2ri-201/17 — atragerea la răspundere subsidiară a organului de conducere a debitorului

2ri-201/17 — atragerea la răspundere subsidiară a organului de conducere a debitorului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Iu. Cotruță dosarul nr. 2ri-201/17

D E C I Z I E

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecători Ion Druță, Oleg Sternioală

Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Elena Savina,

în cauza civilă la cererea lichidatorului Societății cu răspundere limitată

„Hartis-Grup” în procedura simplificată a falimentului, Lilian Popa cu privire la

atragerea la răspundere subsidiară a organului de conducere al Societății cu

răspundere limitată „Hartis-Grup”,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2017, prin care a

fost admisă cererea lichidatorului Societății cu răspundere limitată „Hartis-Grup” în

procedura simplificată a falimentului cu privire la atragerea la răspundere subsidiară

a organului de conducere al Societății cu răspundere limitată „Hartis-Grup”,

c o n s t a t ă:

La data de 21 octombrie 2016, lichidatorul SRL „Hartis-Grup” în procedura

simplificată a falimentului, Lilian Popa a depus cerere cu privire la atragerea la

răspundere subsidiară a organului de conducere al SRL „Hartis-Grup”.

În motivarea cererii lichidatorul a indicat că, prin încheierea Curții de Apel

Chișinău din 06 mai 2015 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă

de către SRL „Arturus Prim” (în proces de lichidare) cu privire la intentarea

procesului de insolvabilitate față de SRL „Hartis-Grup” și în scopul prevenirii

modificării stării SRL „Hartis-Grup” în perioada derulării procesului de

insolvabilitate, au fost aplicate măsuri de asigurare, în calitate de administrator

provizoriu al debitorului fiind desemnat Lilian Popa, iar prin hotărârea Curții de Apel

Chișinău din 29 iunie 2015 a fost constatată insolvabilitatea și intentat procesul de

insolvabilitate față de debitorul SRL „Hartis-Grup”, cu inițierea procedurii

simplificate a falimentului, în funcție de lichidator al debitorului fiind desemnat

Lilian Popa.

Menționează că, conform ultimelor consemnări operate în Registrul de stat al

persoanelor juridice, în calitate de administrator statutar și unic asociat al debitorului

insolvabil SRL „Hartis-Grup” figurează Elena Savina.

1

Susține că, conform art. 247 din Legea insolvabilității, în sensul prezentei legi,

membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi administratorii societăților

comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de

observatori), lichidatorii și membrii comisiilor de lichidare, contabilii. Prevederile

alin. (1) se aplică persoanelor care dețineau funcțiile respective la data intentării

procesului de insolvabilitate, precum și celor care au deținut aceste funcții pe

parcursul ultimelor 24 de luni anterioare intentării procesului.

Consideră că, în speță sunt îndeplinite cumulativ condițiile atragerii la

răspundere patrimonială personală a organului de conducere al debitorului SRL

„Hartis-Grup” în persoana administratorului statutar și unic asociat, Elena Savina.

Afirmă că, reieșind din considerentul că, Elena Savina, în calitate de

conducător al SRL „Hartis-Grup”, nu a prezentat lichidatorului documentele

aferente activității economice ale întreprinderii și nu a transmis lichidatorului pe

bază de inventar și bilanț bunurile societății insolvabile, lipsa masei debitoare în

patrimonial debitorului insolvabil SRL „Hartis-Grup” a fost constatată de lichidator

și comisia de inventariere în conformitate cu art. 108 alin. (4) din Legea

insolvabilității.

Relevă că, conform procesului-verbal nr. 01/15 din 11 decembrie 2015 privind

rezultatele inventarierii bunurilor corporale și incorporale care aparțin masei

debitoare a SRL „Hartis-Grup” în procedura simplificată a falimentului, având la

bază bilanțul contabil reflectat în ultimul raport financiar prezentat de debitor la

Direcția generală pentru statistică a mun. Chișinău pe perioada de gestiune 2009,

prin actele de inventariere a masei debitoare nr. 1/1 (imobilizări) și nr. 2/1 (a

stocurilor de mărfuri și materiale și a altor active pe termen scurt) din 10 decembrie

2015, a constatat lipsa efectivă a elementelor de activ (bunuri corporale și

incorporale) în patrimoniul debitorului insolvabil SRL „Hartis-Grup” în sumă totală

de 242 005 lei, acțiune cuplabilă (faptă ilicită), care se încadrează în dispoziția

art.248 alin. (1) lit. c) din Legea insolvabilității, caracterizată prin deturnarea

(ascunderea) de către Elena Savina, în calitate de conducător al SRL „Hartis-Grup”,

a activelor debitorului.

Invocă că, materialele cauzei denotă cu certitudine faptul că, drept temei de

intentare a procesului de insolvabilitate față de SRL „Hartis-Grup” a servit

incapacitatea de plată a debitorului, caracterizată prin imposibilitatea executării la

cerere a creanței creditorului SRL „Arturus Prim” (în proces de lichidare) în mărime

de 88174,51 lei, constatată și încasată prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 03 decembrie 2014. Prin urmare, este evident că,

incapacitatea de plată a întreprinderii s-a materializat prin incapacitatea

întreprinderii de a-și onora obligațiile pecuniare față de creditori în perioada

gestionării acesteia de Elena Savina, obligată prin lege, în asemenea circumstanțe,

să depună în termenul legal cerere introductivă privind intentarea procesului de

insolvabilitate, fapt, însă, ignorat de ultima.

Mai invocă că, este evident că, Elena Savina, în calitate de administrator al

SRL „Hartis-Grup”, neîntemeiat a omis termenul prevăzut de lege pentru depunerea

2

cererii introductive cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate, inacțiune

culpabilă (faptă ilicită), care se încadrează în dispoziția art. 248 alin. (1) lit. h),

caracterizată prin nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate

conform prevederilor art. 14.

Menționează că, administratorul provizoriu/lichidatorul a solicitat

administratorului statutar al debitorului în persoana Elenei Savina documentele

aferente activității economice și patrimoniului debitorului SRL „Hartis-Grup”,

inclusiv și documentele de evidență contabilă, însă în cadrul procesului de

insolvabilitate, ultima nu a prezentat careva explicații, care ar justifica neprezentarea

documentelor solicitate de administratorul provizoriu/lichidator. Or, conform art. 13

alin. (1) Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, răspunderea pentru

ținerea contabilității și raportarea financiară revine: a) conducerii (organului

executiv) - în entitatea cu răspundere limitată; b) partenerilor - în entitatea ai cărei

proprietari au răspundere nelimitată; c) proprietarului - pentru întreprinzătorii

individuali; d) conducătorului entității - în entitățile neprevăzute la lit. a)-c).

Susține că, conform art. 72 alin. (4), (5) și (6) din Legea cu privire la societățile

cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, administratorul asigură ținerea

contabilității societății, precum și a registrelor societății prevăzute de lege și de actul

de constituire, și informează asociații cu privire la starea de lucruri și la gestiunea

societății. În exercitarea atribuțiilor sale, administratorul va da dovadă de diligență

și loialitate. Administratorul este obligat să convoace adunarea generală a asociaților

dacă valoarea activelor nete ale societății a devenit mai mică decît capitalul ei social.

Afirmă că, prin ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii,

precum și contribuirea la dispariția documentelor contabile, a documentelor de

constituire și a ștampilei, așa cum este prevăzut la art. 248 alin. (1) lit. e) din Legea

insolvabilității, se înțelege săvârșirea acelor fapte ilicite, prin care se încalcă

reglementările imperative ale Legii contabilității, indiferent dacă acestea reprezintă

infracțiuni, contravenții sau simple delicte civile.

Declară că, însuși faptul netransmiterii către administratorul

provizoriu/lichidator de către membrii organelor de conducere ale debitorului a

documentelor contabile, a documentelor de constituire și a ștampilei, conform art.

27 din Legea insolvabilității, creează o prezumție relativă a neținerii contabilității în

conformitate cu legea și a legăturii de cauzalitate dintre această faptă și incapacitatea

de plată a debitorului. Prin urmare, este necesară antrenarea răspunderii subsidiare a

Elenei Savina și din acest motiv.

Relevă că, la data adresării în instanța de insolvabilitate cu cerere de atragere

la răspundere subsidiară, pasivul debitorului SRL „Hartis-Grup” în procedura

simplificată a falimentului constituie suma totală de 144126,06 lei, format din

creanțele validate și neexecutate față de creditori din lipsa masei debitoare.

Mai relevă că, în cadrul procesului de insolvabilitate, Elena Savina, în calitate

de reprezentant al debitorului, nu a obiectat împotriva cuantumului creanțelor

validate ale creditorilor.

3

Invocă că, în ceea ce privește întinderea prejudiciului, la care pot fi obligați

să-1 repare subiecții prevăzuți la art. 247 din Legea insolvabilității, acesta nu poate

fi mare decât „o parte” din pasivul debitorului insolvabil. O parte din pasiv poate fi

chiar partea rămasă neacoperită, adică întreg pasivul, în speță, pasivul debitorului

SRL „Hartis-Grup”, format din creanțele validate și neexecutate față de creditori

constituie, după cum s-a menționat, suma de 144126,06 lei, care urmează a fi

încasată de la administratorul statutar și unic asociat al întreprinderii, Elena Savina.

Solicită asigurarea acțiunii prin aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și

imobile, inclusiv pe mijloacele bănești din patrimoniul persoanei urmărite Elena

Savina, în limitele valorii acțiunii, atragerea la răspundere subsidiară a organului de

conducere al debitorului SRL „Hartis-Grup” în procedura simplificată a falimentului

în persoana administratorului statutar și unic asociat, Elena Savina și încasarea de la

Elena Savina în beneficiul creditorilor validați a datoriei debitorului insolvabil în

sumă totală de 144126,06 lei.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2017 a fost admisă

cererea depusă de către lichidatorul SRL „Hartis-Grup”, Lilian Popa cu privire la

atragerea la răspundere subsidiară a organului de conducere al SRL „Hartis-Grup”,

Elena Savina, a fost atras la răspundere subsidiară fondatorul debitorului SRL

„Hartis-Grup”, Elena Savina în fața creditorilor în limita valorilor creanțelor de

144126,06 lei și a fost încasată de la Elena Savina în bugetul de stat taxa de stat în

sumă de 4324 lei.

La data de 29 mai 2017, prin intermediul oficiului poștal, Elena Savina a

declarat recurs împotriva hotărârii instanței de insolvabilitate, solicitând repunerea

în termen, admiterea recursului și casarea integrală a hotărârii instanței de

insolvabilitate.

În motivarea recursului a indicat că, hotărârea instanței de insolvabilitate este

neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată.

Menționează că, ea nu este fondatorul și nici administratorul SRL „Hartis-

Grup”, nu a gestionat-o niciodată și nu cunoaște cu ce se ocupă această întreprindere.

Susține că, ea a fost internată într-un spital cu o persoană, care a înșelat-o să

semneze niște documente și consideră că, atunci și au fost perfectate anumite acte

precum că, ea ar fi fondator al SRL „Hartis-Grup”.

Afirmă că, ea nu a întreprins careva acțiuni prevăzute de art. 248 alin. (1) și

(4) din Legea insolvabilității, care ar fi cauzat insolvabilitatea debitorului.

Relevă că, a luat cunoștință de hotărârea instanței de insolvabilitate la data de

12 mai 2017.

Consideră că, urmează a fi repusă în termenul de declarare a recursului,

deoarece nu a participat la examinarea cauzei, nu locuiește pe adresa unde este

înregistrată viza de domiciliu și nu a cunoscut despre acest dosar și despre demersul

cu privire la atragerea la răspundere subsidiară.

4

Prin referința depusă la data de 26 iunie 2017 lichidatorul SRL „Hartis-Grup”

în procedura simplificată a falimentului, Lilian Popa a solicitat respingerea

recursului și menținerea hotărârii instanței de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

cererea cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului și de a respinge

recursul ca fiind depus în afara termenului legal, cu menținerea hotărârii instanței de

insolvabilitate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 21 octombrie 2016,

lichidatorul SRL „Hartis-Grup” în procedura simplificată a falimentului, Lilian Popa

a depus cerere cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a organului de

conducere al debitorului SRL „Hartis-Grup” în procedura simplificată a falimentului

în persoana administratorului statutar și unic asociat Elena Savina și încasarea de la

aceasta în beneficiul creditorilor validați a datoriei debitorului insolvabil în sumă

totală de 144126,06 lei.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2017 a fost admisă

cererea depusă de către lichidatorul SRL „Hartis-|Grup”, Lilian Popa cu privire la

atragerea la răspundere subsidiară a organului de conducere al SRL „Hartis-Grup”,

Elena Savina, a fost atras la răspundere subsidiară fondatorul debitorului SRL

„Hartis-Grup”, Elena Savina în fața creditorilor în limita valorilor creanțelor de

144126,06 lei și a fost încasată de la Elena Savina în bugetul de stat taxa de stat în

sumă de 4324 lei.

Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres

de prezenta lege.

Din materialele cauzei și, anume, din procesul-verbal al ședinței de judecată a

instanței de insolvabilitate din 30 ianuarie 2017 rezultă că, recurenta Elena Savina,

fiind citată legală, nu a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului instanței de

insolvabilitate din 30 ianuarie 2017, însă a luat cunoștință de hotărârea instanței de

insolvabilitate enunțată la data de 05 mai 2017 (f. d. 79).

Cu toate acestea, recursul a fost declarat de către Elena Savina la data de 29

mai 2017, adică în afara termenului legal prevăzut de art. 8 din Legea insolvabilității,

solicitând repunerea în termen, însă nu a făcut, prin probe întemeiate, dovada

imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de

lege.

Pe cînd, în conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) și (3) CPC, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot

5

fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Prin urmare, ținând cont de faptul că, prezentul recurs a fost declarat abia la

29 mai 2017, cu încălcarea evidentă a termenului prevăzut de lege, fără a fi indicat

vreun motiv justificativ în vederea argumentării omiterii termenului legal, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul declarat de către Elena Savina urmează a fi respins că fiind

depus în afara termenului legal.

Pe cale de consecință, instanța de recurs ține să menționeze că, în conformitate

cu art. 56 alin. (1) și (3) și art. 61 alin. (1) CPC, participanții la proces sunt în drept

să, atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de

legislația procedurală civilă. Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu

bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului

sau inducerea sa în eroare. Buna-credință prezumă că partea este obligată la intervale

rezonabile de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor

despre care cunosc cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să

respecte termenele prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător).

Astfel, recurenta Elena Savina urma să respecte termenul de atac prevăzut de

lege.

În contextul celor expuse, se reține că, o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa

unor circumstanțe fundamentale și obligatorii ar însemna, de fapt, încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor cetățenilor părți la un

proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului în cauza Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006,

definitivă din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului în cauza Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare

reprezintă o soluție, care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

6

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului, de a

respinge recursul și de a menține hotărârea instanței de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge cererea Elenei Savina cu privire la repunerea în termenul de

declarare a recursului.

Se respinge recursul declarat de către Elena Savina.

Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2017 în cauza

civilă la cererea lichidatorului Societății cu răspundere limitată „Hartis-Grup” în

procedura simplificată a falimentului, Lilian Popa cu privire la atragerea la

răspundere subsidiară a organului de conducere al Societății cu răspundere limitată

„Hartis-Grup”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Maria Ghervas

judecătorul

Judecătorii Ion Druță

Oleg Sternioală

Luiza Gafton

Mariana Pitic

7