3ra-1235/18 — contestarea actului administrativ.

Dosarul nr. 3ra-1235/18

Prima instanță, Judecătoria Bălți: Sv. Ghercavii

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul

mun. Bălți și Primarul mun. Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți

al Cancelariei de Stat al Republicii Moldova împotriva Consiliului mun. Bălți,

intervenient accesoriu Primarul mun. Bălți – Renato Usatîi cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Consiliul mun. Bălți și menținută hotărârea din 13

decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți

c o n s t a t ă:

La data de 27 septembrie 2017, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient

accesoriu Primarul mun. Bălți – Renato Usatîi cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 20 iulie 2017, Consiliul mun. Bălți

a emis decizia nr. 7/20, prin care Primarul mun. Bălți – Renato Usatîi a fost delegat, în

interes de serviciu, în Federația Rusă, cu vizită oficială, pe perioada 21 iulie 2017 – 18

septembrie 2017, inclusiv, (60 de zile calendaristice). Iar, după expirarea termenului

indicat în pct. 1, termenul dat, urmând a fi prelungit, în conformitate cu adresarea

parvenită de la Primarul mun. Bălți.

A declarat că, sub aspectul legalității actului administrativ supra vizat, a fost

efectuat un control în rezultatul căruia s-a constatat că acesta a fost emis cu încălcarea

prevederilor legislației în vigoare.

A susținut că la 15 august 2017, a înaintat Consiliului mun. Bălți notificarea nr.

1304/OT

1

-906, solicitând anularea deciziei nr. 7/20 din 20 iulie 2017 „Cu privire la

delegarea în străinătate a dlui Renato Usatîi”, însă prin decizia nr. 8/25 din 09

septembrie 2017, notificarea a fost respinsă ca neîntemeiată.

1

A considerat reclamantul că la emiterea actului administrativ contestat, Consiliul

mun. Bălți a încălcat prevederile legislației în vigoare, în special pct. 9 din

Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05 ianuarie 2012, care stipulează că

delegarea în străinătate a conducătorilor și funcționarilor din cadrul autorităților

administrației publice locale de nivelul întâi se realizează prin dispoziția primarului sau

a persoanei care îl înlocuiește, în condițiile legii.

Coordonarea se face în baza unei informații despre scopul și oportunitatea

delegării, perioada, localitatea/țara gazdă, precum și a devizului de cheltuieli, cu

indicarea sursei de acoperire a cheltuielilor respective.

La fel, pct. 13 din același Regulament, stabilește că salariaților care pleacă peste

hotarele republicii la stagiere, instruire, specializare și schimb de experiență din proprie

inițiativă sau fiind delegați, având invitații personale sau pentru a participa la concursuri

organizate de către diverse fundații și entități din alte țări, i se vor păstra locurile de

muncă, precum și se vor compensa cheltuielile de deplasare, potrivit deciziilor luate de

conducătorii entităților în care activează, în conformitate cu prevederile art. 213 și 214

din Codul muncii.

Mai mult ca atît, reieșind din dispozițiile art. 29 lit. n) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, primarul, în teritoriul

administrat, reprezintă colectivitatea locală în relațiile cu alte autorități publice,

persoane fizice sau juridice din țară sau din străinătate, precum și în instanțele

judecătorești, în condițiile legii; semnează actele și contractele încheiate în numele

colectivității locale, cu excepțiile prevăzute de lege.

Respectiv, orice vizită oficială în străinătate se face cu un scop bine determinat și

nu de ordin general și abstract, în situația dată fiind strict-necesară prezența invitației

din partea țării (regiunii) gazdă, cu indicarea datei întâlnirii și actelor care urmează a fi

încheiate în cadrul convorbirilor.

A menționat reclamantul că orice activitate pentru dezvoltarea social-economică a

colectivității locale, a cărei realizare este posibilă doar cu suportul organelor

guvernamentale străine, necesită a fi argumentată și inițiată exclusiv în cazul existenței

acordului părții străine manifestat prin invitația acesteia de a lua parte la acțiunile de

implementare a măsurilor de progres în diverse sfere a vieții social-economice.

Pe când în decizia nr. 7/20 din 20 iulie 2017 „Cu privire la delegarea în străinătate

a dlui Renato Usatîi”, contrar legii, nu a fost indicat scopul vizitei, oportunitatea

delegării, devizul de cheltuieli, cu indicarea sursei de acoperire a cheltuielilor

respective, precum și nu se atestă invitația țării gazde.

Or, actele normative ale autorităților administrației publice centrale și locale

trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și

hotărârilor și ordonanțelor Guvernului.

În contextul expus, a cerut Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat anularea

deciziei nr. 7/20 din 20 iulie 2017 „Cu privire la delegarea în străinătate a dlui Renato

Usatîi” emisă de către Consiliul mun. Bălți, ca fiind ilegală.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, acțiunea a fost admisă,

fiind anulată decizia nr. 7/20 din 20 iulie 2017 „Cu privire la delegarea în străinătate a

dlui Renato Usatîi” emisă de către Consiliul mun. Bălți, ca fiind ilegală.

2

Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de către Consiliul mun. Bălți și menținută hotărârea din 13 decembrie 2017 a

Judecătoriei Bălți.

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile prin faptul că

reieșind din prevederile pct. 13 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților

entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05

ianuarie 2012, delegatul care pleacă peste hotarele țării, fie din propria inițiativă, fie ca

urmare a delegării lui din partea conducătorului autorității, necesită în mod obligatoriu

să dispună de invitație personală din partea țării gazde, or, invitația personală fiind

necesară în ambele cazuri atît în condițiile plecării din proprie inițiativă, cât și în

condițiile delegării.

Însă, la baza emiterii deciziei nr. 7/20 din 20 iulie 2017 a stat doar solicitarea

Primarului mun. Bălți – Renato Usatîi, fără a fi prezentată în acest sens informația

despre scopul și oportunitatea delegării, devizul de cheltuieli, cu indicarea sursei de

acoperire a cheltuielilor respective, precum și în lipsa invitației din partea autorităților

publice din țara gazdă – Federația Rusă, în care ultimul a fost delegat.

La fel, nu a fost stabilit nici faptul participării Primarului mun. Bălți – Renato

Usatîi la diverse concursuri organizate de fundații/entități din Federația Rusă, situație

care ar exclude necesitatea prezentării invitației respective.

Au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că Primarul mun. Bălți –

Renato Usatîi, în vederea plecării lui cu vizită oficială în Federația Rusă, în interes de

serviciu, urma să dețină invitație personală din partea țării respective, ceea ce la cazul

speței nu se atestă.

La 23 iulie 2018, Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți, prin intermediul

reprezentantului – Oleg Leahu, în baza procurii nr. 03-19/1542 din 14 iunie 2018, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului,

casarea deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 13 decembrie

2017 a Judecătoriei Bălți, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca

neîntemeiată.

În susținerea recursului Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți au invocat că

instanța de apel eronat a interpretat prevederile pct. 13 din Regulamentul cu privire la

delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 10 din 05 ianuarie 2012, în special ce se referă la sintagmele „din proprie

inițiativă” și „fiind delegați, având invitații personale”, care pot exista și pot fi aplicate

independent una față de cealaltă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel

Bălți a fost expediată în adresa Consiliului mun. Bălți și Primarului mun. Bălți la 12

iunie 2018 (f.d. 74), însă lipsesc date când a fost recepționată de către recurenți.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Consiliul mun. Bălți și

Primarul mun. Bălți la 23 iulie 2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La data de 14 august 2018, în adresa Oficiului Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat

a fost expediată copia recursului declarat de către Consiliul mun. Bălți și Primarul mun.

3

Bălți, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Consiliul mun. Bălți și

Primarul mun. Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul Consiliului

mun. Bălți și Primarului mun. Bălți precum că instanța de apel eronat a interpretat

prevederile pct. 13 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din

4

Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05 ianuarie 2012, în

special ce se referă la sintagmele „din proprie inițiativă” și „fiind delegați, având

invitații personale”, care pot exista și pot fi aplicate independent una față de cealaltă, or,

legislația în vigoare, cert și expres, stipulează că atît în cazul plecării salariatului peste

hotarele republicii la stagiere, instruire, specializare și schimb de experiență din proprie

inițiativă, cât și în cazul delegării acestuia, este necesar în mod obligatoriu invitația

personală din partea țării gazdă, ceea ce la cazul speței nu se atestă.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5