3r-31/17 — achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice și încasarea despăgubirilor morale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice şi încasarea despăgubirilor morale
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3r-31/17 — achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice și încasarea despăgubirilor morale (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Curtea de Apel Chișinău Dosarul nr. 3r-31/17
Judecători: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova
D E C I Z I E
22 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței Ala Cobăneanu
Judecători Ion Druță, Iuliana Oprea
judecînd recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău, în cauza civilă
intentată la cererea de chemare în judecată a lui Clichici Alexandr împotriva Comisiei
municipale privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații
persoanelor supuse represiunilor politice din cadrul Primăriei mun. Chișinău și
încasarea despăgubirilor morale,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, prin care a
fost restituită cererea de apel,
C O N S T A T Ă:
La data de 02 octombrie 2015, reclamantul Clichici Alexandr a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Comisiei municipale privind restituirea valorii
bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice din
cadrul Primăriei mun. Chișinău și încasarea despăgubirilor morale.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, fiind represat politic și ulterior
reabilitat în baza hotărârii de judecată, în anul 2007 a depus o cerere Comisiei cu
privire la restituirea compensațiilor represaților politici din cadrul Primăriei mun.
Chișinău, solicitînd să fie informat dacă a fost recunoscută achitarea valorii averii
confiscate în sumă de 225 100 lei a cîte 50% dînsului și 50% fatelui său Clichici Ivan.
Prin decizia nr. 5 din 18.11.2013, a fost informat despre admiterea cererii sale.
Susține reclamantul că, a beneficiat de acest drept pe parcursul anilor 2013-
2014, primind în rate Compensația. În luna aprilie 2015, printr-o scrisoarea fară dată
și număr de ieșire, a fost informat că în baza deciziei nr. 9 din 19.01.2015 a fost
suspendată achitarea compensațiilor, fiind invocat motivul - nestabilirea legală a
volumului imobilului evaluat.
Consideră reclamantul că, decizia emisă este una ilegală, deoarece volumul
construcțiilor este stabilit legal în baza declarațiilor martorilor, legalizat de primarul
Primăriei com. Bacioi. Potrivit art. 12 alin.(l) al Legii nr. 1225-XII din 08.12.1992,
Comisia identifică bunurile în baza documentelor eliberate de arhivele și de alte
instituții abilitate ori în baza altor probe legale. Respectiv, actul din 08.04.2008
semnat de martori și legalizat de primar, constituie probă legală. Comisia nu avea
dreptul să modifice decizia nr. 5, nici să suspende achitarea de compensații, acest
drept deținându-1 doar instanța de judecată.
1
Solicită reclamantul anularea parțială a actului administrativ nr. 9 din
19.01.2015, cu reluarea de achitare a compensațiilor pentru averea confiscată, precum
și încasarea a sumei de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 12 mai 2016 acțiunea a
fost admisă parțial. S-a anulat decizia nr. 9 din 19.01.2015 emisă de către Comisia
municipală privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații
persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensațiilor în cazul
decesului ca urmare a represiunilor politice din cadrul Primăriei mun. Chișinău, în
partea suspendării achitării compensației pentru Clichici Alexandr, cu reluarea
achitării compensației. S-a respins pretenția cu privire la încasarea prejudiciului
moral în mărime de 5 000 lei.
Primarul General al municipiului Chișinău în apelul declarat la data de 26 mai
2016 a solicitat casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri privind
respingerea acțiunii. Apelul nu este motivat.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016 nu s-a dat curs
cererii de apel și s-a acordat apelantului termen pentru prezentarea apelului motivat
pînă la ședința de judecată din data de 05 octombrie 2016.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, a fost restituită
cererea de apel declarată de Primarul General al municipiului Chișinău, pentru
neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 369 alin. (1) lit.
a) CPC, menționînd că apelantul, fără motive întemeiate, în termenul stabilit de
instanță, nu a îndeplinit indicațiile instanței de apel privind depunerea apelului
motivate.
Considerînd ilegală încheierea în cauză, la 15.12.2016, Primăria municipiului
Chișinău a contestat-o cu recurs, solicitînd repunerea în termenul legal de depunere a
recursului, admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 05
octombrie 2016 cu restituirea pricinii spre rejudecare.
În motivarea recursului recurentul a invocat ilegalitatea încheierii contestate,
menționând că, nu a prezentat apelul motivat, deoarece persoana responsabilă de
dosarul în cauză a fost degrevată de atribuțiile de la locul de muncă permanent pentru
organizarea și desfășurarea alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii
Moldova care au avut loc în perioada 30 octombrie 2016 - 13 noiembrie 2016, în
calitate de secretar.
Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în
termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor
anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de
repunere a recursului în termen și a respinge recursul ca fiind depus în afara
termenului legal din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină
încheierea.
Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că, la 26.05.2016, Primarul General
al municipiului Chișinău a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău din 12 mai 2016, solicitând casarea hotărîrii primei instanțe
cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acțiunii, fără a indica motivele de
fapt și de drept pe care se întemeiază cererea de apel. Prin încheierea Curții de Apel
2
Chișinău din 08 septembrie 2016 nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat
apelantului termen pentru prezentarea apelului motivat pînă la ședința de judecată din
data de 05 octombrie 2016. Prin recursul înaintat la 15.12.2016 împotriva încheierii
Curții de Apel Chișinău din 05.10.2016, Primăria municipiului Chișinău a solicitat și
repunerea în termen a recursului, menționînd că, încheierea recurată a fost înregistrată
în cancelaria Primăriei mun. Chișinău la data de 17.10.2016.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Astfel, din actele pricinii rezultă cu certitudine faptul că recurentul a cunoscut
despre închierea Curții de Apel Chișinău din 05.10.2015 recepționînd-o la data de
17.10.2016, fapt confirmat de recurent în textul cererii de recurs (f.d. 87-88). Însă, cu
toate acestea a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel din 05.10.2016 la
15.12.2016, adică cu omiterea termenului de declarare a acestuia.
Articolul 116 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că persoanele
care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură
pot fi repuse în termen de către instanță, iar alin. (3) din același articol stabilește că la
cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului.
Din circumstanțele stabilite, Colegiul constată că termenul de declararea a
recursului este omis, fapt recunoscut și de recurent prin solicitarea acestuia de
repunere în termen. Însă, recurentul solicitând repunerea în termenul de declarare a
recursului nu a anexat probe ce dovedesc omiterea termenului din motive întemeiate,
și prin urmare cererea de repunere în termenul de declarare a recursului este
neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea
drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.
7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie
2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).
În hotărârea din 03 aprilie 2008 în cauza Ponomaryov contra Ucrainei Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a statuat că instanțele urmează să decidă asupra
repunerii în termenul de introducere a căii de atac, însă ele nu se bucură de o marjă de
apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au
acceptat repunerea în termen.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai statuat că chiar și atunci, totuși,
posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligația părților de a se
interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoștință.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la
proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.
În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale,
se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că recurentul,
cunoscând despre inițierea acțiunii în instanța de judecată și despre depunerea cererii
de apel nemotivată la 26.05.2016, precum și prin recepționarea încheierii prin care nu
s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat termen pentru lichidarea neajunsurilor, nu a
luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja
drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11
septembrie 2007).
3
În această ordine de idei, este cert că depunând cererea de recurs împotriva
încheierii din 05 octombrie 2016 cu omiterea termenul legal, recurentul a demonstrat
o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în legislația națională.
Circumstanțele descrise supra denotă netemeinicia cerinței de repunere a
recursului în termen. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că
cererea de repunere a recursului în termen este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea de repunere a recursului în termen și de a respinge recursul ca fiind
depus în afara termenului legal.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
A respinge cererea declarată de Primăria municipiului Chișinău de repunere a
recursului în termen.
A respinge recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău ca depus în afara
termenului legal.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței Ala Cobăneanu
Judecători Ion Druță
Iuliana Oprea
4