Decizia nr. 330 din 29 septembrie 2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Neamţ – Secţia I civilă şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 1.233/103/2024, de Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.215/90/2024, de Tribunalul Botoşani – Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.483/40/2024 şi de Tribunalul Braşov – Secţia I civilă în Dosarul nr. 587/62/2024*.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă. Pârâta din Dosarul nr. 587/62/2024* a depus un punct de vedere, prin care a aderat la concluziile raportului întocmit în cauză de către judecătorii-raportori.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, au fost comunicate opinii de către specialiştii consultaţi – Institutul Naţional al Magistraturii, Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara şi Ministerul Sănătăţii – Direcţia managementul resurselor umane şi structuri sanitare, Serviciul drepturi salariale, iar Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.233/103/2024, Tribunalul Neamţ – Secţia I civilă şi de contencios administrativ a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă acordarea indemnizaţiei de 500 lei, prevăzută la art. 3 1 alin. (1) lit. f) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă şi asistenţilor medicali comunitari, angajaţi în aparatul de specialitate al primarului unităţii administrativ-teritoriale sau numai celor angajaţi într-o unitate sanitară, precum şi dacă acordarea acesteia, în cazul de faţă, este condiţionată de depunerea unei declaraţii pe propria răspundere potrivit art. 3 alin. (3) şi (4) din Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3.301/791/2023 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 3 1 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept la 19 noiembrie 2024 cu nr. 2.920/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 29 septembrie 2025.

Prin Încheierea din 11 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.215/90/2024, Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă de indemnizaţia prevăzută la art. 3 1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază şi personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 16 ianuarie 2025 cu nr. 130/1/2025, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.920/1/2024, în baza art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

Prin Încheierea din 13 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.483/40/2024, Tribunalul Botoşani – Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: Dacă prevederile art. 3 1 alin. (1) lit. f) şi g) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023 pentru stabilirea unor măsuri la nivelul structurii organizatorice aferente unităţilor sanitare, precum şi stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public şi pentru completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii şi în domeniul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, se aplică şi personalului din sistemul public de asistenţă socială/servicii sociale cu sau fără cazare salarizat conform subpunctelor 3.2 şi 3.3 din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. Dacă prevederile art. 3 1 alin. (1) lit. f) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023 pentru stabilirea unor măsuri la nivelul structurii organizatorice aferente unităţilor sanitare, precum şi stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public şi pentru completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii şi în domeniul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, se aplică întregului personal salarizat conform subpunctului 3.2 din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 sau doar personalului reprezentat de tehnicienii de radiologie şi imagistică licenţiaţi, asistenţii medicali de laborator clinic licenţiaţi, asistenţii medicali licenţiaţi în balneofiziokinetoterapie şi recuperare, asistenţii medicali dentari licenţiaţi, asistenţii medicali de profilaxie dentară licenţiaţi, asistenţii medicali licenţiaţi în nutriţie şi dietetică, asistenţii medicali, moaşe, surori medicale, indiferent de nivelul studiilor, precum şi cei asimilaţi acestora şi cum se face asimilarea cu funcţiile arătate mai sus. Dacă prevederile art. 3 1 alin. (1) lit. g) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023 pentru stabilirea unor măsuri la nivelul structurii organizatorice aferente unităţilor sanitare, precum şi stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public şi pentru completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii şi în domeniul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, se referă şi la personalul din sistemul public de asistenţă socială/servicii sociale cu sau fără cazare salarizat conform subpunctelor 3.2 şi 3.3 din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 7 februarie 2025, cu nr. 320/1/2025, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.920/1/2024, în baza art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

Prin Încheierea din 10 ianuarie 2025, pronunţată în Dosarul nr. 587/62/2024*, Tribunalul Braşov – Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în cadrul familiei ocupaţionale sănătate şi asistenţă socială, asistenţii medicali din dispensarele medicale şcolare sunt îndreptăţiţi să beneficieze de indemnizaţia lunară prevăzută de art. 3 1 alin. (1) lit. f) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 20 iunie 2025 cu nr. 1.345/1/2025, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.920/1/2024 în baza art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. II. Dispoziţiile legale supuse interpretării

