3ra-897/17 — anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, plata despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia (judecător S. Aramă) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (judecători Ș. Starciuc, M. Galupa, A. Curdov) Dosar nr. 3ra-897/17 D E C I Z I E 30 august 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență: Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu Judecători Maria Ghervas Ion Druță Mariana Pitic Luiza Gafton examinând recursul declarat de Cancelaria de Stat, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă în ordinea contenciosului administrativ de Gargaun Mihail, prin intermediul avocatului Stănescu Valeriu, împotriva Cancelariei de Stat, intervenient accesoriu Munteanu Dumitru, cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, plata despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 16 mai 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Gargaun Mihail și avocatul Stănescu Valeriu, fiind casată hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 30 decembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, C O N S T A T Ă: La 03 decembrie 2015 Gargaun Mihail a înaintat, prin intermediul avocatului Stănescu Valeriu, o cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Cancelariei de Stat (volum I, f.d.

5-8), prin care a solicitat: (1) anularea ordinului Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015 privind eliberarea sa din funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat; (2) restabilirea sa în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat din data de 15 octombrie 2015; (3) încasarea din contul Cancelariei de Stat a despăgubirii pentru întreaga 1 perioadă de absență forțată de la muncă; (4) repararea din contul Cancelariei de Stat a prejudiciului moral cauzat în sumă de 50 000 lei; și (5) compensarea din contul Cancelariei de Stat a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Gargaun Mihail a susținut că prin ordinul Cancelariei de Stat nr. 296-P din 05 octombrie 2010, semnat de ministrul de stat Bodiu Victor, a fost numit în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat, iar prin ordinul Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015, semnat de secretarul general adjunct al Guvernului, Ceauș Sergiu, a fost eliberat din această funcție începând cu data de 15 octombrie 2015. A afirmat că a luat cunoștință de actul administrativ contestat la 13 octombrie 2015, iar la 17 octombrie 2015 a înaintat către Cancelaria de Stat o cerere prealabilă prin care a solicitat: (1) anularea ordinului Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015 privind eliberarea sa din funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat; (2) restabilirea sa în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat din data de 15 octombrie 2015; (3) încasarea din contul Cancelariei de Stat a despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă; și (4) repararea din contul Cancelariei de Stat a prejudiciului moral cauzat în sumă de 30 000 lei.

A precizat că prin scrisoarea Cancelariei de Stat nr. 1508-655 din 23 noiembrie 2015, i s-a comunicat că nu există temei pentru anularea ordinului contestat. A invocat că actul administrativ contestat urmează a fi anulat în temeiul art. 26 alin. (1) Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, or acesta este: (1) ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii, neconținând temeiurile de fapt și de drept ale eliberării sale din funcție; (2) ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței, deoarece a fost semnat de o persoană neîmputernicită, și anume de secretarul general adjunct al Guvernului; și (3) ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite la art. 63 alin. (1) Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

A indicat că drept temei de eliberare din funcție eronat a servit art. 22 alin. (3) Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, care prevede încetarea înainte de termen a mandatului demnitarului numit prin eliberarea din funcție a acestuia în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție, neținându-se cont de următoarele prevederi legale: (1) art. 6 alin. (4) Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, conform căruia, pentru ocuparea unor funcții de demnitate publică prin numire se organizează concurs în condițiile legii; (2) Anexa nr. 1 la Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care prevede că, Cancelaria de Stat este o autoritate publică ce cade sub incidența acestei Legi și art. 63 al Legii date, care reglementează procedura și temeiurile de eliberare din funcție publică; și (3) pct. 18 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, potrivit căruia, persoanele angajate în oficiu au anume 2 statut de funcționar public, cu excepția șefului Oficiului și personalului tehnic auxiliar.

În continuare, a evidențiat că prevederile art. 22 alin. (3) Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nu se aplică demnitarilor pentru care legea specială ce reglementează activitatea acestora prevede o altă procedură de încetare a mandatului înainte de termen, iar ordinul Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015 nu conține niciunul din temeiurile prevăzute de art. 63 Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care este o lege specială în raport cu șefii adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Cu referire la ilegalitatea actului contestat prin prisma încălcării competenței, a susținut că în conformitate cu pct. 15 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, șefii adjuncți ai Oficiului sunt numiți și eliberați din funcție de secretarul general al Guvernului, pe când ordinul din 13 octombrie 2015 a fost semnat de secretarul general adjunct al Guvernului. A invocat că acțiunile Cancelariei de Stat i-au cauzat un prejudiciu moral caracterizat prin suferințe psihice legate de lipsa de respect față de faptul că o bună parte din viață și-a dedicat-o serviciului public, iar suma de 50 000 o consideră ca fiind suficientă pentru repararea prejudiciului moral.

La 21 ianuarie 2016 Gargaun Mihail a înaintat, prin intermediul avocatului Stănescu Valeriu, un demers privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a pct. 15 din Anexa la Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (volum I, f.d. 35-36), care a fost admis prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 24 mai 2016 (volum I, f.d. 72), fiind sesizată Curtea Constituțională. Prin Hotărârea Curții Constituționale din 22 iulie 2016 (volum I, f.d. 84-90), a fost admisă excepția de neconstituționalitate, fiind declarat neconstituțional pct. 15 din Anexa la Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 28 noiembrie 2016 (volum I, f.d.

129), la cererea reprezentantului Cancelariei de Stat, Munteanu Dumitru a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 30 decembrie 2016 (volum I, f.d. 163), acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 02 ianuarie 2017 Gargaun Mihail și avocatul Stănescu Valeriu au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 30 decembrie 2016 (volum I, f.d. 162), solicitând casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral, iar la 16 februarie 2017 au declarat apel motivat (volum I, f.d. 183-184). La 06 martie 2017 avocatul Stănescu Valeriu a declarat apel suplimentar (volum I, f.d.

197). Prin decizia Curții de Apel Comrat din 16 mai 2017 (volum I, f.d.

242-249), a fost admis apelul declarat de Gargaun Mihail și avocatul Stănescu Valeriu, fiind casată hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 30 decembrie 2016 și emisă o nouă 3 hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, și anume: (1) s-a anulat ca fiind ilegal ordinul Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015 privind eliberarea lui Gargaun Mihail din funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat; (2) s-a restabilit Gargaun Mihail în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat din data de 15 octombrie 2015; (3) s-a încasat din contul Cancelariei de Stat, în beneficiul lui Gargaun Mihail, salariul pentru absența sa forțată de la muncă în perioada 15 octombrie 2015 – 16 mai 2017 în sumă de 130 636, 16 lei; (4) s-a încasat din contul Cancelariei de Stat, în beneficiul lui Gargaun Mihail, suma de 7 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral; și (5) s-a încasat din contul Cancelariei de Stat, în beneficiul lui Gargaun Mihail, suma de 14 600 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în rest, pretențiile au fost respinse.

Pentru a emite această soluție, instanța de apel a explicat că în conformitate cu pct. 18 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în redacția în vigoare la 13 octombrie 2015 (data eliberării din funcție a lui Gargaun Mihail), persoanele angajate în oficiu aveau statut de funcționar public, cu excepția șefului Oficiului și personalului tehnic auxiliar, ceea ce înseamnă că la data eliberării sale din funcție, Gargaun Mihail avea anume statut de funcționar public, în privința acestuia fiind aplicabile dispozițiile Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Astfel, instanța de apel a considerat că Gargaun Mihail putea fi eliberat din funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat doar în baza unuia din temeiurile prevăzute de art. 63 alin. (1) Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Totodată, instanța de apel a menționat că indiferent de faptul în baza cărei legi Gargaun Mihail a fost numit în funcție, apoi eliberat, actul administrativ contestat contravine raționamentului logico-juridic al tuturor normelor legale privitoare la eliberarea din funcție ca urmare a comiterii abaterilor disciplinare, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor etc. La 26 mai 2017 Cancelaria de Stat a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 16 mai 2017 (volum II, f.d.

1-5), solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 30 decembrie 2016. În motivarea recursului, Cancelaria de Stat a susținut, în primul rând, că prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, instanța de apel a aplicat eronat norme de drept material. În acest sens, a invocat că potrivit Anexei la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcția de șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat este de demnitate publică, dar instanța de apel nu a ținut cont de faptul că raporturile ce țin de eliberarea dintr-o astfel de funcție sunt reglementate anume de Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

În continuare, a specificat că prin hotărârea Curții Constituționale nr. 46 din 21 noiembrie 2002 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea 4 contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 cu modificările și completările operate prin Legea nr. 726 din 07 decembrie 2001 și Legea nr. 833 din 07 februarie 2002, s-a stabilit că numirea persoanelor oficiale de stat într-o funcție publică este întotdeauna rezultatul voinței politice unilaterale a Parlamentului, Președintelui țării sau Guvernului, ei fiind aleși sau numiți în funcție, și nu încadrați în temeiul legii civile, aceeași regulă a unilateralității aplicându-se simetric și în cazul destituirii lor. A indicat că intimatul a fost numit, nu ales prin concurs, în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat, la propria discreție a ministrului de stat de atunci, din care motiv eliberarea sa din funcție trebuie să aibă loc în aceleași condiții.

În al doilea rând, a susținut că și prin interpretarea eronată a legii, instanța de apel a aplicat eronat norme de drept material. A invocat că instanța de apel a dat o apreciere greșită prevederilor legale ce țin de eliberarea din funcție a demnitarilor publici, asimilându-le cu normele ce țin de concedierea funcționarilor publici, deși intimatul nu este funcționar public.

A făcut trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume la hotărârea Pellegrin vs. Franța din 08 decembrie 1999, în care Curtea a explicat că procedurile legate de ocuparea, promovarea și încetarea exercițiului unei funcții publice nu pot fi încadrate în litigii de natură privată, or exercitarea unei astfel de funcții implică responsabilități în domeniul interesului general și presupune întotdeauna deținerea unei părți din suveranitatea statului, iar dispariția angajamentului de loialitate și încredere reciprocă între autoritatea statului și funcționarul public duce la apariția temeiurilor de încetare a raportului de muncă dintre acești subiecți. La 07 iulie 2017 instanța de recurs a expediat în adresa intimatului Gargaun Mihail și intervenientului accesoriu Munteanu Dumitru câte o copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (volum II, f.d.

8). La 31 iulie 2017 intimatul a expediat prin trimitere poștală în adresa instanței de recurs referință (volum II, f.d. 10-12), solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil, iar intervenientul accesoriu nu a făcut uz de acest drept procedural. La 07 august 2017 instanța de recurs a expediat în adresa recurentului și intervenientului accesoriu câte o copie a referinței (volum II, f.d. 14). Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că decizia contestată cu recurs a fost pronunțată la 16 mai 2017, iar recursul a fost declarat la 26 mai 2017, acesta se consideră a fi depus în termen.

În temeiul art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, prin încheierea instanței de recurs din 16 august 2017 (volum II, f.d. 15), recursul declarat de Cancelaria de Stat a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Conform art. 444 Cod de procedură civilă, Recursul se examinează fără 5 înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Studiind materialele cauzei în raport cu legislația care guvernează speța, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Potrivit art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă prevede că Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Colegiul constată că prin ordinul Cancelariei de Stat nr. 296-P din 05 octombrie 2010 (vol. I, f.d. 11), semnat de ministrul de stat Bodiu Victor, Gargaun Mihail a fost numit în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat, iar prin ordinul Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015 (vol. I, f.d.

10), semnat de secretarul general adjunct al Guvernului, Ceauș Sergiu, a fost eliberat din această funcție începând cu data de 15 octombrie 2015. Ordinul Cancelariei de Stat nr. 296-P din 05 octombrie 2010 conține mențiunea că a fost emis în conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, iar ordinul Cancelariei de Stat nr. 146- P din 13 octombrie 2015 – în conformitate cu pct. 15 din Regulamentul dat și cu art. 22 alin. (3) Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. La 20 octombrie 2015 Cancelaria de Stat a înregistrat cererea prealabilă a lui Gargaun Mihail (vol. I, f.d.

12), prin care acesta a solicitat: (1) anularea ordinului Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015 privind eliberarea sa din funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat; (2) restabilirea sa în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat din data de 15 octombrie 2015; (3) încasarea din contul Cancelariei de Stat a despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă; și (4) repararea din contul Cancelariei de Stat a prejudiciului moral cauzat în sumă de 30 000 lei, iar prin scrisoarea Cancelariei de Stat nr. 1508-655 din 23 noiembrie 2015 (vol. I, f.d. 13), lui Gargaun Mihail i s-a comunicat că nu există temei pentru anularea ordinului contestat.

Ordinul Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015, care este contestat de Gargaun Mihail, reprezintă un act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, iar conform art. 26 alin. (1) al Legii date, Actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu 6 încălcarea procedurii stabilite. Colegiul observă că raporturile de serviciu dintre autoritățile publice și funcționarii publici sunt reglementate de Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, iar art. 63 alin. (1) al Legii date prevede în mod expres și exhaustiv temeiurile de încetare a raportului de serviciu dintre autoritatea publică și funcționarul public prin eliberarea acestuia din funcția publică.

Art. 4 alin. (3) lit. a) Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public stipulează că prevederile prezentei Legi nu se aplică persoanelor ce exercită funcții de demnitate publică, adică nu reglementează nici temeiurile de eliberare din funcția publică a acestei categorii de subiecți. Potrivit art. 22 alin. (3) Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție. În această conjunctură, Colegiul evidențiază că actul de eliberare din funcție a demnitarului numit se caracterizează prin lipsa unor criterii de destituire expres prevăzute de lege, spre deosebire de actul de eliberare din funcție a funcționarului public.

