3ra-1235/18 — contestarea actului administrativ.

Dosarul nr. 3ra-1235/18 Prima instanță, Judecătoria Bălți: Sv. Ghercavii Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă Î N C H E I E R E 17 octombrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat al Republicii Moldova împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient accesoriu Primarul mun.

Bălți – Renato Usatîi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Consiliul mun. Bălți și menținută hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți c o n s t a t ă: La data de 27 septembrie 2017, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient accesoriu Primarul mun. Bălți – Renato Usatîi cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 20 iulie 2017, Consiliul mun. Bălți a emis decizia nr. 7/20, prin care Primarul mun. Bălți – Renato Usatîi a fost delegat, în interes de serviciu, în Federația Rusă, cu vizită oficială, pe perioada 21 iulie 2017 – 18 septembrie 2017, inclusiv, (60 de zile calendaristice).

Iar, după expirarea termenului indicat în pct. 1, termenul dat, urmând a fi prelungit, în conformitate cu adresarea parvenită de la Primarul mun. Bălți. A declarat că, sub aspectul legalității actului administrativ supra vizat, a fost efectuat un control în rezultatul căruia s-a constatat că acesta a fost emis cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare. A susținut că la 15 august 2017, a înaintat Consiliului mun. Bălți notificarea nr. 1304/OT 1 -906, solicitând anularea deciziei nr. 7/20 din 20 iulie 2017 „Cu privire la delegarea în străinătate a dlui Renato Usatîi”, însă prin decizia nr. 8/25 din 09 septembrie 2017, notificarea a fost respinsă ca neîntemeiată. 1 A considerat reclamantul că la emiterea actului administrativ contestat, Consiliul mun.

Bălți a încălcat prevederile legislației în vigoare, în special pct. 9 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05 ianuarie 2012, care stipulează că delegarea în străinătate a conducătorilor și funcționarilor din cadrul autorităților administrației publice locale de nivelul întâi se realizează prin dispoziția primarului sau a persoanei care îl înlocuiește, în condițiile legii. Coordonarea se face în baza unei informații despre scopul și oportunitatea delegării, perioada, localitatea/țara gazdă, precum și a devizului de cheltuieli, cu indicarea sursei de acoperire a cheltuielilor respective.

La fel, pct. 13 din același Regulament, stabilește că salariaților care pleacă peste hotarele republicii la stagiere, instruire, specializare și schimb de experiență din proprie inițiativă sau fiind delegați, având invitații personale sau pentru a participa la concursuri organizate de către diverse fundații și entități din alte țări, i se vor păstra locurile de muncă, precum și se vor compensa cheltuielile de deplasare, potrivit deciziilor luate de conducătorii entităților în care activează, în conformitate cu prevederile art. 213 și 214 din Codul muncii.

Mai mult ca atît, reieșind din dispozițiile art. 29 lit. n) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, primarul, în teritoriul administrat, reprezintă colectivitatea locală în relațiile cu alte autorități publice, persoane fizice sau juridice din țară sau din străinătate, precum și în instanțele judecătorești, în condițiile legii; semnează actele și contractele încheiate în numele colectivității locale, cu excepțiile prevăzute de lege. Respectiv, orice vizită oficială în străinătate se face cu un scop bine determinat și nu de ordin general și abstract, în situația dată fiind strict-necesară prezența invitației din partea țării (regiunii) gazdă, cu indicarea datei întâlnirii și actelor care urmează a fi încheiate în cadrul convorbirilor.

A menționat reclamantul că orice activitate pentru dezvoltarea social-economică a colectivității locale, a cărei realizare este posibilă doar cu suportul organelor guvernamentale străine, necesită a fi argumentată și inițiată exclusiv în cazul existenței acordului părții străine manifestat prin invitația acesteia de a lua parte la acțiunile de implementare a măsurilor de progres în diverse sfere a vieții social-economice. Pe când în decizia nr. 7/20 din 20 iulie 2017 „Cu privire la delegarea în străinătate a dlui Renato Usatîi”, contrar legii, nu a fost indicat scopul vizitei, oportunitatea delegării, devizul de cheltuieli, cu indicarea sursei de acoperire a cheltuielilor respective, precum și nu se atestă invitația țării gazde.

Or, actele normative ale autorităților administrației publice centrale și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. În contextul expus, a cerut Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat anularea deciziei nr. 7/20 din 20 iulie 2017 „Cu privire la delegarea în străinătate a dlui Renato Usatîi” emisă de către Consiliul mun. Bălți, ca fiind ilegală. Prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, acțiunea a fost admisă, fiind anulată decizia nr. 7/20 din 20 iulie 2017 „Cu privire la delegarea în străinătate a dlui Renato Usatîi” emisă de către Consiliul mun. Bălți, ca fiind ilegală. 2 Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Consiliul mun.

Bălți și menținută hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți. Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile prin faptul că reieșind din prevederile pct. 13 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05 ianuarie 2012, delegatul care pleacă peste hotarele țării, fie din propria inițiativă, fie ca urmare a delegării lui din partea conducătorului autorității, necesită în mod obligatoriu să dispună de invitație personală din partea țării gazde, or, invitația personală fiind necesară în ambele cazuri atît în condițiile plecării din proprie inițiativă, cât și în condițiile delegării.

Însă, la baza emiterii deciziei nr. 7/20 din 20 iulie 2017 a stat doar solicitarea Primarului mun. Bălți – Renato Usatîi, fără a fi prezentată în acest sens informația despre scopul și oportunitatea delegării, devizul de cheltuieli, cu indicarea sursei de acoperire a cheltuielilor respective, precum și în lipsa invitației din partea autorităților publice din țara gazdă – Federația Rusă, în care ultimul a fost delegat. La fel, nu a fost stabilit nici faptul participării Primarului mun. Bălți – Renato Usatîi la diverse concursuri organizate de fundații/entități din Federația Rusă, situație care ar exclude necesitatea prezentării invitației respective. Au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că Primarul mun.

Bălți – Renato Usatîi, în vederea plecării lui cu vizită oficială în Federația Rusă, în interes de serviciu, urma să dețină invitație personală din partea țării respective, ceea ce la cazul speței nu se atestă. La 23 iulie 2018, Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți, prin intermediul reprezentantului – Oleg Leahu, în baza procurii nr. 03-19/1542 din 14 iunie 2018, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată. În susținerea recursului Consiliul mun. Bălți și Primarul mun.

Bălți au invocat că instanța de apel eronat a interpretat prevederile pct. 13 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05 ianuarie 2012, în special ce se referă la sintagmele „din proprie inițiativă” și „fiind delegați, având invitații personale”, care pot exista și pot fi aplicate independent una față de cealaltă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă că copia deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost expediată în adresa Consiliului mun.

Bălți și Primarului mun. Bălți la 12 iunie 2018 (f.d. 74), însă lipsesc date când a fost recepționată de către recurenți. În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți la 23 iulie 2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege. La data de 14 august 2018, în adresa Oficiului Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat a fost expediată copia recursului declarat de către Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. 3 Bălți, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Consiliul mun.

Bălți și Primarul mun. Bălți este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul Consiliului mun. Bălți și Primarului mun.

Bălți precum că instanța de apel eronat a interpretat prevederile pct. 13 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din 4 Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05 ianuarie 2012, în special ce se referă la sintagmele „din proprie inițiativă” și „fiind delegați, având invitații personale”, care pot exista și pot fi aplicate independent una față de cealaltă, or, legislația în vigoare, cert și expres, stipulează că atît în cazul plecării salariatului peste hotarele republicii la stagiere, instruire, specializare și schimb de experiență din proprie inițiativă, cât și în cazul delegării acestuia, este necesar în mod obligatoriu invitația personală din partea țării gazdă, ceea ce la cazul speței nu se atestă.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi respinse. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Consiliul mun.

Bălți și Primarul mun. Bălți ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Consiliul mun. Bălți și Primarul mun. Bălți se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 5