Decizia nr. 48 din 24 februarie 2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.306/1/2024 este legal constituit conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Argeş – Secţia civilă în vederea lămuririi următoarei probleme de drept: ” Dacă indemnizaţia prevăzută de art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 se încadrează în categoria veniturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, astfel cum sunt definite acestea de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, şi este limitată la nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, al indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli, conform art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017″.

Magistratul-asistent învederează că la dosar a fost depus raportul întocmit.

Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Tribunalul Argeş – Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 11 octombrie 2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 22 octombrie 2024 cu nr. 2.306/1/2024. II. Normele legale incidente

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea nr. 192/2011, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 ” Art. 5. – (1) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti sau judeţ în care există spaţii ce cad sub incidenţa prezentei ordonanţe de urgenţă se constituie o comisie pentru vânzarea spaţiilor medicale, denumită în continuare comisie, şi o comisie de contestaţie. (2) Comisia şi comisia de contestaţie se constituie prin dispoziţie a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, şi fiecare are următoarea componenţă: a) două persoane din aparatul de specialitate al primarului localităţii sau, după caz, al preşedintelui consiliului judeţean din localitatea, respectiv judeţul în a cărui proprietate sau administrare se află spaţiul medical; b) un reprezentant al autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti; c) un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor şi, după caz, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor dentişti; d) un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, desemnat de directorul general; e) 2 consilieri locali ai comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, 2 consilieri judeţeni ai judeţului în a cărui proprietate, respectiv administrare se află spaţiul medical. (…) (7) Membrii comisiilor au dreptul la o indemnizaţie pentru activitatea depusă, ale cărei cuantum şi condiţii de acordare se stabilesc prin hotărâre a consiliului local sau judeţean, cu avizul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, şi constituie cheltuieli în sensul prevederilor art. 15 alin. (2).” ” Art. 15. – (1) Sumele obţinute din vânzarea spaţiilor medicale şi a terenurilor aferente, proprietate privată a statului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, se fac venit la bugetul de stat, după recuperarea cheltuielilor aferente vânzării, efectuate de vânzător. (2) Sumele obţinute din vânzarea spaţiilor medicale şi a terenurilor aferente, proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, se fac venit la bugetele locale respective, într-un cont special, şi se utilizează pentru realizarea unor proiecte de interes public în domeniul sanitar, aprobate de consiliile judeţene sau de consiliile locale vânzătoare.”

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017 ” Art. 7. – Termeni În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: (…) m) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare, indemnizaţiile lunare şi, după caz, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele şi premiile, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. (…) Art. 11. – (1) Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în urma consultării organizaţiei sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor. (2) Nomenclatorul funcţiilor necesare desfăşurării activităţilor specifice fiecărei instituţii sau autorităţi a administraţiei publice locale, precum şi ierarhia funcţiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III şi cap. II lit. A pct. IV. (3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25. (4) Nivelul veniturilor salariale se stabileşte, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), fără a depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, primăria generală a municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli.” Art. 16 alin. (2): ” Indemnizaţiile lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă se majorează cu până la 50%, în limita bugetului aprobat cu această destinaţie.” Anexa nr. VIII cap. I lit. B art. 7: ” (1) Funcţionarii publici au următoarele drepturi prevăzute de alte acte normative, al căror cuantum se suportă de la bugetul de stat, bugetul local sau, după caz, de la bugetul de asigurări sociale: a) indemnizaţiile stabilite pentru activităţi suplimentare la care sunt desemnaţi să participe în cadrul unor comisii organizate în condiţiile legii; b) alte drepturi care nu sunt de natură salarială, stabilite în condiţiile legii. (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile şi limitele prevăzute în actele normative prin care sunt reglementate.” III. Expunerea procesului

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantele, persoane fizice, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean (…), reprezentat legal prin preşedinte, au solicitat obligarea acestuia la plata unor sume, reprezentând diferenţă din indemnizaţia cuvenită în calitate de membru al Comisiei pentru vânzarea prin licitaţie publică cu strigare a spaţiilor medicale ce fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008, sumă stabilită şi aprobată conform Referatului nr. (…) din 27 iulie 2023 şi art. III.2 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean (…) nr. (…) din 26 mai 2023, şi indemnizaţia efectiv plătită de către pârât.