Astfel, atât prima instanță, cât și cea de apel corect au reținut că în procesul de evaluare a legalității ordinului Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015, chestiunea primordială este de a determina dacă funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat era de demnitate publică la data emiterii actului administrativ contestat și, respectiv, dacă actul de eliberare din funcție a lui Gargaun Mihail cade sub incidența Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public sau a Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică a intrat în vigoare la 05 octombrie 2010, data la care Gargaun Mihail a fost numit în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat, iar potrivit Anexei la această Lege în redacția în vigoare la 05 octombrie 2010, funcția de șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat se atribuie la funcțiile de demnitate publică. De la 05 octombrie 2010 până în prezent, această funcție continuă să fie inclusă în categoria funcțiilor de demnitate publică.

Totodată, în conformitate cu pct. 18 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în redacția în vigoare atât la 05 octombrie 2010, cât și la 13 octombrie 2015, Persoanele angajate în oficiu au statut de funcționar public, cu excepția șefului Oficiului și personalului tehnic auxiliar. Colegiul relevă că potrivit art. 30 Legea nr. 64 din 31 mai 1990 cu privire la 7 Guvern, Pentru exercitarea atribuțiilor constituționale și celor ce decurg din prezenta lege, precum și pentru organizarea executării legilor, Guvernul adoptă hotărâri.

După cum este statuat în pct. 1 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, acest act normativ a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 în scopul îndeplinirii prerogativelor acordate prin Legea nr. 435 din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657 din 6 noiembrie 2009. Îndeplinirea prerogativelor respective are tangență inclusiv cu raporturile de exercitare a funcțiilor publice din cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, care sunt reglementate, după caz, de Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public sau de Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

De aici rezultă că Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, are forță juridică inferioară față de actele legislative sus-menționate, iar odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcția de șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat a devenit de demnitate publică. Distinct de cele relatate, Colegiul relevă că urmare a modificărilor intrate în vigoare la 25 martie 2016, pct. 18 din Regulamentul dat este expus în următoarea redacție: Persoanele angajate în oficiu au statut de funcționar public, cu excepția șefului Oficiului, șefului adjunct al Oficiului și personalului tehnic auxiliar.

Astfel, Guvernul a racordat această prevedere legală conform Anexei la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Nu este convingător nici celălalt argument adus de Gargaun Mihail în susținerea poziției precum că a fost numit în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat fără concurs, ceea ce ar însemna că funcția respectivă nu era de demnitate publică, dat fiind art. 6 alin. (4) Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, conform căruia, pentru ocuparea unor funcții de demnitate publică prin numire se organizează concurs în condițiile legii.

Prevederea dată condiționează organizarea concursurilor pentru ocuparea doar anumitor funcții de demnitate publică în condițiile legii, iar Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, reprezintă actul normativ ce reglementează numirea în funcția de șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat. Potrivit pct. 15 din Regulamentul dat în redacția în vigoare la data angajării lui Gargaun Mihail, șefii adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat erau numiți în funcție de ministrul de stat, nefiind indicate criteriile de numire, inclusiv necesitatea organizării concursurilor.

8 Prin urmare, prima instanță corect a judecat cauza prin prisma Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, iar instanța de apel a admis încălcarea prevăzută de art. 432 alin. (2) lit. b) Cod de procedură civilă prin soluționarea greșită a conflictului dintre normele cuprinse în diferite acte normative (Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, pe de o parte, și Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, pe de altă parte).

În continuare, Colegiul atestă că eroarea judiciară admisă de instanța de apel poate fi înlăturată de instanța de recurs prin casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, fără a afecta dreptul părților la un proces echitabil, nefiind necesară noua stabilire a circumstanțelor de fapt sau administrarea unor noi probe.

Colegiul menționează că Gargaun Mihail și-a întemeiat pretenția de anulare a actului administrativ vizat pe prevederile art. 26 alin. (1) Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, specificând că actul dat este: (1) ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii, neconținând temeiurile de fapt și de drept ale eliberării sale din funcție; (2) ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței, deoarece a fost semnat de o persoană neîmputernicită, și anume de secretarul general adjunct al Guvernului; și (3) ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite la art. 63 alin. (1) Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

În această ordine de idei, Colegiul explică faptul că ilegalitatea deciziei instanței de apel se referă în exclusivitate la soluționarea greșită a conflictului dintre normele cuprinse în diferite acte normative, iar invocarea de către Gargaun Mihail a ilegalității actului administrativ contestat prin prisma încălcării competenței la emiterea acestuia nu urmează a fi verificată în cadrul examinării prezentului recurs, or aspectul dat ține de aprecierea probelor, pe care atât prima instanța, cât și instanța de apel le-au examinat în partea respectivă în conformitate cu prevederile legale. Se constată că nici instanța de apel nu a reținut argumentul lui Gargaun Mihail privind ilegalitatea actului administrativ în cauză prin prisma încălcării competenței la emiterea acestuia, întemeindu-și decizia pe celelalte argumente.

