat Consiliul mun. Bălți despre

ilegalitatea actului controlat și a solicitat abrogarea acestuia, însă acesta nu a luat nici

o atitudine față de notificarea expediată.

A relevat că, decizia menționată este contrară prevederilor pct. 9 și 13 din

hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea

salariaților entităților din Republica Moldova nr. 10 din 05 iunie 2012, or cererea lui

Renato Usatîi de aprobare a vizitei oficiale în Federația Rusă pentru perioada 09 iunie

2017 – 30 iunie 2017 nu este însoțită de invitația autorităților publice din regiunea în

care este delegat.

A invocat că, conform art. 29 lit. n) din Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, primarul reprezintă colectivitatea locală în

relațiile cu alte autorități publice, iar orice vizită oficială în străinătate se face cu un

scop bine determinat și nu de ordin general și abstract. Aici se impune prezența

invitației din partea țării (regiunii) gazdă, cu indicarea datei întâlnirii și actelor care

urmează a fi încheiate în cadrul convorbirilor. Orice activitate pentru dezvoltarea

social-economică a colectivității locale a cărei realizare este posibilă doar cu suportul

organelor guvernamentale străine necesită a fi argumentată și inițiată exclusiv în cazul

existenței acordului părții străine, manifestat prin invitația acesteia de a lua parte la

acțiunile de implementare a măsurilor de progres în diverse sfere a vieții social-

economice. Lista activităților preconizate pentru perioada de delegare în Federația

Rusă, invocate de către Primarul mun. Bălți, vin în contradicție cu realitățile

mediatizate de către acesta în sursele mass media.

A subliniat că, actele normative ale autorităților administrației publice centrale

și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum

și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. Totodată, actul juridic sau clauza care

contravin normelor imperative sînt nule dacă legea nu prevede altfel (art.220 alin. (l)

din Codul civil al RM). Cu atât mai mult că, normele respective nu se găsesc reflectate

în decizia Consiliului mun. Bălți.

A solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 5/10 din 09 iunie 2017

„Cu privire la prelungirea termenului delegării în străinătate a dlui Renato Usatîi”.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

cererile de chemare în judecată menționate mai sus, au fost conexate într-un singur

proces (f.d. 37).

Prin hotărârea din 02 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunile

depuse de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat

3

de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a fost casată hotărârea din 02 martie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care au

fost admise acțiunile Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și au fost anulate

deciziile Consiliului mun. Bălți nr. 3/56 din 30 martie 2017 „Cu privire la delegarea în

străinătate a dlui Renato Usatîi” și nr. 5/10 din 09 iunie 2017 „Cu privire la prelungirea

termenului delegării în străinătate a dlui Renato Usatîi”.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, prevederile pct. 9 și 13 alin.

(2) din hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la

delegarea salariaților entităților din Republica Moldova nr. 10 din 05 iunie 2012,

statuează că delegatul care plecă peste hotarele țării, fie din proprie inițiativă, fie ca

urmare a delegării lui din partea conducătorului autorității, necesită să dispună de

invitație personală din partea țării gazde. Or, invitația personală este necesară în ambele

cazuri, atât în condițiile plecării din proprie inițiativă, cât și în condițiile delegării.

Aceste două situații exclud obligativitatea deținerii unei invitații personale doar în

condițiile participării delegatului la concursuri organizate de către diverse fundații și

entități din alte țări.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel

Bălți a menționat că la materialele cauzei nu a fost identificată o invitație personală a

primarului Renato Usatîi din partea țării primitoare, Federația Rusă. Totodată, nu s-a

stabilit nici faptul participării primarului la concursuri organizate de către

fundații/entități din Federația Rusă, pentru a nu fi necesar o astfel de invitație.

Astfel, instanța de apel a reținut că Consiliul mun. Bălți, ignorând prevederile

legale enunțate supra, totodată neținând cont de faptul că este necesară invitația oficială

din partea țării gazde, a dispus totuși delegarea Primarului Renato Usatîi cu vizita

oficială în Federația Rusă.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

de Apel Bălți a conchis asupra necesității anulării deciziilor Consiliului municipal Bălți

nr. 3/56 din 30 martie 2017 „Cu privire la delegarea în străinătate a dlui Renato Usatîi”

și nr. 5/10 din 09 iunie 2017 „Cu privire la prelungirea termenului delegării în

străinătate a dlui Renato Usatîi”, deoarece au fost emise contrar prevederilor legale.

La data de 06 august 2018, prin intermediul oficiului poștal Consiliul mun. Bălți

și Primarul mun. Bălți au declarat recurs împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții

de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a interpretat în mod eronat

legea, or sintagma stabilită în pct. 13 din hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea

Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova

nr. 10 din 05 iunie 2012, „proprie inițiativă” și „fiind delegați, având invitații

personale” pot exista și pot fi aplicate independent una de alta.

A susținut că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și

anume art. 14 alin. (2) lit. j) și k) din Legea privind administrația publică locală nr. 436

din 28 decembrie 2006, ignorând totodată art. art. 3 alin. (2), 29 alin. (1) lit. n) din

aceeași Lege, art. 4 alin. (4) din Carta Europeană a Autonomiei Locale și art. 5 lit. c)

4

din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din

16 iunie 2010.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 iunie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 25 iulie 2018 (f.d.120

verso).

Astfel, recursul, declarat la data de 06 august 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

5

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Consiliul mun. Bălți și Primarul

mun. Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6