În susţinere s-a arătat că art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu este aplicabil plăţii indemnizaţiei de membru în Comisia pentru vânzarea prin licitaţie publică cu strigare a spaţiilor medicale ce fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008. Textul de lege stabileşte că ceea ce se plafonează la nivelul indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean este „nivelul veniturilor salariale”, aşa cum este definit de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Or, indemnizaţia de membru în Comisia pentru vânzarea prin licitaţie publică cu strigare a spaţiilor medicale ce fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 nu este supusă plafonării în conformitate cu art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, deoarece nu reprezintă un venit lunar permanent. Această indemnizaţie are un caracter ocazional şi se acordă o singură dată pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei.

În aceste condiţii, pârâtul nu poate face aplicarea art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 la momentul plăţii indemnizaţiei, deoarece textul de lege vizează plafonarea veniturilor salariale la momentul stabilirii drepturilor, nu momentul plăţii drepturilor, iar indemnizaţia fusese stabilită de pârât anterior lunii august 2023.

Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată, având în vedere natura salarială a indemnizaţiei de membru în Comisia de licitaţie, niciunul din membrii acesteia neputând fi numit decât în situaţia în care avea această calitate, respectiv exercita anumite funcţii în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean (…) sau în Administraţia Finanţelor Publice Argeş. Deţinerea acestui „statut special” constituie condiţia de bază pentru includerea pe lista membrilor unei astfel de comisii, exercitarea atribuţiilor ca urmare a deţinerii funcţiei publice fiind o garanţie a cunoaşterii şi aplicării dispoziţiilor legale în cadrul comisiei.

În cadrul soluţionării acţiunii s-au dispus sesizarea instanţei supreme şi suspendarea judecării cauzei. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării

Tribunalul Argeş – Secţia civilă, procedând la analiza condiţiilor impuse de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, a reţinut că, potrivit art. 1 alin. (2) şi art. 2 alin. (1), în procesele vizând stabilirea şi/sau plata drepturilor de pensie ale personalului plătit din fonduri publice este obligatorie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a litigiului, dacă anterior această chestiune nu a fost deja dezlegată.

În ceea ce priveşte dependenţa soluţiei pe fond asupra litigiului de sesizarea cu dezlegarea acestei chestiuni, însăşi chestiunea care se solicită a fi dezlegată reprezintă opinia divergentă a părţilor cu privire la aplicabilitatea plafonului impus de art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 în privinţa indemnizaţiei prevăzute de art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008, iar această chestiune nu a fost dezlegată anterior. V. Punctul de vedere al titularului sesizării

Instanţa de trimitere a arătat că, având în vedere că Legea-cadru nr. 153/2017, prin care veniturile salariale ale funcţionarilor publici au fost plafonate conform art. 11 alin. (4) din acest act normativ, a intrat în vigoare după 9 ani de la stabilirea dreptului la indemnizaţia prevăzută de art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008, prevăzută printr-un act normativ cu caracter special, indemnizaţie care pare să aibă caracterul unui venit ocazional şi suplimentar venitului salarial lunar permanent al funcţionarilor publici, neputând a se stabili dacă legiuitorul a inclus-o în categoria venitului salarial al personalului din sectorul bugetar, astfel cum este reglementat de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, şi pe care a înţeles să îl plafoneze prin art. 11 alin. (1) din acelaşi act normativ, se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. VI. Punctul de vedere al părţilor

Atât reprezentantul convenţional al reclamantelor, cât şi reprezentantul convenţional al pârâtului au arătat că sunt de acord cu sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost pusă în discuţie de către instanţă.

În privinţa fondului sesizării, părţile îşi menţin opiniile exprimate prin cererea de chemare în judecată, respectiv prin întâmpinare. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

Instanţele naţionale au comunicat faptul că nu a fost identificată jurisprudenţă relevantă.

Punctele de vedere formulate de instanţe sunt divergente.

Într-o primă opinie s-a apreciat că, în lipsa unor dispoziţii exprese derogatorii, indemnizaţia pentru activitatea depusă în cadrul comisiei pentru vânzarea spaţiilor medicale şi al comisiei de contestaţie trebuie inclusă în categoria venitului salarial al personalului din sectorul bugetar, astfel cum este reglementat de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi pe care legiuitorul a înţeles să îl plafoneze prin art. 11 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Într-o altă opinie s-a apreciat că indemnizaţia prevăzută de art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 nu se încadrează în categoria veniturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, astfel cum sunt definite acestea de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, având caracterul unei indemnizaţii speciale ce corespunde unei activităţi voluntare din afara sferei atribuţiilor prevăzute în fişa postului funcţiei publice, astfel încât nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Ministerul Public a menţionat că la nivelul Secţiei judiciare nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 1 din 19 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 28 martie 2024, a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 34 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, stabilirea drepturilor salariale ale personalului poliţiei locale nu trebuie să se facă în acelaşi cuantum cu drepturile salariale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului.

Curtea Constituţională s-a pronunţat în repetate rânduri asupra constituţionalităţii art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul respingerii excepţiei, în acest sens fiind Decizia nr. 510/2023, Decizia nr. 676/2022, Decizia nr. 377/2022, Decizia nr. 632/2021, Decizia nr. 53/2022, Decizia nr. 370/2020, Decizia nr. 432/2020, Decizia nr. 834/2019. IX. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în interpretarea art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 coroborat cu art. 7 lit. m) şi art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizaţia cuvenită membrilor comisiei pentru vânzarea spaţiilor medicale şi ai comisiei de contestaţie nu face parte din veniturile salariale ale personalului din sectorul bugetar şi nu este limitată la nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, al indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

Din prevederile art. 1 alin. (1) şi (3) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 rezultă următoarele condiţii de admisibilitate a sesizării: a) existenţa unei cauze dintre cele enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, aflate în curs de judecată; b) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei; c) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În speţă se constată că nu este îndeplinită prima condiţie de admisibilitate.

Astfel, este adevărat că, potrivit art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, nivelul veniturilor salariale ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora (salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti) este limitat la nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, al indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2) din aceeaşi lege, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli.

În venitul salarial se includ, potrivit art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, „salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare, indemnizaţiile lunare şi, după caz, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele şi premiile, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar”.

Totuşi, având în vedere paleta largă de drepturi pentru care legiuitorul poate utiliza, la un moment dat, termenul generic de indemnizaţie, nu se poate trage o concluzie din simpla menţionare a indemnizaţiilor între drepturile ce compun venitul salarial, ci este necesară o analiză de ansamblu a legislaţiei care reglementează activitatea comisiei pentru vânzarea spaţiilor medicale şi a comisiei de contestaţie pentru a statua cu privire la natura juridică a acestui venit.

Din prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 rezultă că aceste comisii se constituie la nivelul unei comune, unui oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti sau judeţ, iar nu la nivelul consiliului local sau al consiliului judeţean. La aceeaşi concluzie conduce şi componenţa celor două comisii, acestea nefiind formate doar din funcţionari din aparatul de specialitate al primarului localităţii sau, după caz, al preşedintelui consiliului judeţean, ci şi din reprezentanţi ai altor instituţii, respectiv un reprezentant al autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor şi, după caz, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor dentişti, un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, desemnat de directorul general.