În particular, instanța de apel a conchis că evaluarea legalității ordinului Cancelariei de Stat nr. 146-P din 13 octombrie 2015 urma a fi efectuată prin prisma drepturilor și garanțiilor conferite funcționarilor publici la eliberarea din funcție. După cum a fost enunțat anterior, concluzia instanței de apel este eronată, actul de eliberare din funcție a lui Gargaun Mihail fiind un act de eliberare dintr-o funcție de demnitate publică, cu respectarea prevederilor legale aplicabile. Colegiul consideră necesar să reliefeze că temeiul de eliberare a lui Gargaun Mihail din funcție rezidă anume în actul său de numire, nefiind incidente temeiurile de eliberare din funcție enumerate la art. 63 alin. (1) Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Este cert că pentru funcția de șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei 9 de Stat cadrul normativ nu stabilește criterii de numire și destituire, circumstanță derivată din caracterul de interes public deosebit al unei atare funcții de demnitate publică. Colegiul reține că prin Hotărârea Curții Constituționale din 22 iulie 2016, au fost expuse următoarele: Persoanele respective (n.n. șefii adjuncți ai oficiului teritorial al Cancelariei de Stat) sunt antrenate în raporturi speciale de muncă. Ca urmare, deși acestea sunt numite și revocate din funcție prin Hotărâre de Guvern în lipsa unor criterii strict determinate, ele beneficiază de drepturi și garanții speciale de muncă, ce decurg din normele generale ale legislației muncii și ținând cont de particularitățile contractelor administrative.

Colegiul explică, că prin Hotărârea Curții Constituționale din 22 iulie 2016, a fost declarat neconstituțional pct. 15 din Anexa la Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, ceea ce a permis lui Gargaun Mihail să conteste în instanța de contencios administrativ actul de eliberarea sa din funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat. Deschiderea căilor de protecție a drepturilor speciale de muncă ale șefilor adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat în calitatea acestora de subiecți exponenți ai unor interese publice deosebite nu echivalează, totuși, cu posibilitatea ignorării statutului de demnitari al persoanelor respective, care, în virtutea art. 22 alin. (3) Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, sunt eliberate din funcție în lipsa unor criterii de destituire.

Este relevantă în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume hotărârea Pellegrin vs. Franța din 08 decembrie 1999, prin care s-a indicat că nu intră în domeniul de aplicabilitate al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului litigiile între stat și agenții săi, atunci când atribuțiile acestora din urmă sunt activități specifice de administrație publică, funcționarul acționând ca și deținător al puterii publice însărcinat cu salvgardarea intereselor generale ale statului. În final, Colegiul relevă că prima instanță corect a respins acțiunea ca neîntemeiată. Totodată, deși a emis o soluție legală, prima instanță a admis o inexactitate în motivare, și anume a invocat prevederile pct. 18 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în redacția inaplicabilă speței.

Colegiul consideră că această carență este compensată prin motivarea instanței de recurs, care oferă participanților la proces valorificarea deplină a dreptului la cunoașterea raționamentelor ce stau la baza soluționării cauzei. Astfel, având în vedere că instanța de apel a aplicat eronat norme de drept material prin soluționarea greșită a conflictului dintre normele cuprinse în diferite acte normative, iar soluția primei instanțe este legală, nefiind necesară noua stabilire a circumstanțelor de fapt sau administrarea unor noi probe, Colegiul ajunge la concluzia că recursul declarat de Cancelaria de Stat urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții 10 Supreme de Justiție, în conformitate cu art. art. 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) Cod de procedură civilă, D E C I D E: Se admite recursul declarat de Cancelaria de Stat. Se casează decizia Curții de Apel Comrat din 16 mai 2017 și se menține hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 30 decembrie 2016 emisă în ordinea contenciosului administrativ în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gargaun Mihail, prin intermediul avocatului Stănescu Valeriu, împotriva Cancelariei de Stat, intervenient accesoriu Munteanu Dumitru, cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, plata despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu Judecători Maria Ghervas Ion Druță Mariana Pitic Luiza Gafton 11