ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 48/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.306/1/2024 este legal constituit conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Argeș - Secția civilă în vederea lămuririi următoarei probleme de drept: " Dacă indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 se încadrează în categoria veniturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, astfel cum sunt definite acestea de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, și este limitată la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, al indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, Primăria Generală a Municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli, conform art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017".

Magistratul-asistent învederează că la dosar a fost depus raportul întocmit.

Președintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Tribunalul Argeș - Secția civilă a dispus, prin Încheierea din 11 octombrie 2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 22 octombrie 2024 cu nr. 2.306/1/2024. II. Normele legale incidente

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea nr. 192/2011, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 " Art. 5. - (1) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în fiecare comună, oraș, municipiu, sector al municipiului București sau județ în care există spații ce cad sub incidența prezentei ordonanțe de urgență se constituie o comisie pentru vânzarea spațiilor medicale, denumită în continuare comisie, și o comisie de contestație. (2) Comisia și comisia de contestație se constituie prin dispoziție a primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, și fiecare are următoarea componență: a) două persoane din aparatul de specialitate al primarului localității sau, după caz, al președintelui consiliului județean din localitatea, respectiv județul în a cărui proprietate sau administrare se află spațiul medical; b) un reprezentant al autorității de sănătate publică județene sau a municipiului București; c) un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor și, după caz, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor dentiști; d) un reprezentant al direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului București, desemnat de directorul general; e) 2 consilieri locali ai comunei, orașului, municipiului sau, după caz, 2 consilieri județeni ai județului în a cărui proprietate, respectiv administrare se află spațiul medical. (...) (7) Membrii comisiilor au dreptul la o indemnizație pentru activitatea depusă, ale cărei cuantum și condiții de acordare se stabilesc prin hotărâre a consiliului local sau județean, cu avizul direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului București, și constituie cheltuieli în sensul prevederilor art. 15 alin. (2)." " Art. 15. - (1) Sumele obținute din vânzarea spațiilor medicale și a terenurilor aferente, proprietate privată a statului, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, se fac venit la bugetul de stat, după recuperarea cheltuielilor aferente vânzării, efectuate de vânzător. (2) Sumele obținute din vânzarea spațiilor medicale și a terenurilor aferente, proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, se fac venit la bugetele locale respective, într-un cont special, și se utilizează pentru realizarea unor proiecte de interes public în domeniul sanitar, aprobate de consiliile județene sau de consiliile locale vânzătoare."

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017 " Art. 7. - Termeni În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (...) m) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. (...) Art. 11. - (1) Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în urma consultării organizației sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților salariaților. (2) Nomenclatorul funcțiilor necesare desfășurării activităților specifice fiecărei instituții sau autorități a administrației publice locale, precum și ierarhia funcțiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III și cap. II lit. A pct. IV. (3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25. (4) Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli." Art. 16 alin. (2): " Indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență se majorează cu până la 50%, în limita bugetului aprobat cu această destinație." Anexa nr. VIII cap. I lit. B art. 7: " (1) Funcționarii publici au următoarele drepturi prevăzute de alte acte normative, al căror cuantum se suportă de la bugetul de stat, bugetul local sau, după caz, de la bugetul de asigurări sociale: a) indemnizațiile stabilite pentru activități suplimentare la care sunt desemnați să participe în cadrul unor comisii organizate în condițiile legii; b) alte drepturi care nu sunt de natură salarială, stabilite în condițiile legii. (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă în condițiile și limitele prevăzute în actele normative prin care sunt reglementate." III. Expunerea procesului

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantele, persoane fizice, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean (...), reprezentat legal prin președinte, au solicitat obligarea acestuia la plata unor sume, reprezentând diferență din indemnizația cuvenită în calitate de membru al Comisiei pentru vânzarea prin licitație publică cu strigare a spațiilor medicale ce fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008, sumă stabilită și aprobată conform Referatului nr. (...) din 27 iulie 2023 și art. III.2 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Consiliului Județean (...) nr. (...) din 26 mai 2023, și indemnizația efectiv plătită de către pârât.

În susținere s-a arătat că art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu este aplicabil plății indemnizației de membru în Comisia pentru vânzarea prin licitație publică cu strigare a spațiilor medicale ce fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008. Textul de lege stabilește că ceea ce se plafonează la nivelul indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean este "nivelul veniturilor salariale", așa cum este definit de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Or, indemnizația de membru în Comisia pentru vânzarea prin licitație publică cu strigare a spațiilor medicale ce fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008 nu este supusă plafonării în conformitate cu art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, deoarece nu reprezintă un venit lunar permanent. Această indemnizație are un caracter ocazional și se acordă o singură dată pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei.

În aceste condiții, pârâtul nu poate face aplicarea art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 la momentul plății indemnizației, deoarece textul de lege vizează plafonarea veniturilor salariale la momentul stabilirii drepturilor, nu momentul plății drepturilor, iar indemnizația fusese stabilită de pârât anterior lunii august 2023.

Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere natura salarială a indemnizației de membru în Comisia de licitație, niciunul din membrii acesteia neputând fi numit decât în situația în care avea această calitate, respectiv exercita anumite funcții în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean (...) sau în Administrația Finanțelor Publice Argeș. Deținerea acestui "statut special" constituie condiția de bază pentru includerea pe lista membrilor unei astfel de comisii, exercitarea atribuțiilor ca urmare a deținerii funcției publice fiind o garanție a cunoașterii și aplicării dispozițiilor legale în cadrul comisiei.

În cadrul soluționării acțiunii s-au dispus sesizarea instanței supreme și suspendarea judecării cauzei. IV. Motivele reținute de titularul sesizării

Tribunalul Argeș - Secția civilă, procedând la analiza condițiilor impuse de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, a reținut că, potrivit art. 1 alin. (2) și art. 2 alin. (1), în procesele vizând stabilirea și/sau plata drepturilor de pensie ale personalului plătit din fonduri publice este obligatorie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a litigiului, dacă anterior această chestiune nu a fost deja dezlegată.

În ceea ce privește dependența soluției pe fond asupra litigiului de sesizarea cu dezlegarea acestei chestiuni, însăși chestiunea care se solicită a fi dezlegată reprezintă opinia divergentă a părților cu privire la aplicabilitatea plafonului impus de art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 în privința indemnizației prevăzute de art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008, iar această chestiune nu a fost dezlegată anterior. V. Punctul de vedere al titularului sesizării

Instanța de trimitere a arătat că, având în vedere că Legea-cadru nr. 153/2017, prin care veniturile salariale ale funcționarilor publici au fost plafonate conform art. 11 alin. (4) din acest act normativ, a intrat în vigoare după 9 ani de la stabilirea dreptului la indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008, prevăzută printr-un act normativ cu caracter special, indemnizație care pare să aibă caracterul unui venit ocazional și suplimentar venitului salarial lunar permanent al funcționarilor publici, neputând a se stabili dacă legiuitorul a inclus-o în categoria venitului salarial al personalului din sectorul bugetar, astfel cum este reglementat de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, și pe care a înțeles să îl plafoneze prin art. 11 alin. (1) din același act normativ, se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. VI. Punctul de vedere al părților

Atât reprezentantul convențional al reclamantelor, cât și reprezentantul convențional al pârâtului au arătat că sunt de acord cu sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum a fost pusă în discuție de către instanță.

În privința fondului sesizării, părțile își mențin opiniile exprimate prin cererea de chemare în judecată, respectiv prin întâmpinare. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

Instanțele naționale au comunicat faptul că nu a fost identificată jurisprudență relevantă.

Punctele de vedere formulate de instanțe sunt divergente.

Într-o primă opinie s-a apreciat că, în lipsa unor dispoziții exprese derogatorii, indemnizația pentru activitatea depusă în cadrul comisiei pentru vânzarea spațiilor medicale și al comisiei de contestație trebuie inclusă în categoria venitului salarial al personalului din sectorul bugetar, astfel cum este reglementat de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017 și pe care legiuitorul a înțeles să îl plafoneze prin art. 11 alin. (1) din același act normativ.

Într-o altă opinie s-a apreciat că indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 nu se încadrează în categoria veniturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, astfel cum sunt definite acestea de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, având caracterul unei indemnizații speciale ce corespunde unei activități voluntare din afara sferei atribuțiilor prevăzute în fișa postului funcției publice, astfel încât nu sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Ministerul Public a menționat că la nivelul Secției judiciare nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 1 din 19 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 28 martie 2024, a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 34 din Legea poliției locale nr. 155/2010, stabilirea drepturilor salariale ale personalului poliției locale nu trebuie să se facă în același cuantum cu drepturile salariale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului.

Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul respingerii excepției, în acest sens fiind Decizia nr. 510/2023, Decizia nr. 676/2022, Decizia nr. 377/2022, Decizia nr. 632/2021, Decizia nr. 53/2022, Decizia nr. 370/2020, Decizia nr. 432/2020, Decizia nr. 834/2019. IX. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în interpretarea art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 coroborat cu art. 7 lit. m) și art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizația cuvenită membrilor comisiei pentru vânzarea spațiilor medicale și ai comisiei de contestație nu face parte din veniturile salariale ale personalului din sectorul bugetar și nu este limitată la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, al indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, Primăria Generală a Municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. X. Înalta Curte de Casație și Justiție

Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Din prevederile art. 1 alin. (1) și (3) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării: a) existența unei cauze dintre cele enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, aflate în curs de judecată; b) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; c) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În speță se constată că nu este îndeplinită prima condiție de admisibilitate.

Astfel, este adevărat că, potrivit art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, nivelul veniturilor salariale ale funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale "Administrație" din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora (salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București) este limitat la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, al indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, Primăria Generală a Municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2) din aceeași lege, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.