Mai mult, la finalizarea procedurii de vânzare a fiecărui spaţiu, comisia încheie un proces-verbal cuprinzând datele cu privire la desfăşurarea procedurii de vânzare şi preţul obţinut pentru spaţiul vândut, proces-verbal care se depune „la sediul vânzătorului” [art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008], această prevedere subliniind, o dată în plus, separaţia dintre cele două comisii, pe de o parte, şi vânzător, pe de altă parte.

În aceste condiţii, chiar dacă numirea funcţionarului public din aparatul de specialitate al primarului localităţii sau, după caz, al preşedintelui consiliului judeţean în comisia pentru vânzarea spaţiilor medicale sau în comisia de contestaţie are ca premisă existenţa unor raporturi de serviciu, activitatea în cadrul acestor comisii este una care excedează raporturilor respective. Această activitate nu se circumscrie atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public, ci este vorba de o activitate suplimentară, prestată în temeiul legii şi în favoarea comisiilor constituite în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008.

Din acest motiv, în ciuda terminologiei folosite de legiuitor, indemnizaţia cuvenită pentru activitatea din cadrul comisiilor nu poate fi parte din venitul salarial, astfel cum este definit de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Faptul că indemnizaţia în discuţie este suportată din bugetul propriu al vânzătorului nu poate conduce la o altă interpretare, întrucât vânzătorul nu suportă aceste sume în baza unui raport între acesta şi membrii celor două comisii, ci în temeiul obligaţiei legale de a suporta „cheltuielile ocazionate de organizarea şi desfăşurarea procedurilor de vânzare a spaţiului medical”, aşa cum prevede art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 la care face trimitere, de altfel, art. 5 alin. (7) din acelaşi act normativ [menţionarea art. 15 alin. (2) fiind, în mod vădit, o eroare de corelare a textelor legale]. Mai mult, tot din bugetul vânzătorului sunt suportate şi indemnizaţiile acordate membrilor care nu au raporturi de serviciu cu vânzătorul, în cazul acestora fiind, cu atât mai evident, faptul că indemnizaţia încasată nu poate fi parte din venitul salarial încasat de la consiliul local sau judeţean, lipsind complet raporturile de muncă sau de serviciu care să conducă la o astfel de calificare.

În sprijinul acestei interpretări vin şi dispoziţiile art. 7 de la lit. B a cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd că funcţionarii publici au dreptul la indemnizaţiile stabilite pentru activităţi suplimentare la care sunt desemnaţi să participe în cadrul unor comisii organizate în condiţiile legii, fără însă să stabilească natura salarială a acestor drepturi. Mai mult, alin. (2) din acelaşi text de lege prevede că „(2) Drepturile prevăzute la alin. (1)se acordă în condiţiile şi limitele prevăzute în actele normative prin care sunt reglementate”. Aşadar, pentru reglementarea condiţiilor şi limitelor de acordare a acestor drepturi, Legea-cadru nr. 153/2017 face trimitere la legea specială.

În fine, trebuie observat şi faptul că interpretarea contrară ar conduce la o situaţie inacceptabilă, întrucât, deşi, prin ipoteză, activitatea desfăşurată în cadrul celor două comisii reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 este o activitate suplimentară, funcţionarii publici desemnaţi în aceste comisii ar putea ajunge să nu încaseze nicio contraprestaţie pentru munca depusă sau să fie remuneraţi de o manieră discriminatorie, în raport cu un element exterior activităţii prestate, respectiv salariul aferent funcţiei de bază.

Având în vedere faptul că indemnizaţia cuvenită membrilor comisiei de vânzare a spaţiilor medicale sau ai comisiei de contestaţie nu se include în venitul salarial, astfel cum este definit de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu vor fi aplicabile, în privinţa acestui venit, limitările impuse de prevederile art. 11 alin. (4) din acelaşi act normativ.

În consecinţă, litigiul având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 nu intră în domeniul de aplicare al art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, astfel încât se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării.