Decizia nr. 68/2025 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept · Dosar nr. 2288/1/2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.288/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate ce formează obiectul Dosarului nr. 2.288/1/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, fiind formulate puncte de vedere la raport de către pârâtele Casa Naţională de Pensii Publice şi direcţia generală regională de asistenţă şi protecţia copilului.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii şi obiectul sesizărilor

Tribunalul Galaţi – Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 11 octombrie 2024, în Dosarul nr. 2.181/121/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei administraţii bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor administraţiilor bazinale din subordinea Administraţiei Naţionale „Apele Române.”

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.288/1/2024, la care au fost conexate ulterior următoarele sesizări formulate de: (i) Tribunalul Maramureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.678/100/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei agenţii judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară (aceleaşi funcţie, grad, gradaţie) în cadrul unei/unor/tuturor agenţii/agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţii sociale din ţară, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. (ii) Curtea de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.661/86/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unui inspectorat teritorial de muncă în funcţia de inspector de muncă, clasa I, gradul superior, gradaţia 5, se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor inspectoratelor teritoriale de muncă din ţară, cu luarea în considerare a majorărilor salariale referitoare atât la salariul de bază, cât şi la sporurile de confidenţialitate, condiţii vătămătoare sau periculoase şi mobilitate, recunoscute în favoarea persoanelor de comparaţie prin hotărâri judecătoreşti definitive. (iii) Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 5.440/102/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă prevederile art. 3 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi, respectiv, ale art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind obligaţia stabilirii salariului de bază la nivel maxim aflat în plată, se aplică în cazul personalului de execuţie al instituţiilor finanţate integral din venituri proprii (cum sunt administraţiile bazinale de apă), respectiv dacă, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, obligaţia stabilirii salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată al personalului de execuţie din cadrul instituţiilor finanţate integral din venituri proprii există independent de includerea sumelor în cheltuielile de personal aprobate, respectiv dacă obligaţia stabilirii salariului de bază la nivel maxim aflat în plată al personalului de execuţie se raportează la nivelul maxim de salarizare al tuturor administraţiilor bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”. (iv) Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.658/105/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei agenţii judeţene pentru protecţia mediului se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul altor agenţii judeţene de mediu din ţară. (v) Tribunalul Braşov – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 478/62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din subordinea sa. (vi) Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 1.813/111/2024, nr. 2.232/111/2024, nr. 2.415/111/2023 şi nr. 1.669/111/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi având în vedere Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, egalizarea salariului brut la nivelul maxim în plată presupune, pe lângă egalizarea salariului de bază şi egalizarea sporurilor sau acordarea unor sporuri la nivelul obţinut prin hotărâri judecătoreşti de către alte persoane având aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă, aflate în aceeaşi familie ocupaţională şi în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite, chiar dacă astfel ar fi depăşită limita stabilită de dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi având în vedere Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, poate fi acordat reclamantului un spor într-un anumit cuantum, chiar dacă respectivul spor nu (mai) este prevăzut de lege (sau nu în acel cuantum), având în vedere că un astfel de spor, în cuantumul solicitat de reclamant, a fost obţinut prin hotărâri judecătoreşti de către alte persoane având aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă, aflate în aceeaşi familie ocupaţională şi în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. (vii) Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.417/111/2020, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 10 alin. (4) şi art. 39 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, în situaţia avansării angajatului într-o tranşă de vechime superioară se impune egalizarea salariului său de bază la nivelul maxim aflat în plată la nivelul aceleiaşi instituţii publice, pentru aceeaşi funcţie, grad şi treaptă profesională. (viii) Tribunalul Harghita – Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.796/117/2023*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul ANAF se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor direcţiilor generale regionale aflate în subordinea ANAF. (ix) Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 4.470/111/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în urma pronunţării Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 31 alin. (1) şi (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi ale Legii-cadru nr. 284/2010 se interpretează în sensul că, pentru perioada aferentă lunilor ianuarie-iulie 2017, angajaţii funcţionari publici/contractuali din cadrul autorităţilor publice locale beneficiază de nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare care să includă majorările stabilite prin hotărâri judecătoreşti din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică din cadrul acelei familii ocupaţionale unde se găseşte acel maxim. (x) Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.423/85/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 36 şi art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, ca urmare a reorganizării Centrului de Abilitare şi Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi Cisnădie ca serviciu social rezidenţial fără personalitate juridică în structura DGASPC Sibiu şi a preluării personalului centrului de către pârâtă începând cu data de 1 iunie 2021, se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul organigramei aparatului propriu