2ri-2/17 — Atragerea la răspundere subsidiară

2ri-2/17 — Atragerea la răspundere subsidiară (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ri-2/17

Instanța de fond:

Curtea de Apel Chișinău – jud. I. Cimpoi

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova, Oleg Sternioală

Mariana Pitic, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Chetrean Tatiana și Zadic Victoria,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, prin care s-a

admis cererea de atragere la răspundere subsidiară a membrului organului de

conducere,

în pricina civilă la cererea înaintată de către Druguș Zinaida, lichidatorul

Societății cu Răspundere Limitată ,,Vistortedar", în proces de lichidare, împotriva

Tatianei Chetrean și Victoriei Zadic privind atragerea la răspundere subsidiară,

C O N S T A T Ă :

Druguș Zinaida, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată ,,Vistortedar” în

proces de lichidare, s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu o cerere privind

atragerea la răspundere subsidiară a administratorului SRL ,,Vistortedar” Chetrean

Tatiana și contabilului – șef Zadic Victoria.

În motivarea cererii s-a invocat că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 08

septembrie 2015 s-a constatat insolvabilitatea debitorului SRL ,,Vistortedar” și s-a

dispus inițierea procedurii simplificate a falimentului cu dizolvarea debitorului. În

calitate de lichidator a fost desemnat Druguș Zinaida.

Menționează că motivul atragerii la răspundere subsidiară este faptul că în cadrul

procedurii simplificate a falimentului al SRL ,,Vistortedar” a încetat de a executa

creanțele scadente față de creditorii săi, cât și față de salariați, astfel, din 2012 SRL

,,Vistortedar”, nu dispune de careva bunuri, mijloace bănești care ar permite

acoperirea obligațiilor scadente.

La adunarea finală a creditorilor SRL ,,Vistortedar” în procedura simplificată a

falimentului din 30 octombrie 2015, toți creditorii au hotărât ca să fie atrași la

răspundere subsidiară membrii organelor de conducere a debitorului SRL

,,Vistortedar” administratorul care este și asociat Chetrean Tatiana și contabilului –

șef Zadic Victoria.

Remarcă că, valoarea totală a datoriilor identificate, potrivit tabelului consolidat

al creanțelor este de 1 228 421,55 lei pe când bunuri incluse în masa debitoare care

1

pot fi valorificate nu au fost depistate. Creanțele menționate au fost verificate și

validate de către instanța de insolvabilitate.

Suplimentar a invocat că, debitorul este obligat să depună cerere introductivă

imediat, dar nu mai târziu de expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii

temeiurilor indicate în articolul 10 alin,(2) a Legii insolvabilității. Dacă debitorul nu

depune cerere introductiva în cazurile și în termenul prevăzut în prezentul articol,

persoana care, în conformitate cu legislația in vigoare, are dreptul de a reprezenta

debitorul, asociații cu răspundere limitată și lichidatorii debitorului răspund subsidiar

în fața creditorilor pentru obligațiile apărute, după expirarea termenului prevăzut la

alin. (3) al articolului din Legea menționată. Aceste persoane sunt trase la răspundere

penala în conformitate cu legea.

Explică că, după verificarea cauzei apariției stării de insolvabilitate a constatat

că, membrii organelor de conducere, pârâții nu au luat măsurile necesare de evitare a

supraîndatorării și au lipsit societatea de utilajul necesar pentru activitate (linia de

producere a biscuiților).

A invocat actul nr. 5-672844 din 16 august 2015, cu anexe, întocmit în urma

controlului fiscal la fața locului prin metoda verificării totale de către Inspectoratul

Fiscal de Stal, care a stabilit majorarea pierderilor fiscale cu 68 654 lei pentru anul

2011, cu 161 255 lei pentru perioada anului 2012; cu 35 892 lei pentru anul 2013 și cu

138 282 lei aferent perioadei anului 2014; întocmirea neconformă a declarației cu

privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2011, 2012, 2013 și 2014;

diminuarea TVA cu 14 056 lei; întocmirea neconformă a declarației privind TVA

pentru perioada lunii decembrie 2014: neeliberarea facturilor fiscale în termenul

prevăzut de legislație pentru livrările impozabile în total 27 cazuri (f.d. 72-105).

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016 s-a admis cererea

de atragere la răspundere subsidiară depusă de Druguș Zinaida, lichidatorul Societății

cu Răspundere Limitată ,,Vistortedar” în procedura simplificată a falimentului, în

privința administratorului Chetrean Tatiana și contabilului – șef Zadic Victoria și s-a

încasat în mod solidar suma de 1 384 495,55 lei (f.d. 157-167).

La 19 octombrie 2016 Chetrean Tatiana și Zadic Victoria au declarat recurs,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 04

octombrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea să fie respinsă

integral. (f.d. 171-173).

În motivarea cererii de recurs au invocat că instanța de insolvabilitate la emiterea

hotărârii nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a interpretat eronat

normele de drept material și procedural, a examinat cauza fără a se preciza și verifica

dacă această pretinsă încetare de a executa obligațiile scadente echivalează cu

incapacitatea de plată a debitorului, ca temei pentru depunerea unei cereri

introductive.

Or, încetarea de a executa obligațiile scadente nu semnifică în mod necesar

incapacitatea de plată a debitorului. Pentru a nu executa obligațiile pot exista diferite

motive (ne recunoașterea lor, contestarea volumului, etc).

2

Nu a verificat care a fost activul patrimonial al SRL „Vistortedar" în anul 2012

pentru a constata cu certitudine că această societate comercială cu adevărat se afla în

incapacitate de plată la acel moment.

La materialele dosarului ne fiind anexat bilanțul contabil pentru anii 2012-2015.

Nu a fost precizat care este momentul concret în care a intervenit obligația

debitorului, în persoana organelor de conducere, de a depune cererea introductivă de

intentare a procedurii de insolvabilitate pentru a fi determinat faptul când a expirat

termenul de 30 de zile, stabilit de lege, pentru depunerea cereri introductive.

Or, stabilirea acestui moment este obligatoriu, dacă atragerea la răspundere

subsidiară are loc pe temeiul nedepunerii cererii de intentare a procesului de

insolvabilitate conform art. 248 alin. (1) lit. h) din Legea insolvabilității nr. 149/2012.

Nu au fost precizate obligațiile scadente ce urmau a fi executate de SRL

„Vistortedar" începând cu anul 2012, or, consideră că, instanța de insolvabilitate

urma s-a stabilească componența pasivului format la debitor în perioada 2012-2015,

odată ce doar acesta poate fi pus pe seama membrilor organelor de conducere în

temeiul art. 248 alin. (1) lit. h) din Legea insolvabilității nr. 149/2012.

La 28 noiembrie 2016 Druguș Zinaida, lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată ,,Vistortedar” a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea

recursului cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de insolvabilitate.

Examinând argumentele recursului pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat de Chetrean Tatiana și Zadic Victoria, este întemeiat și urmează a fi

admis, casată hotărârea instanței de insolvabilitate a Curții de Apel Chișinău din 04

octombrie 2016 cu trimiterea pricinii la rejudecare din următoarele motive.

În conformitate cu art. 429 alin. (1) Codul de procedură civilă, pot fi atacate cu

recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cât și

hotărârile pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate.

Conform art. 8 alin. (4) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în

vederea soluționării recursului, instanței de recurs i se trimit, în copii certificate de

instanța de insolvabilitate, doar actele care interesează soluționarea căii de atac.

Conform art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de

15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Prin urmare, recursul declarat de Chetrean Tatiana și Zadic Victoria, la 19

octombrie 2016 se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță

conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite de

legislația insolvabilității.

3

Reglementări similare se regăsesc și în prevederile art. 1 alin. (4) Legea

insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, care pstipulează că procesul de

insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și cu cele ale prezentei legi.

La caz, recurenții contestă hotărârea instanței de insolvabilitate prin care a fost

admisă cererea lichidatorului Druguș Zinaida privind atragerea sa la răspundere

subsidiară a organelor de conducere a debitorului insolvabil

Fiind investită cu judecarea pricinii, prima instanță a admis cererea lichidatorului

Druguș Zinaida privind atragerea la răspunderea subsidiară a administratorului

întreprinderii debitoriale ,,Vistortedar” SRL – Chetrean Tatiana și contabilului – șef

Zadic Victoria.

Instanța de insolvabilitate a Curții de Apel Chișinău a conchis că admiterea

cererii privind atragerea la răspunderea subsidiară a administratorului întreprinderii

debitoare și a contabilului – șef se impune prin prisma argumentelor înaintate în acest

sens și a probelor veridice, pertinente și concludente care confirmară solicitările date,

în acest sens menționând că acestea se regăsesc în cererea depusă de lichidatorul

,,Vistortedar” SRL, Druguș Zinaida.

Instanța de recurs consideră incorecte concluziile primei instanțe.

În susținerea poziției sale instanța de recurs invocă următoarele:

Conform art. 248 alin. (1), (4) și (5) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, dacă în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă

apariția stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului/

lichidatorului instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile

debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere și/sau de

supraveghere, precum și de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin

una dintre următoarele acțiuni:

a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal;

b) desfășurarea unei activități comerciale în interes personal sub acoperirea

debitorului;

c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului și/sau deturnarea (ascunderea) unei

părți din activul debitorului;

d) procurarea de fonduri pentru debitor la prețuri exagerate;

e) ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii, precum și

contribuirea la dispariția documentelor contabile, a documentelor de constituire și a

ștampilei;

f) dispunerea continuării unei activități a debitorului care îl duce în mod vădit la

incapacitate de plată;

g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăților, de a se plăti cu preferință unui

creditor în dauna celorlalți creditori;

h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform

prevederilor art.14;

i) comiterea altor acțiuni care au adus daune proprietății debitorului.

În caz de pluralitate, răspunderea persoanelor prevăzute la alin. (1) este solidară,

cu condiția că apariția stării de insolvabilitate să fie actuală sau anterioară perioadei în

4

care și-au exercitat mandatul ori au deținut poziția ce ar fi putut cauza insolvabilitatea

debitorului.

Persoanele în cauză se pot apăra de solidaritate dacă, în organele colegiale de

conducere ale debitorului, s-au opus actelor sau faptelor care au cauzat

insolvabilitatea sau dacă au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolvabilitatea

și au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziția lor la aceste decizii.

Colegiu remarca că, cererea de chemare în judecată formulată în scopul

antrenării răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere, precum și a

altor persoane, care prin activitatea lor au cauzat insolvabilitatea debitorului, trebuie

să cuprindă în mod expres identificarea exactă a acestor persoane, faptele pentru care

sunt considerate a fi responsabile, precum și dovezile pe care se sprijină cererea, cum

ar fi raportul administratorului insolvabilității sau al lichidatorului, registrele contabile

ale debitorului, alte înscrisuri, martori etc.

În cazul în care cererea privind antrenarea răspunderii este introdusă de

administratorul insolvabilității sau lichidator, cât și în cazul în care cererea este

introdusă la inițiativa comitetului creditorilor, aceasta este, fundamentată de regulă,

pe datele și informațiile furnizate prin raportul administratorului insolvabilității,

prevăzut la art.114 din Legea Insolvabilității, cu indicarea faptelor ilicite pentru care

ar putea fi angajată răspunderea personală patrimonială a persoanelor menționate la

art. 248 alin. (1) Legea Insolvabilității.

Conform art.114 alin. (1) Legea Insolvabilității, administratorul insolvabilității

va întocmi și va supune adunării creditorilor, în termenul stabilit de instanța de

insolvabilitate, care nu poate depăși 100 de zile de la data deschiderii procedurii, un

raport asupra stării economice și a cauzelor care au condus la insolvabilitatea

debitorului, menționând persoanele cărora le-ar fi imputabilă această situație.

Recurgerea la datele cuprinse în raportul administratorului insolvabilității se

dovedește a fi utilă și datorită faptului că acesta cuprinde o analiză complexă a

situației economice a debitorului din ultimii 3 ani anteriori declanșării procesului de

insolvabilitate, cauzele și împrejurările care au adus debitorul în această situație,

precum și, după caz, persoanele care, prin faptele lor, se fac culpabile de

insolvabilitate. Raportul va trebui să cuprindă analiza concretă a conduitei foștilor

membri ai organelor de conducere și de supraveghere ale debitorului și/sau a oricărei

alte persoane care ar fi putut contribui prin faptele sale la insolvabilitatea debitorului,

dar și analiza circumstanțelor economico-financiare cu care societatea debitoare s-a

confruntat.

Totodată, administratorul insolvabilității/lichidatorul va analiza oportunitatea

angajării răspunderii personale patrimoniale a membrilor organelor de conducere și de

supraveghere ale debitorului prin raportare la toate faptele enumerate de art.248

alin.(1) din Legea Insolvabilității.

Or, analiza va cuprinde cel puțin perioada suspectă de 3 ani anteriori deschiderii

procedurii de insolvabilitate, în care se poate cere anularea actelor și transferurilor

patrimoniale frauduloase, în condițiile legii. Pentru delimitarea cercului persoanelor

vizate, respectiv pentru identificarea membrilor organelor de conducere ale

debitorului din ultimii 3 ani, administratorul insolvabilității/lichidatorul va solicita

5

informații actualizate din Registrul de Stat al persoanelor juridice și Registrul de Stat

al întreprinzătorilor individuali, precum și din alte registre publice în acest sens.

Astfel, membrii organelor de conducere nu răspund pentru o simplă incapacitate

managerială, ci pentru săvârșirea unor fapte cu caracter ilicit, urmărind, de regulă,

deturnarea activității de la realizarea scopului pentru care a fost constituită societatea

debitoare și satisfacerea unui interes personal sau al unui terț, astfel, calificarea acestei

forme de răspundere are caracter delictual în toate situațiile.

Instanța de recurs constată că, lichidatorul ,,Vistortedar” SRL, Druguș Zinaida

solicită atragerea la răspundere subsidiară a administratorului întreprinderii debitoriale

,,Vistortedar” SRL – Chetrean Tatiana și contabilului – șef Zadic Victoria, pe motiv

că ultimii nu s-au adresat în instanță de judecată cu cerere introductivă de intentare a

procesului de insolvabilitate din momentul când a survenit imposibilitatea satisfacerii

integrale la scadență a creanțelor creditorilor, pentru perioada anului 2012-2014.

Însă, instanța nu a constatat cu certitudine, dacă obligația debitorului de a depune

cererea introductivă a survenit în anul 2013, când față de acesta au fost inițiate

procese de judecată.

Or, potrivit materialelor cauzei incapacitatea de plată a debitorului,,Vistortedar”

SRL a survenit după ce utilajul de producere a produselor de patiserie, pe care

debitorul îl avea în proprietate, a fost vândut în vederea satisfacerii creanței

creditorului gajist BC Moldova - Agroindbank SA, care a fost gajat băncii în anul

2012 în vederea executării hotărârii judecătorești din 23 aprilie 2015.

Art. 14 alin. (4) Legea insolvabilității, indică că, persoanele ce au dreptul de a

reprezenta debitorul poartă răspundere doar pentru obligațiile apărute după expirarea

termenului prevăzut la alin. (3), adică după expirarea a 30 zile din data survenirii

temeiurilor de declarare a insolvabilității și nu pe întreaga perioadă, fapt ce nu a fost

stabilit de instanța de insolvabilitate și nici prezentat de lichidator.

Ba mai mult ca atît, actul de control fiscal nr. 5-672844 din 16 august 2015 (f.d.

72-75) nu conține nici o mențiune cu privire la datoriile SRL „Vistortedar" față de

creditorii și/sau salariații săi.

Or, conform art. 216 alin. (6) din Codul fiscal, actul de control este un document

întocmit de funcționarul fiscal sau altă persoană cu funcție de răspundere a organului

care exercită controlul, în care se consemnează rezultatele controlului fiscal; în act se

va descrie obiectiv, clar și exact încălcarea legislației fiscale și/sau a modului de

evidență a obiectelor impunerii, cu referire la documentele de evidență respective și la

alte materiale, indicându-se actele normative încălcate.

La efectuarea controlului fiscal organul fiscal verifică respectarea legislației

fiscale și eventualele restanțe la buget, nicidecum datoriile contribuabilului față de

creditorii sau angajații săi.

Totodată, instanța de recurs reiterează și faptul că, instanța de insolvabilitate în

hotărârea sa nu a precizat care anume decizie a Inspectoratului Fiscal de Stat o are în

vedere.

Or, decizia DAF Botanica nr.1973 din 15 septembrie 2015, la care instanța face

trimitere la fila 9 a hotărârii nu este anexată la materialele cauzei, ci doar actul de

control fiscal nr. 5-672844 din 16 august 2015 (f.d. 72-75).

6

De asemenea, instanța de recurs consideră că instanța de insolvabilitate urma să

stabilească tipul răspunderii recurenților.

Or, potrivit prevederilor Legii insolvabilității nr. 149/2012, răspunderea

subsidiară poate fi individuală sau solidară. Dacă insolvabilitatea este imputabilă unei

singure persoane din cele enumerate de art. 248 din Legea nr. 149/2012, ea de una

singură va suporta parțial datoriile debitorului insolvabil în partea neacoperită de

activele acestuia.

La fel, se va considera răspundere individuală a două sau mai multe persoane

care au contribuit în mod separat la insolvabilitatea debitorului prin săvârșirea de către

fiecare a unor fapte distincte din șirul celor prevăzute de Legea nr. 149/2012, pentru

care poate surveni răspunderea subsidiară. În acest sens, fiecare subiect va răspunde

pentru fapta proprie, în măsura în care prin aceasta s-a agravat starea debitorului.

Iar, în cazul săvârșirii a mai multor fapte stabilite de art. 248 din Legea nr.

149/2012, de două sau mai multe persoane care au săvârșit în comun una sau, sau mai

multe acțiuni va opera răspunderea solidară pentru fapta comună.

Anume pentru acest caz art. 248 alin. (4) din Legea nr. 149/2012 stabilește că în

caz de pluralitate, răspunderea persoanelor avute în vedere, este solidară.

În speța dată, instanța de insolvabilitate a considerat că unul din temeiuri de

atragere la răspundere subsidiară este ținerea necorespunzătoare a contabilității (art.

248 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 149/2012).

Astfel, ca urmare, pentru această faptă poate opera răspunderea subsidiară

solidară a administratorului și a contabilului-șef, odată ce ambii sunt obligați să

asigure o contabilitate corectă, cu precizarea că răspunderea va fi solidară doar în

limita pasivului provocat de ținerea necorespunzătoare a contabilității.

Totodată, instanța de recurs menționează că, nu poate opera răspunderea solidară

a administratorului și a contabilului-șef pentru nedepunerea cererii introductive în

termenul stabilit de lege art. 248 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 149/2012, odată ce

nerespectarea obligației de depunere a cererii introductive este imputabilă doar

administratorului, ca organ cu atribuții de reprezentare a debitorului societate

comercială.

Or, volumul răspunderii subsidiare urmează a fi diferențiat pentru fiecare subiect

al răspunderii în dependență de fapta imputabilă.

În speța dată, instanța de insolvabilitate a admis culpa subiecților a

administratorului și a contabilului-șef, însă nu face nici o diferențiere din punct de

vedere a volumului răspunderii, ceea ce nu corespunde spiritului Legii nr. 149/2012,

or, prevederile art. 248 din Legea nr. 149/2012, pentru atragere la răspundere

subsidiară. Nu este suficientă doar dispunerea de calitatea de membru al organelor de

conducere, în sensul art. 247 din Legea insolvabilității, la care se atribuie și contabilii,

este necesar ca membrul organelor de conducere prin acțiunile sale să creeze sau să

agraveze starea de insolvabilitate a debitorului, dacă aceste acțiuni se încadrează în

una sau mai multe din acțiunile enumerate la art. 248 din Lege.

Mai mult ca atât, urmează a fi oglindită legătura de cauzalitate între acțiunile

membrului organelor de conducere și starea de insolvabilitate a debitorului, în sensul

că insolvabilitatea se datorează anume acțiunilor acestuia, și nu altor circumstanțe,

7

precum și vinovăția membrului organelor de conducere în cauzarea sau agravarea

stării de insolvabilitate.

Ba mai mult ca atât, raportul de cauzalitate este și condiția în funcție de care se

determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecința

directă a faptei ilicite și nu altul. Adică, prejudiciul efectiv demonstrat, condiție

stipulată și în art.1398 alin.(2) Cod Civil, care prevede că, prejudiciul cauzat prin

fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Altfel relatat, pentru atragerea la răspunderea subsidiară a organelor de

conducere ale debitorului urmează a fi întrunite toate condițiile cum ar fi: fapta

prejudiciabilă, prejudiciul - sub forma unei părți a pasivului patrimonial al debitorului

insolvabil, legătura de cauzalitate dintre faptă și pasiv, vinovăția - sub forma

intenției sau culpei și toate acestea în cumul au creat starea de insolvență a

debitorului.

Ca urmare, în speța dată, instanța de recurs constată lipsa condițiilor enumerate,

care nu sunt arătate de instanța de insolvabilitate în hotărârea contestată, ceea ce face

ca această hotărâre să fie pasibilă casării.

Analizând circumstanțele speței prin prisma normelor de drept supra enunțate, în

raport cu cele constatate, instanța de recurs conchide că, instanța de insolvabilitate, în

mod superficial a trecut asupra circumstanțelor pricinii, analizând formal temeiurile

de admitere a cererii de atragere la răspundere subsidiară a administratorului

întreprinderii debitoriale ,,Vistortedar” SRL – Chetrean Tatiana și contabilului – șef

Zadic Victoria, pe motiv că ultimii nu s-au adresat în instanță de judecată cu cerere

introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate din momentul când a survenit

imposibilitatea satisfacerii integrale la scadență a creanțelor creditorilor, pentru

perioada anului 2012-2014. Curgerea termenului de prescripție de trei ani stabilit de

art. 248 alin. (5) al Legii insolvabilității, începe de la data la care a fost cunoscută sau

trebuia cunoscută persoana care a cauzat starea de insolvabilitate, dar nu mai devreme

de 2 ani de la data hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate.

Ba mai mult ca atât, Colegiu menționează faptul că, cererea privind atragerea la

răspunderea subsidiară se examinează în procedură contencioasă și fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale. Condițiile prevăzute de art.118 alin.(1) Cod de procedură Civilă.

Totodată, Colegiu constată că, la materialele cauzei lipsește raportul

administratorului prin care să fie indicate circumstanțele prevăzute de art.114 alin.(1)

Legea insolvabilității. Una din probele esențiale de admitere a acțiunii.

De asemeni , la (f.d. 69 -70) este anexată copia tabelului definitiv al creanțelor

confirmat de lichidatorul Druguș Zinaida, unde lipsește semnătura judecătorului în

rubrica ,, creanțe validate” pentru confirmarea volumului creanțelor chirografare

nestinse (art.143 alin.(7) Legea insolvabilității). Norma dată indică că, în urma

verificării tabelului de creanțe definitiv și a materialelor din dosar, cu audierea

administratorului/lichidatorului, judecătorul instanței de insolvabilitate va valida

creanțele incluse în tabel și necontestate de creditori semnând în rubrica “Validat” în

dreptul fiecărei creanțe trecute în tabel de administrator/lichidator. În cazul depunerii

contestațiilor, judecătorul va semna în rubrica “Contestat” în dreptul creanței

8

contestate și va consemna personal cu cifre în rubrica “Creanțe cu titlu provizoriu”

suma creanței pe care o admite cu titlu provizoriu pe perioada examinării contestației.

Judecătorul va menționa în tabel și persoana care a depus contestația. Mențiunile

respective vor fi trecute pe cambii și pe alte titluri de creanțe.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că erorile judiciare ale

instanței de insolvabilitate în ordine de recurs nu este posibil de corectat, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea instanței de

insolvabilitate și de a restitui pricina spre rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii este necesar de ținut cont de cele expuse supra și în

dependență de probele obținute de emis o hotărâre legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Chetrean Tatiana și Zadic Victoria, prin

intermediul avocatului Tarlapan Artur.

Se casează hotărârea Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, în pricina

civilă de intentare a procesului de insolvabilitate față de Societatea Comercială

,,Vistortedar", Societate cu Răspundere Limitată, la cererea privind atragerea la

răspundere subsidiară a administratorului întreprinderii debitoriale Societate

Comercială ,,Vistortedar", Societate cu Răspundere Limitată și contabilului șef, cu

restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii

Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

9