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) ” Anexa nr. II Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate şi asistenţă socială»

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023 pentru stabilirea unor măsuri la nivelul structurii organizatorice aferente unităţilor sanitare, precum şi stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public şi pentru completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii şi în domeniul fiscal (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023) ” Art. I. – În anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, la capitolul II, după articolul 3 se introduce un nou articol, art. 3 1 , cu următorul cuprins: ” Art. 3 1 . – (1) Începând cu data de 1 august 2023, personalul de specialitate medico-sanitar care efectuează gărzi în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar-sanitar care asigură asistenţa medicală beneficiază şi de o indemnizaţie lunară stabilită în cuantum brut după cum urmează: a) 500 lei pentru medicii specialişti şi primari care efectuează lunar o gardă în afara normei legale de bază; b) 1.000 lei pentru medicii specialişti şi primari care efectuează lunar cel puţin 2 gărzi în afara normei legale de bază; c) 500 lei pentru biologii, chimiştii şi biochimiştii care efectuează lunar cel puţin 2 gărzi; d) 500 lei pentru asistenţii medicali, tehnicienii de radiologie şi imagistică licenţiaţi, asistenţii medicali de laborator clinic licenţiaţi, licenţiaţi în balneofiziokinetoterapie şi recuperare, asistenţii medicali dentari licenţiaţi, asistenţii medicali de profilaxie dentară licenţiaţi, asistenţii medicali licenţiaţi în nutriţie şi dietetică, moaşe, surori medicale, indiferent de nivelul studiilor; e) 100 lei pentru fiecare zi lucrată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează, dar nu mai mult de 300 lei lunar pentru toate categoriile de personal, cu excepţia celor prevăzute la lit. a-c). (…)».”

Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023) ” Art. II. – În anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, la capitolul II, articolul 3 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: ” Art. 3 1 . – (1) Începând cu luna august 2023, personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar salarizat potrivit prezentei anexe beneficiază de o singură indemnizaţie lunară stabilită în cuantum brut după cum urmează: (…) f) 500 de lei pentru tehnicienii de radiologie şi imagistică licenţiaţi, asistenţii medicali de laborator clinic licenţiaţi, asistenţii medicali licenţiaţi în balneofiziokinetoterapie şi recuperare, asistenţii medicali dentari licenţiaţi, asistenţii medicali de profilaxie dentară licenţiaţi, asistenţii medicali licenţiaţi în nutriţie şi dietetică, asistenţii medicali, moaşe, surori medicale, indiferent de nivelul studiilor, precum şi cei asimilaţi acestora; g) 100 de lei pentru fiecare zi lucrată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează, dar nu mai mult de 300 de lei lunar pentru toate categoriile de personal, cu excepţia celor prevăzute la lit. a-e).(…)» (…).”

Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3.301/791/2023 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 3 1 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 septembrie 2023, cu completările ulterioare (Ordinul nr. 3.301/791/2023). ” Art. 3. – (1) Sumele reprezentând influenţele financiare ce decurg din punerea în aplicare a prevederilor art. 3 1 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc şi se solicită de către reprezentantul legal al unităţilor sanitare, care răspund de realitatea şi exactitatea acestora, conform prevederilor legale în vigoare. (2) Documentele justificative care însoţesc factura şi care stau la baza decontării sumelor solicitate reprezentând influenţele financiare ce decurg din punerea în aplicare a prevederilor art. 3 1 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, sunt: a) situaţia centralizată a sumelor care urmează a fi decontate în luna respectivă corelate cu statele de plată, detaliată pe fiecare tip de indemnizaţie prevăzută la art. 3 1 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare; b) situaţia privind sumele reprezentând influenţele financiare determinate de drepturile salariale prevăzute la art. 3 1 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, defalcate nominal, calculate pentru fiecare salariat; c) declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al unităţii sanitare privind corectitudinea, legalitatea şi exactitatea sumelor solicitate lunar, cu precizarea expresă a îndeplinirii verificărilor necesare pentru asigurarea concordanţei între indemnizaţiile cuvenite şi activitatea desfăşurată de personal în cadrul unităţii sanitare. (3) Pentru a putea beneficia de indemnizaţiile prevăzute la art. 3 1 alin. (1) lit. a)-d) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, fiecare dintre persoanele beneficiare are obligaţia depunerii lunar a unei declaraţii pe propria răspundere, în înţelesul dispoziţiilor art. 326 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, din care să rezulte următoarele: a) unităţile sanitare, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, cu care a avut încheiate contracte individuale de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă în luna de referinţă; b) numărul de gărzi efectuate în luna de referinţă la fiecare dintre unităţile sanitare cu care are încheiate contracte individuale de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă; c) opţiunea pentru unitatea sanitară care îi va acorda o singură indemnizaţie lunară stabilită în cuantum brut, potrivit legii, având obligaţia de a transmite opţiunea realizată, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii declaraţiei, şi către celelalte unităţi sanitare în care mai prestează activităţi în linia de gardă. (4) Pentru a putea beneficia de indemnizaţiile prevăzute la art. 3 1 alin. (1) lit. f) şi g) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, fiecare dintre persoanele beneficiare are obligaţia depunerii lunar a unei declaraţii pe propria răspundere, în înţelesul dispoziţiilor art. 326 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, din care să rezulte următoarele: a) unităţile sanitare, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, în care şi-au desfăşurat activitatea conform pregătirii profesionale într-o formă legală în luna de referinţă; b) opţiunea pentru unitatea sanitară care îi va acorda o singură indemnizaţie lunară stabilită în cuantum brut, potrivit legii, având obligaţia de a transmite opţiunea realizată, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii declaraţiei, şi către celelalte unităţi sanitare în care mai prestează activităţi.” III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept Dosarul nr. 1.233/103/2024 (Sesizarea nr. 2.920/1/2025)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ – Secţia I civilă şi de contencios administrativ la 11.06.2023, cu nr. de Dosar 1.233/103/2024, reclamanta AAA a chemat în judecată pârâta unitatea administrativ-teritorială comuna „BB”, judeţul Neamţ (UAT BB) şi a solicitat instanţei de judecată să dispună: (i) anularea Deciziei nr. aa/13.03.2024; (ii) obligarea pârâtei la stabilirea în favoarea reclamantei a dreptului de natură salarială reprezentat de indemnizaţia lunară în cuantum brut de 500 lei şi achitarea acesteia lunar de la data devenirii executorie a hotărârii judecătoreşti; (iii) obligarea pârâtei la achitarea unei despăgubiri egale cu indemnizaţia de 500 lei lunar, aferentă perioadei august 2023 şi până la data la care se va pune în executare hotărârea judecătorească, sumă actualizată la data plăţii cu rata inflaţiei; (iv) achitarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că este angajată din anul 2016 pe postul de asistent medical comunitar în cadrul UAT BB, pe un post în afara numărului de posturi al aparatului de specialitate al primarului.

În drept, au fost invocate prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2017, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017), cele ale capitolului II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 şi cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 42/2023, reclamanta susţinând, în esenţă, că pârâta nu a pus în aplicare dispoziţiile legale care îi dădeau dreptul reclamantei la indemnizaţia lunară în cuantum brut de 500 lei, cu toate că avea această obligaţie, eludând, astfel, timp de aproape un an de zile, o normă imperativă.

Pârâta UAT BB a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii, invocând, în esenţă, neîndeplinirea condiţiilor legale pentru ca reclamanta să beneficieze de dreptul invocat, respectiv nedepunerea, de către petentă, a declaraţiei obligatorii prevăzute de Ordinul nr. 3.301/791/2023.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 2.215/90/2024 (Sesizarea nr. 130/1/2025)

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea – Secţia I civilă la 19.08.2024 cu nr. 2.215/90/2024, Sindicatul „Drepturile Copilului” Râmnicu Vâlcea, în numele membrilor de sindicat CC, DD ş.a.m.d., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea (DGASPC Vâlcea), ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei la: (i) plata sumei de 500 de lei lunar pentru tehnicienii de radiologie şi imagistică licenţiaţi, asistenţii medicali de laborator clinic licenţiaţi, asistenţii medicali licenţiaţi în balneofiziokinetoterapie şi recuperare, asistenţii medicali dentari licenţiaţi, asistenţii medicali de profilaxie dentară licenţiaţi, asistenţii medicali licenţiaţi în nutriţie şi dietetică, asistenţii medicali, moaşe, surori medicale, indiferent de nivelul studiilor, precum şi cei asimilaţi acestora, începând cu luna august 2023 şi până la data introducerii cererii de chemare în judecată; (ii) plata sumei de 100 de lei pentru fiecare zi lucrată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează, dar nu mai mult de 300 de lei lunar pentru membrii de sindicat reprezentaţi, începând cu luna august 2023 şi până la data introducerii cererii de chemare în judecată; (iii) achitarea sumelor de mai sus actualizate şi indexate, de la data scadenţei pentru fiecare sumă şi până la data plăţii efective; (iv) plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat prevederile art. 3 1 alin. (1) lit. f) şi g) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023, în cuprinsul căruia, pentru mai multe categorii de salariaţi, se prevăd anumite drepturi băneşti, membrii de sindicat reprezentaţi încadrându-se în ipotezele articolului indicat.

Se precizează că sumele datorate membrilor de sindicat nu provin nici de la ordonatorul de credite Consiliul Judeţean Vâlcea şi nici din alte fonduri proprii ale angajatorului, ci sunt asigurate prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI – Transferuri între unităţi ale administraţiei publice [art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023], iar aceste indemnizaţii lunare nu se iau în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017.

În drept, au fost invocate şi dispoziţiile art. 159, 160, 161 şi 162 ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 53/2003 sau Codul muncii), alături de Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023.

Pârâta DGASPC Vâlcea a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii introduse de către reclamant ca neîntemeiată, susţinând, în esenţă, că salarizarea personalului care lucrează în cele trei sectoare principale, ce rezultă din dispoziţiile capitolului I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 [unităţi sanitare reglementate prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 95/2006); unităţi de asistenţă medico-socială – Normele privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţă medico-sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 412/2003 (Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 412/2003), şi unităţi de asistenţă socială/servicii sociale potrivit dispoziţiilor cuprinse în Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 292/2011)], este aplicată în mod diferit.

Reclamanţii din dosar sunt angajaţi în cadrul centrelor de plasament aflate în subordinea DGASPC Vâlcea.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 1.483/40/2024 (Sesizarea nr. 320/1/2025)

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani – Secţia I civilă la 20.08.2024, reclamanţii EE prin Sindicatul „Impact” Botoşani au chemat în judecată pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani (DGASPC Botoşani), solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei la: (i) acordarea, începând cu luna august 2023, a indemnizaţiei lunare stabilite în cuantum brut de 500 de lei, prevăzută de art. 3 1 alin. (1) lit. f) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum a fost modificat prin articolul II al Ordonanţei Guvernului nr. 42/2023, asistenţilor medicali indiferent de studii şi asimilaţilor acestora; (ii) acordarea, începând cu luna august 2023, a indemnizaţiei lunare stabilite în cuantum brut de 100 de lei pentru fiecare zi lucrată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează, dar nu mai mult de 300 de lei lunar, prevăzută la art. 3 1 alin. (1) lit. g) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum a fost modificat prin articolul II al Ordonanţei Guvernului nr. 42/2023 pentru toate categoriile de personal; (iii) calcularea diferenţelor între drepturile cuvenite şi cele efectiv acordate şi actualizarea acestor sume cu rata inflaţiei de la data scadenţei şi până la data plăţii efective a sumei datorate şi a dobânzii legale calculate conform Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011), începând cu data introducerii acţiunii la instanţă şi până la data plăţii efective; (iv) plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea acţiunii au fost depuse la dosar două răspunsuri ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale adresate federaţiilor sindicale, din care rezultă că respectivele reglementări se aplică şi în sectorul de asistenţă socială şi medico-socială.

Pârâta DGASPC Botoşani a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulate de Sindicatul „Impact” Botoşani pentru membrii de sindicat, personal contractual din cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi X din cadrul DGASPC Botoşani, ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a susţinut, în esenţă, că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar la care face referire art. 3 1 din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru 153/2017, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023, salarizat potrivit acestei anexe, nu se regăseşte în structura DGASPC Botoşani.

Personalul din cadrul DGASPC Botoşani (inclusiv asistenţi medicali, infirmieri, instructori de ergoterapie, maseur, bucătar din cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi X) este reîncadrat şi salarizat potrivit pct. 3 – Instituţii şi unităţi de asistenţă socială/servicii sociale cu sau fără cazare, subpct. 3.1. – Salarii de bază pentru funcţii de conducere şi 3.2. – Salarii de bază pentru personalul de specialitate din instituţiile şi unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără personalitate juridică din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, în aceste subcapitole neregăsindu-se personal medico-sanitar şi auxiliar sanitar.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 587/62/2024* (Sesizarea nr. 1.345/1/2025)

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov – Secţia I civilă cu nr. 587/62/2024*, reclamantul Sindicatul Salariaţilor din Administraţia Publică din Judeţul Braşov (Sindicatul SAP Braşov), în numele şi pentru membrii de sindicat EE ş.a.m.d., în contradictoriu cu pârâta Direcţia de Asistenţă Socială Făgăraş (DAS Făgăraş), a solicitat instanţei de judecată ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la: (i) plata indemnizaţiilor lunare în valoare de 500 de lei, prevăzute de art. 3 1 alin. (1) lit. f) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023, începând cu drepturile salariale aferente lunii august 2023, actualizate în funcţie de rata inflaţiei la data efectivă a plăţii; (ii) plata dobânzii legale penalizatoare aferente drepturilor salariale neacordate, de la data scadenţei şi până la plata efectivă a sumelor datorate.

În fapt, membrii de sindicat reprezentaţi au calitatea de personal de specialitate medico-sanitar în cadrul DAS Făgăraş, deservind cabinetele medicale şcolare din municipiul Făgăraş.

Reclamanţii invocă reglementările cuprinse la pct. 4 al notei de la pct. 2 lit. c) anexa c.4. din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 şi arată că legea nu distinge între asistenţii medicali care beneficiază de dreptul prevăzut de art. 3 1 alin. (1) lit. f) din capitolul II al anexei nr. II la legea-cadru anterior menţionată în funcţie de unitatea angajatoare şi nu condiţionează sub acest aspect acordarea indemnizaţiei care face obiectul litigiului, fapt confirmat prin precizările Ministerului Sănătăţii cuprinse în Adresa emisă la 1.09.2023. Prin urmare, refuzul pârâtei de a acorda această indemnizaţie este nejustificat şi încalcă dispoziţiile art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii.

Pârâta DAS Făgăraş a depus întâmpinare, prin care a solicitat, pe fond, respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală, arătând că cererea reclamanţilor este neîntemeiată inclusiv din perspectiva neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 3 alin. (4) din Ordinul nr. 3.301/791/2023.

Prin Sentinţa civilă nr. 725/CA din 18 septembrie 2024, Tribunalul Braşov – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei funcţionale a acestei secţii şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei I civile a Tribunalului Braşov, dispunând trimiterea dosarului secţiei specializate competente. Astfel, s-a format, pe rolul Secţiei I civile a Tribunalului Braşov, Dosarul nr. 587/62/2024*.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii Dosarul nr. 1.233/103/2024 (Sesizarea nr. 2.920/1/2025)

Prin Încheierea de şedinţă din 7 noiembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: a) litigiul are ca obiect stabilirea şi plata drepturilor salariale, b) reclamanta are calitatea de asistent medical comunitar, fiind plătită din fonduri publice; c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea procesului, iar această chestiune de drept nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Instanţa de trimitere a apreciat că, odată verificată îndeplinirea acestor condiţii, sesizarea devine obligatorie, fără a se mai impune analiza condiţiei existenţei unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că este necesar potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, invocând în susţinerea acestei concluzii preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 2.215/90/2024 (Sesizarea nr. 130/1/2025)

Prin Încheierea de şedinţă din 11 noiembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi de art. 519 din Codul de procedură civilă, respectiv: a) instanţa de trimitere este învestită cu soluţionarea, în primă instanţă, a unei cauze ce are ca obiect drepturi de natură salarială pretinse de o categorie de personal plătit din fonduri publice – indemnizaţia prevăzută la art. 3 1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 constituie un drept salarial sau de natură salarială, câtă vreme acordarea acesteia este reglementată în considerarea raporturilor de muncă ale personalului vizat şi reprezintă o contraprestaţie a muncii desfăşurate de acesta (gărzi efectuate de personalul medical, activitate desfăşurată în zilele de repaus săptămânal etc.); b) condiţia existenţei unei veritabile chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei este îndeplinită, dat fiind faptul că există cel puţin o aparentă divergenţă între scopul declarat de legiuitor la adoptarea dispoziţiilor art. 3 1 din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 şi conţinutul normativ propriu-zis al acestora; c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea procesului, iar această chestiune de drept nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Dosarul nr. 1.483/40/2024 (Sesizarea nr. 320/1/2025)

Prin Încheierea de şedinţă din 13 decembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: a) reclamanţii sunt angajaţi ai DGASPC Botoşani, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani, finanţarea drepturilor salariale fiind astfel asigurată din fonduri publice [art. 116 raportat la art. 127 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 272/2004)]; b) instanţa de trimitere argumentează dificultatea chestiunilor de drept de care depinde soluţionarea fondului cauzei cu care a fost învestită, arătând că, deşi sunt salarizate în cadrul aceleiaşi anexe, modul de salarizare este reglementat diferit pentru diferitele categorii de personal. Prima chestiune de drept ce formează obiectul Sesizării nr. 320/1/2025 Analizând dispoziţiile normative cuprinse la pct. 2 şi 3 din cap. I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi pe cele ale pct. 2 lit. a) subpct. a.1 nr. crt. 33, 35 şi 36 şi ale pct. 3, subpct. 3.2 nr. crt. 25, 26 şi 27 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la art. 3 1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru 153/2017, potrivit tribunalului, ar părea că legiuitorul delegat a avut în vedere, la redactarea art. 3 1 , modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2023, doar personalul salarizat conform pct. 2 din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, nu şi pe cel de la pct. 3 din capitolul I al aceleiaşi anexe. Însă, se arată mai departe, analizând comparativ art. 3 1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 cu art. 7 din capitolul II al aceleiaşi anexe, rezultă că există o diferenţă între stabilirea sferei destinatarilor normelor juridice. Din acest punct de vedere pare că, prin art. 3 1 anterior menţionat, legiuitorul delegat a avut în vedere întreg personalul din anexa în cauză, şi nu doar pe cel de la pct. 2. Cea de-a doua chestiune de drept ce formează obiectul Sesizării nr. 320/1/2025 Tribunalul invocă faptul că, în cazul acestei chestiuni de drept, dificultatea stabilirii sferei subiecţilor cărora li se aplică prevederile rezidă din modalitatea de determinare a personalului ce ar trebui să primească indemnizaţia de 500 lei, respectiv întreg personalul salarizat conform anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum se arată la alin. (1) al art. 3 1 din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, sau doar categoria de personal menţionată la lit. f) a alin. (1) menţionat. Cea de-a treia problemă de drept ce formează obiectul Sesizării nr. 320/1/2025 În justificarea dificultăţii problemei de drept, tribunalul a arătat că din prevederile pct. 3 al capitolului I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 nu rezultă în mod explicit în ce măsură funcţiile îndeplinite de personalul din sistemul public de asistenţă socială/servicii sociale cu sau fără cazare, salarizat conform subpct. 3.2 şi 3.3 din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, fac parte din cele aferente personalului medico-sanitar sau auxiliar sanitar. Însă, la pct. 2 din capitolul I al anexei nr. II la aceeaşi lege-cadru, în cadrul funcţiilor auxiliare sanitare, se regăseşte şi cea de infirmieră, dar nu şi cea de bucătar. c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea procesului, iar această chestiune de drept nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Dosarul nr. 587/62/2024* (Sesizarea nr. 1.345/1/2025)

Prin Încheierea de şedinţă din 10 ianuarie 2025, instanţa de trimitere a reţinut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, apreciind că: sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie intervine în legătură cu orice problemă de drept dedusă judecăţii în cauzele care se încadrează la art. 1 din ordonanţa de urgenţă; Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, iar această chestiune nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept Dosarul nr. 1.233/103/2024 (Sesizarea nr. 2.920/1/2025)

Reclamantul, prin reprezentant convenţional, a apreciat că sesizarea este inadmisibilă. În ceea ce priveşte fondul chestiunii de drept, punctul de vedere exprimat de reclamant este în sensul că asistenţii medicali comunitari sunt salarizaţi conform anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, fiind îndreptăţiţi să primească indemnizaţia de 500 de lei.

Pârâta a apreciat că sesizarea instanţei supreme cu problema de drept în discuţie este admisibilă, UAT BB fiind, de altfel, cea care a formulat această solicitare adresată instanţei de trimitere, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Pârâta nu a formulat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept. Dosarul nr. 2.215/90/2024 (Sesizarea nr. 130/1/2025)

Potrivit punctului de vedere exprimat de reclamant prin notele scrise depuse la dosar, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, nefiind, astfel, îndeplinite condiţiile de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul acestui act normativ, deoarece indemnizaţia prevăzută de art. 3 1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 nu ar constitui un drept salarial sau de natură salarială. Pe fondul chestiunii de drept, reclamantul consideră că dispoziţia normativă se aplică şi personalului de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale.

Potrivit punctului de vedere formulat de pârâtă, art. 3 1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 este aplicabil doar personalului din unităţile sanitare, fapt ce ar rezulta din dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 42/2023. Dosarul nr. 1.483/40/2024 (Sesizarea nr. 320/1/2025)

Părţile au apreciat că sesizarea instanţei supreme în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este admisibilă.

Părţile nu au formulat puncte de vedere cu privire la fondul chestiunilor de drept. Dosarul nr. 587/62/2024* (Sesizarea nr. 1.345/1/2025)

Potrivit punctului de vedere formulat de către reclamant, prezenta sesizare este admisibilă, fiind îndeplinite în acest sens condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

Prin punctul de vedere exprimat la 13.12.2024, pârâta a apreciat că asistenţii medicali, reprezentaţi de Sindicatul SAP Braşov, în calitate de reclamanţi, nu sunt îndreptăţiţi la plata indemnizaţiilor lunare solicitate, întrucât: aceştia nu îşi desfăşoară activitatea într-o unitate sanitară aflată în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, ci în cadrul cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ, unde nu efectuează gărzi sau ore suplimentare şi nu lucrează în zilele de repaus sau sărbători legale; sunt angajaţi ai DAS Făgăraş care nu se află în relaţie contractuală cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi nu au depus declaraţiile prevăzute de Ordinul nr. 3.301/791/2023. VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept Dosarul nr. 1.233/103/2024 (Sesizarea nr. 2.920/1/2025)

Tribunalul nu a expus punctul său de vedere cu privire la chestiunea de drept în discuţie. Dosarul nr. 2.215/90/2024 (Sesizarea nr. 130/1/2025)

Tribunalul apreciază că prevederile art. 3 1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 nu fac distincţie între categoriile de personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar încadrat în unităţi sanitare şi, respectiv, în unităţi medico-sociale sau unităţi de asistenţă socială, ci, dimpotrivă, menţionează că se aplică personalului salarizat potrivit anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, care include şi angajaţii unităţilor de asistenţă socială. De asemenea, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2024 privind unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din sănătate, asistenţă socială şi alte sectoare de activitate bugetară (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2024), ce a adus o nouă modificare art. 3 1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, se face referire expresă şi la personalul din domeniul asistenţei sociale şi la dificultăţile cu care se confruntă acest sistem, ce au impus intervenţia legiuitorului. Dosarul nr. 1.483/40/2024 (Sesizarea nr. 320/1/2025)

Tribunalul nu şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la chestiunile de drept în discuţie. Dosarul nr. 587/62/2024* (Sesizarea nr. 1.345/1/2025)

Instanţa de trimitere a apreciat că asistenţii medicali din dispensarele medicale şcolare sunt îndreptăţiţi să beneficieze de indemnizaţia lunară în cuantum de 500 de lei, ce formează obiectul dosarului, în condiţiile în care angajarea şi stabilirea drepturilor salariale ale reclamanţilor se fac în baza anexei nr. II la Legea-cadru nr.