al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. (xi) Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.999/118/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi raportat la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul unui consiliu judeţean se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară în cadrul altor consilii judeţene din ţară. (xii) Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.117/120/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul DGRFP Ploieşti se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul DGRFP Ploieşti, ANAF, celelalte instituţii aflate în subordinea ANAF, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, inclusiv cu luarea în considerare a sporului de complexitate a muncii de 15%. (xiii) Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 10.394/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală sau din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. (xiv) Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.998/118/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi raportat la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei direcţii judeţene de sănătate publică se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară în cadrul altor direcţii judeţene de sănătate publică din ţară, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. (xv) Tribunalul Vrancea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 681/91/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din administraţia centrală, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. (xvi) Tribunalul Prahova – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 5.583/105/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 5 alin. (1) din anexa nr. VI la aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Prahova se poate realiza la nivelul maxim al salariului de bază aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, iar în caz afirmativ, începând cu ce dată. (xvii) Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 1.985/99/2024 şi nr. 4.389/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la principiile reglementate de dispoziţiile art. 6 din acelaşi act normativ, nivelul de salarizare al funcţionarilor publici din cadrul direcţiilor judeţene de sănătate publică trebuie să se realizeze la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. (xviii) Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 59/86/2023*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei case judeţene de pensii în funcţia de consilier juridic şi consilier juridic-şef serviciu juridic se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor caselor judeţene de pensii din ţară, cu luarea în considerare a majorărilor salariale referitoare atât la salariul de bază, cât şi la sporul de confidenţialitate, recunoscut în favoarea persoanelor de comparaţie în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive. (xix) Curtea de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.641/111/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la principiile prevăzute la art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, art. III din Legea nr. 207/2017 şi art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului care desfăşoară activitatea într-o administraţie judeţeană a finanţelor publice se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul structurii centrale A.N.A.F. şi al tuturor direcţiilor regionale ale finanţelor publice din ţară. (xx) Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 5.452/118/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al inspectorilor antifraudă din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul direcţiilor regionale ale finanţelor publice: 1) pentru perioada anterioară desfiinţării funcţiei de inspector antifraudă, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2020, şi 2) pentru perioada ulterioară încadrării în funcţia publică generală de inspector, prin acelaşi act normativ. (xxi) Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a a civilă, în Dosarul nr. 1.817/90/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare pentru personalul nou-încadrat în cadrul instituţiei Casa Naţională de Pensii Publice se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul instituţiei, prin includerea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare recunoscut altor salariaţi prin hotărâri judecătoreşti. (xxii) Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în Dosarul nr. 2.022/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă reclamanţii angajaţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba pot beneficia, în baza principiului nediscriminării şi a principiului egalităţii, prevăzute de art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, de nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, dar prin raportare la ordonatori principali de credite diferiţi. (xxiii) Tribunalul Maramureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 942/100/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei case judeţene de Pensii trebuie să se facă la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară (aceleaşi funcţie, grad, gradaţie) în cadrul unei/unor/tuturor case/caselor judeţene de pensii din ţară, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. (xxiv) Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 5.555/99/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: Dacă dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi principiul nediscriminării reglementat de art. 6 lit. b) din aceeaşi lege impun acordarea tuturor angajaţilor având funcţii şi gradaţii identice din cadrul tuturor oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a salariului maxim aflat în plată pentru angajaţii având aceeaşi funcţie şi gradaţie. Dacă se prezumă că angajaţii oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară din judeţe diferite, având aceeaşi funcţie şi gradaţie, se găsesc în situaţii identice, având aceleaşi atribuţii, sau dacă se impune administrarea de probe pentru compararea atribuţiilor acestora, în vederea stabilirii existenţei unei situaţii de discriminare. Dacă, în demersul stabilirii existenţei unei situaţii de discriminare faţă de angajaţii oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară din alte judeţe, se impune verificarea aplicării corecte a legilor de salarizare de către acele oficii care au acordat salarii superioare. Dacă sporul cuvenit unor persoane aflate în situaţia reclamantelor (salariate ale unui oficiu pentru cadastru şi publicitate imobiliară), pentru condiţii vătămătoare de muncă, rămâne cel efectiv încasat, calculat în procent de 15% din salariul de bază aferent lunii decembrie 2018, sau dacă se impune recalcularea lui în ipoteza acordării unor despăgubiri constând în diferenţa între salariul efectiv încasat şi cel maxim aflat în plată la nivel de ţară pentru aceeaşi funcţie şi gradaţie.

Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectele sesizărilor înregistrate ulterior, s-a dispus conexarea acestora în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. II. Dispoziţiile legale supuse interpretării

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017): ” Art. 6. – Principii Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: (…) b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie; c) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; (…) Art. 36. – Reîncadrarea personalului (…) (2) În cazul în care funcţia deţinută nu se regăseşte în prezenta lege, reîncadrarea se face pe una dintre funcţiile prevăzute în anexe. (…) Art. 38. – Aplicarea legii (…) (6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. (…) Art. 39. – Aplicarea tranzitorie (1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată. (…) (4) În aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate.” III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept Dosarul nr. 2.181/121/2023 al Tribunalul Galaţi – Secţia I civilă

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi cu nr. 2.181/121/2023, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad la emiterea dispoziţiilor de salarizare pentru fiecare membru de sindicat, cuprinzând salariile la nivelul maxim pentru funcţii similare din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, şi la acordarea de despăgubiri începând cu data de 1 august 2016. Dosarul nr. 2.678/100/2023 al Tribunalul Maramureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş cu nr. 2.678/100/2023, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Maramureş la emiterea deciziilor de acordare a drepturilor salariale cuvenite, la nivelul maxim aflat în plată la nivelul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Timiş, începând cu data de 1 ianuarie 2019 şi în continuare, precum şi la plata diferenţei dintre veniturile salariale încasate şi cele cuvenite până la zi, corespunzător gradaţiei, pentru fiecare reclamant în parte, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală de referinţă la data plăţii, în conformitate cu art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Dosarul nr. 3.661/86/2022* al Curţii de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 3.661/86/2022, mai mulţi reclamanţi au chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, solicitând anularea în parte a deciziilor din 2 septembrie 2022 şi obligarea acestuia la emiterea unor noi decizii de reîncadrare salarială prin care să se stabilească, începând cu 1 august 2022, salariul de bază şi sporurile la nivelul maxim de salarizare pentru funcţia identică (aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă/gradaţie), nivel aflat în plată în cadrul tuturor instituţiilor subordonate Inspecţiei Muncii, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite. Dosarul nr. 5.440/102/2023 al Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia I civilă

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş cu nr. 5.440/102/2023, reclamantul Sindicatul Mureşul din Apele Române, în numele şi pe seama membrului de sindicat C.M., a solicitat obligarea pârâtei Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa la stabilirea salariului membrului de sindicat la nivelul maxim aflat în plată pentru funcţia similară din cadrul administraţiilor bazinale de apă ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, începând cu 1 august 2016, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite. Dosarul nr. 2.658/105/2021* al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 2.658/105/2021, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău la emiterea deciziilor prin care să se stabilească drepturile salariale la acelaşi nivel cu cele aflate în plată la nivelul agenţiilor de mediu judeţene, care să includă şi drepturile salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, începând cu 8 iunie 2018, potrivit art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Dosarul nr. 478/62/2024 al Tribunalului Braşov – Secţia I civilă

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov – Secţia I civilă cu nr. 478/62/2024, reclamanta Sindicatul Naţional „Cartea Funciară” a solicitat obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară la stabilirea, prin ordin, a drepturilor salariale la nivelul maxim de salarizare aflat în plată în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin raportare la funcţiile similare, precum şi la plata diferenţelor salariale rezultate, începând cu data de 1 ianuarie 2021. Dosarul nr. 1.813/111/2024 al Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 1.813/111/2024, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, solicitând instanţei să dispună: a) obligarea pârâtei ca, începând cu luna aprilie 2021 şi până la 5 octombrie 2023, să procedeze la calcularea şi acordarea salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), precum şi la nivelul maxim stabilit pentru celelalte instituţii subordonate ANAF, în care se vor identifica salariile aflate în plată mai mari decât salariul reclamantului pentru aceleaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive; b) obligarea pârâtei la recalcularea şi achitarea diferenţelor de drepturi salariale începând cu luna aprilie 2021 şi până la 5 octombrie 2023; c) obligarea pârâtei la stabilirea şi acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare/periculoase şi a sporului de confidenţialitate în procent de 15% din salariul de bază. Dosarul nr. 2.232/111/2024 al Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 2.232/111/2024, reclamantul Sindicatul Finanţe Bihor, în numele membrului de sindicat, a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, solicitând instanţei să dispună: a) obligarea pârâtei, începând cu 7 iunie 2021, la calcularea, acordarea şi punerea în plată a salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi la nivelul maxim stabilit pentru celelalte instituţii subordonate, pentru aceleaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive; b) obligarea pârâtei la recalcularea şi achitarea diferenţelor salariale începând cu luna aprilie 2021; c) obligarea pârâtei la stabilirea şi acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare/periculoase şi a sporului de confidenţialitate în procent de 15% din salariul de bază. Dosarul nr. 2.415/111/2023 al Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 2.415/111/2023, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la calcularea şi plata către reclamanţi, pentru ultimii trei ani anteriori formulării acţiunii şi în continuare, pe durata raportului de funcţie publică, a diferenţei dintre salariul achitat şi cel cuvenit la nivelul maxim de salarizare pentru funcţiile similare aflate în plată în cadrul ANAF, pentru aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă/gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor drepturilor băneşti obţinute prin hotărâri judecătoreşti, precum şi la emiterea deciziei de stabilire a drepturilor salariale la acelaşi nivel maxim în plată cu cel al colegilor care beneficiază de drepturi salariale recunoscute inclusiv prin hotărâri judecătoreşti. Dosarul nr. 1.669/111/2024 al Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 1.669/111/2024, reclamantul Sindicatul Finanţe Bihor, în numele şi pentru membrul de sindicat, a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, solicitând instanţei să dispună: a) obligarea pârâtei la calcularea şi acordarea salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi la nivelul maxim stabilit pentru celelalte instituţii subordonate pentru aceleaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie, începând cu 9 aprilie 2021, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariate stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive; b) obligarea pârâtei la recalcularea şi achitarea diferenţelor salariale începând cu luna aprilie 2021; c) obligarea pârâtei la stabilirea şi acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare/periculoase şi a sporului de confidenţialitate în procent de 15% din salariul de bază. Dosarul nr. 1.417/111/2020 al Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 1.417/111/2020, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia Pentru Agricultură Judeţeană Bihor, solicitând instanţei să dispună anularea Deciziei nr. x din 27 martie 2020 şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii, cu aplicarea art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la data împlinirii perioadei de vechime în muncă, respectiv 1 aprilie 2020, precum şi la plata drepturilor salariale în mod retroactiv, începând cu aceeaşi dată. Dosarul nr. 1.796/117/2023* al Tribunalului Harghita – Secţia civilă

Prin Cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Cluj şi, în urma declinării, pe rolul Tribunalului Harghita cu nr. 1.796/117/2023, reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtelor direcţiile generale regionale ale finanţelor publice Cluj, Braşov, Ploieşti, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul de Finanţe şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili la calcularea, stabilirea şi acordarea salariului de bază, nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare aflate în plată în cadrul pârâtelor, pentru aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă/gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, începând cu 15 octombrie 2019. Dosarul nr. 4.470/111/2017 al Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 4.470/111/2017, reclamantul Sindicatul Funcţionarilor Publici din primăriile comunale „Şansa”, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtelor comuna Sârbi şi primarul comunei Sârbi la stabilirea şi calcularea salariilor de bază ale reclamanţilor la nivelul maxim corespunzător salariilor de bază ale angajaţilor care au aceeaşi funcţie şi vechime/grad/treaptă din alte unităţi administrativ-teritoriale, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, aferente lunilor ianuarie-iulie 2017. Dosarul nr. 1.423/85/2024 al Tribunalului Sibiu – Secţia I civilă

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu cu nr. 1.423/85/2024, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu la stabilirea salariului de bază al reclamanţilor la nivelul maxim aflat în plată în cadrul instituţiei pentru funcţii similare şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, începând cu 1 iunie 2021. Dosarul nr. 1.999/118/2024 al Tribunalului Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 1.999/118/2024, mai mulţi reclamanţi, prin Sindicatul Naţional Forţa Legii, au chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Judeţean Constanţa şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, solicitând instanţei să dispună: a) anularea art. 1 din dispoziţiile din 19 ianuarie 2024, emise de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, cu privire la stabilirea salariului de bază; b) obligarea pârâţilor la stabilirea salariului de bază al reclamanţilor la nivelul maxim de salarizare existent în plată, utilizat pentru funcţii similare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, existent la nivelul Consiliului Judeţean Dâmboviţa; c) obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale cuvenite. Dosarul nr. 10.394/3/2024 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal cu nr. 10.394/3/2024, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice să emită un nou ordin de salarizare începând cu 30 ianuarie 2024, prin care să fie stabilite drepturile salariale ale reclamantei la nivelul maxim pentru funcţia şef serviciu grad II din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi la plata diferenţelor salariale rezultate din recalculare. Dosarul nr. 2.117/120/2023 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa – Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 1.901/120/2021, reclamantul Sindicatul Naţional Finanţe Publice – SindFISC, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtei la calcularea şi plata diferenţei dintre salariul de bază achitat şi salariul de bază cuvenit la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare aflate în plată în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), precum şi la nivelul maxim stabilit în celelalte instituţii aflate în subordinea ANAF, pentru aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă/gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, începând cu 26 aprilie 2018. Dosarul nr. 2.998/118/2024 al Tribunalului Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 2.998/118/2024, reclamanta, prin Sindicatul Naţional Forţa Legii, a chemat în judecată pe pârâta Direcţia de Sănătate Publică Constanţa, solicitând instanţei să dispună: a) anularea art. 1 din Dispoziţia din 4 martie 2024; b) obligarea pârâtei la stabilirea salariului de bază al reclamantei la nivelul maxim de salarizare existent în plată, utilizat pentru aceleaşi funcţii similare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, existent la nivelul caselor judeţene de asigurări de sănătate; c) obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale, începând cu luna ianuarie 2024 şi până la data plăţii. Dosarul nr. 681/91/2024 al Tribunalului Vrancea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea cu nr. 681/91/2024, Sindicatul PROSAL, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtei Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea la stabilirea salariilor de bază ale reclamanţilor la nivelul maxim de salarizare din cadrul administraţiei centrale. Dosarul nr. 5.583/105/2021* al Tribunalului Prahova – Secţia I civilă

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 5.583/105/2021, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova la recalcularea drepturilor salariale ale reclamanţilor prin raportare la nivelul maxim al acestor drepturi salariale acordate pentru aceleaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii şi de desfăşurare a activităţii, din cadrul instituţiilor pârâtului, pentru perioada ultimilor trei ani anterior sesizării instanţei şi până la data încetării raporturilor de serviciu, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite. Dosarul nr. 1.985/99/2024 al Tribunalul Iaşi – Secţia II civilă, contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi cu nr. 1.985/99/2024, reclamantul, prin Sindicatul Naţional „Forţa Legii”, a chemat în judecată pe pârâta Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, solicitând instanţei să dispună: a) anularea Dispoziţiei din 12 februarie 2024 privind stabilirea salariului de bază; b) obligarea pârâtei să stabilească salariul de bază al reclamantului la nivelul maxim de salarizare existent în plată, utilizat pentru funcţii similare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, existent la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; c) obligarea pârâtei la plata diferenţelor salariale cuvenite. Dosarul nr. 4.389/99/2024 al Tribunalului Iaşi – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi cu nr. 4.389/99/2024, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Direcţia de Sănătate Publică Iaşi să stabilească salariul de bază al reclamanţilor la nivelul maxim de salarizare existent în plată, utilizat pentru aceleaşi funcţii similare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, existent la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, începând cu luna ianuarie 2024. Dosarul nr. 59/86/2023* al Tribunalului Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava cu nr. 59/86/2023, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Suceava la stabilirea drepturilor salariale ale reclamanţilor, inclusiv sporul de confidenţialitate în procent de 15% aplicat la salariul de bază, la nivel maxim în plată pentru funcţia publică de consilier juridic din cadrul Casei Judeţene de Pensii Giurgiu, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite începând cu 9 ianuarie 2020. Dosarul nr. 3.641/111/2022 al Curţii de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 3.641/111/2022, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtelor Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la acordarea salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată în cadrul ANAF, respectiv cel stabilit pentru celelalte instituţii subordonate ANAF pentru aceleaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie, a sporului pentru condiţii vătămătoare/periculoase şi a sporului de confidenţialitate, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, începând cu 1 ianuarie 2019. Dosarul nr. 5.452/118/2021 al Curţii de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 5.452/118/2021, reclamantul Sindicatul Naţional Finanţe Publice – Sindfisc, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la salarizarea membrilor de sindicat la nivelul maxim aflat în plată în cadrul acesteia, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare, şi la plata diferenţelor salariale cuvenite pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii acţiunii şi pentru viitor. Dosarul nr. 1.817/90/2024 al Tribunalului Vâlcea – Secţia a II-a civilă

Prin Cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a civilă cu nr. 1.817/90/2024, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice la egalizarea drepturilor salariale prin acordarea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare la nivelul maxim aflat în plată pentru funcţii similare de care beneficiază alţi funcţionari publici încadraţi în aceleaşi funcţie, clasă şi grad/gradaţie în cadrul pârâtei, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite. Dosarul nr. 2.022/107/2024 al Tribunalului Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba cu nr. 2.022/107/2024, reclamantul a solicitat obligarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba la acordarea drepturilor salariale la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare aflate în plată la nivelul funcţiilor publice din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi la acordarea diferenţelor salariale cuvenite, începând cu 12 aprilie 2021 şi până la 31 decembrie 2023. Dosarul nr. 942/100/2023 al Tribunalului Maramureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti la acordarea drepturilor salariale la nivelul maxim aflat în plată din cadrul caselor judeţene de pensii publice şi la plata diferenţelor salariale cuvenite pentru perioada cuprinsă între 15 august 2016 şi 1 iunie 2021. Dosarul nr. 5.555/99/2022 al Tribunalului Iaşi – Secţia I civilă

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi – Secţia I civilă cu nr. 5.555/99/2022, reclamanta a chemat în judecată pe pârâţii Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâţilor să identifice, să stabilească şi să plătească salariul de bază brut către reclamantă, stabilit la nivelul maxim corespunzător funcţiei de asistent registrator principal gradul IA, gradaţia 5, în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale şi categorii profesionale, inclusiv sporurile, adaosurile şi celelalte drepturi de natură salarială. IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanţele de trimitere au apreciat că sesizările prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. În acest sens au menţionat faptul că sesizările au fost formulate în procese privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. Au mai arătat că de lămurirea chestiunilor de drept invocate depinde soluţionarea pe fond a cauzelor şi că instanţa supremă nu a statuat asupra acestor chestiuni, care nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Suplimentar, Tribunalul Maramureş a arătat că, deşi chestiunea de drept invocată în Dosarul nr. 2.678/100/2023 nu este nouă şi nici de o complexitate deosebită, se impune sesizarea instanţei supreme în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care instituie obligativitatea sesizării.

De asemenea, tribunalele Alba, Braşov, Vâlcea şi Curtea de Apel Ploieşti au apreciat că, de vreme ce sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile se dispune cu titlu imperativ, nu este lăsată la latitudinea instanţei care judecă procesul evaluarea dificultăţii chestiunii de drept. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

Părţile au exprimat opinii conforme cu susţinerile şi apărările formulate în dosarele în care s-a dispus sesizarea instanţei supreme. VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

Tribunalul Galaţi a apreciat că Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se aplică mutatis mutandis şi sub imperiul Legii-cadru nr. 1