În venitul salarial se includ, potrivit art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, "salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar".

Totuși, având în vedere paleta largă de drepturi pentru care legiuitorul poate utiliza, la un moment dat, termenul generic de indemnizație, nu se poate trage o concluzie din simpla menționare a indemnizațiilor între drepturile ce compun venitul salarial, ci este necesară o analiză de ansamblu a legislației care reglementează activitatea comisiei pentru vânzarea spațiilor medicale și a comisiei de contestație pentru a statua cu privire la natura juridică a acestui venit.

Din prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 rezultă că aceste comisii se constituie la nivelul unei comune, unui oraș, municipiu, sector al municipiului București sau județ, iar nu la nivelul consiliului local sau al consiliului județean. La aceeași concluzie conduce și componența celor două comisii, acestea nefiind formate doar din funcționari din aparatul de specialitate al primarului localității sau, după caz, al președintelui consiliului județean, ci și din reprezentanți ai altor instituții, respectiv un reprezentant al autorității de sănătate publică județene sau a municipiului București, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor și, după caz, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor dentiști, un reprezentant al direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului București, desemnat de directorul general.

Mai mult, la finalizarea procedurii de vânzare a fiecărui spațiu, comisia încheie un proces-verbal cuprinzând datele cu privire la desfășurarea procedurii de vânzare și prețul obținut pentru spațiul vândut, proces-verbal care se depune "la sediul vânzătorului" [art. 8 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008], această prevedere subliniind, o dată în plus, separația dintre cele două comisii, pe de o parte, și vânzător, pe de altă parte.

În aceste condiții, chiar dacă numirea funcționarului public din aparatul de specialitate al primarului localității sau, după caz, al președintelui consiliului județean în comisia pentru vânzarea spațiilor medicale sau în comisia de contestație are ca premisă existența unor raporturi de serviciu, activitatea în cadrul acestor comisii este una care excedează raporturilor respective. Această activitate nu se circumscrie atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public, ci este vorba de o activitate suplimentară, prestată în temeiul legii și în favoarea comisiilor constituite în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008.

Din acest motiv, în ciuda terminologiei folosite de legiuitor, indemnizația cuvenită pentru activitatea din cadrul comisiilor nu poate fi parte din venitul salarial, astfel cum este definit de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Faptul că indemnizația în discuție este suportată din bugetul propriu al vânzătorului nu poate conduce la o altă interpretare, întrucât vânzătorul nu suportă aceste sume în baza unui raport între acesta și membrii celor două comisii, ci în temeiul obligației legale de a suporta "cheltuielile ocazionate de organizarea și desfășurarea procedurilor de vânzare a spațiului medical", așa cum prevede art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 la care face trimitere, de altfel, art. 5 alin. (7) din același act normativ [menționarea art. 15 alin. (2) fiind, în mod vădit, o eroare de corelare a textelor legale]. Mai mult, tot din bugetul vânzătorului sunt suportate și indemnizațiile acordate membrilor care nu au raporturi de serviciu cu vânzătorul, în cazul acestora fiind, cu atât mai evident, faptul că indemnizația încasată nu poate fi parte din venitul salarial încasat de la consiliul local sau județean, lipsind complet raporturile de muncă sau de serviciu care să conducă la o astfel de calificare.

În sprijinul acestei interpretări vin și dispozițiile art. 7 de la lit. B a cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd că funcționarii publici au dreptul la indemnizațiile stabilite pentru activități suplimentare la care sunt desemnați să participe în cadrul unor comisii organizate în condițiile legii, fără însă să stabilească natura salarială a acestor drepturi. Mai mult, alin. (2) din același text de lege prevede că "(2) Drepturile prevăzute la alin. (1)se acordă în condițiile și limitele prevăzute în actele normative prin care sunt reglementate". Așadar, pentru reglementarea condițiilor și limitelor de acordare a acestor drepturi, Legea-cadru nr. 153/2017 face trimitere la legea specială.

În fine, trebuie observat și faptul că interpretarea contrară ar conduce la o situație inacceptabilă, întrucât, deși, prin ipoteză, activitatea desfășurată în cadrul celor două comisii reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 este o activitate suplimentară, funcționarii publici desemnați în aceste comisii ar putea ajunge să nu încaseze nicio contraprestație pentru munca depusă sau să fie remunerați de o manieră discriminatorie, în raport cu un element exterior activității prestate, respectiv salariul aferent funcției de bază.

Având în vedere faptul că indemnizația cuvenită membrilor comisiei de vânzare a spațiilor medicale sau ai comisiei de contestație nu se include în venitul salarial, astfel cum este definit de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu vor fi aplicabile, în privința acestui venit, limitările impuse de prevederile art. 11 alin. (4) din același act normativ.

În consecință, litigiul având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 nu intră în domeniul de aplicare al art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel încât se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării.