2ra-84/18 — compensarea valorii bunurilor confiscate in urma represiunilor politice

2ra-84/18 — compensarea valorii bunurilor confiscate in urma represiunilor politice (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță, Jud. Botanica mun. Chișinău: L. Gafton dosarul nr. 2ra-84/18

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

A. Panov, M. Anton, Iu. Cotruță

D E C I Z I E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Galina Stratulat, Dumitru Visternicean,

Dumitru Mardari, Nicolae Craiu

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către

Guțu Petru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Guțu Petru împotriva

Primăriei com. Băcioi mun. Chișinău și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova

cu privire la compensarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Guțu Petru și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 11 iunie 2009,

c o n s t a t ă

La 21 aprilie 2005, Guțu Petru a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei com. Băcioi mun. Chișinău și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova

cu privire la compensarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că dânsul este fiul lui Guțu Ion, născut

în anul 1920 și Vasilisei Guțu, născută în anul 1923.

Menționează reclamantul că, în anii 1941-1949, totată familia sa, care locuia în

satul Băcioi, r-ul Ialoveni, din motive politice, a fost arestată și escortată în lagărele de

detenție sovietice. Astfel, conform adeverinței nr. G-78 din 12 mai 1999, eliberată de

Ministerul Securității Naționale al Republicii Moldova, bunelul său, Guțu Gheorghe,

născut în anul 1888, la 13 iunie 1941 a fost arestat și deportat în lagărul din or. Ivdev,

Federația Rusă, unde a decedat la 18 martie 1942, din motive necunoscute. Prin decretul

Prezidiului URSS din 16 ianuarie 1989, Guțu Gheorghe a fost reabilitat. Ca membri ai

familiei lui Guțu Gheorghe au fost numiți soția Guțu Iulita, a.n. 1894 și fiul Guțu Ion,

a.n. 1920.

Potrivit certificatului nr. 12-1098/04 din 21 decembrie 2004, eliberat de

Procuratura Generală a Republicii Moldova, mama sa Guțu Vasilisa, a. n. 1923, și fratele

său Guțu Gheorghe, a. n. 1942, fiind ilegal deportați din motive politice, au fost

1

reabilitați la 22 iunie 1990 de către Procuratura RSSM în baza decretului Prezidiului

URSS din 16 ianuarie 1989.

Susține reclamantul că, până în anul 1949, familia sa dispunea de o casă de locuit

cu construcții auxiliare, teren de pământ cu suprafața de 8 ha, teren de 0,25 ha cu viță-

de-vie, precum și altă avere, fapt confirmat prin certificatul despre avere nr. 8/4-G-1 din

10 ianuarie 2005 emis de către Ministerul Afacerilor Interne.

La moment casa cu construcțiile auxiliare se află în folosința familiei Donciu.

Potrivit certificatului de moștenitor legal nr. 2545 din 01 iunie 2004, eliberat de

către notarul la Biroul Notarial Ialoveni, Diaconu Galina, moștenitor legal al averii lui

Guțu Ion este Guțu Petru.

Indică reclamantul că, în temeiul art. 12 din Legea privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice, dânsul este în drept la restituirea averii naționalizate. Însă, în

legătură cu faptul că averea nu poate fi restituită în natură, deoarece se află în folosința

altor persoane, consideră reclamantul că are dreptul de a primi o compensație bănească

egală cu costul real al casei de locuit și al anexelor la casă, precum și o compensație

bănească pentru restul averii menționate.

Totodată, solicită restabilirea termenului de prescripție la înaintarea acțiunii,

motivând prin faptul că ambii părinți erau în etate, grav bolnavi, dânsul, neavând surse

de existență, a fost nevoit să plece la lucru peste hotarele Republicii Moldova, unde s-a

aflat până nu demult, iar organele administrației publice locale i-au promis de mai multe

ori că îi vor restitui averea familiei sale confiscată în urma represiunilor politice.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 11 iunie 2009, acțiunea lui

Guțu Petru a fost respinsă ca neântemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Guțu Petru și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 11 iunie 2009.

La 23 mai 2017, Guțu Petru a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie

2017 și hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 11 iunie 2009, cu remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului, Guțu Petru a invocat că instanța de apel a încălcat normele

de drept procedural privind inadmisibilitatea participării repetate a judecătorului la

judecarea aceleiași cauze, și anume judecătorul Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, a

participat anterior la examinarea prezentei cauzei, emițând decizia Curții de Apel

Chișinău din 02 noiembrie 2010, prin care s-a admis apelul declarat de către Guțu Petru,

a fost casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 11 iunie 2009 în partea

ce ține de respingerea cerințelor lui Guțu Petru și emisă o nouă hotărâre de admitere a

acțiunii în partea încasării valorii casei de locuit cu construcțiile auxiliare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă faptul că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 23

februarie 2017 a fost expediată în adresa recurentului Guțu Petru la 16 mai 2017 (f.d.

189, Vol. II), însă lipsesc date (aviz de recepție) despre recepționarea acesteia de către

recurent.

2

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Guțu Petru la 23 mai 2017 se

consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La 04 decembrie 2017, în adresa Ministerului Finanțelor și Primăriei com. Băcioi,

mun. Chișinău a fost expediată copia recursului declarat de către Guțu Petru cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referință în termenul

stabilit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 ianuarie 2017 recursul declarat

de către Guțu Petru a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței

de apel și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și

să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Materialele cauzei atestă că, recurentul-reclamant Guțu Petru s-a adresat cu

prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com. Băcioi mun. Chișinău

și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la compensarea valorii

bunurilor confiscate în urma represiunilor politice.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 februarie 2006 acțiunea

lui Guțu Petru a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2006 apelul declarat de către

Guțu Petru a fost admis, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02

februarie 2006, cauza fiind remisă în prima instanță spre rejudecare.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 15 decembrie 2006

acțiunea lui Guțu Petru a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2007 apelul declarat de către Guțu

Petru a fost admis, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 15

decembrie 2006, cauza fiind remisă în prima instanță spre rejudecare.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 11 iunie 2009 acțiunea lui

Guțu Petru a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2009 apelul declarat de către

Guțu Petru a fost respins și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 11 iunie 2009.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 mai 2010 recursul declarat de către

Guțu Petru a fost admis, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2009,

cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

3

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2010 cererea de apel a lui

Guțu Petru a fost admisă, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 11

iunie 2009, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2011 a fost admis recursul

declarat de către Ministerul Finanțelor, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 02

noiembrie 2010, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, invocîndu-se

existența neconcordanței între procesul-verbal al ședinței instanței de apel întocmit la

examinarea cauzei și decizia emisă, în ceea ce privește componența completului de

judecători care a participat la examinarea litigiului, și anume în procesul-verbal s-a

indicat participarea judecătorilor Sergiu Arnaut, Domnica Manole și Gheorghe Crețu,

iar în decizia emisă s-a indicat completul compus din judecătorii Sergiu Arnaut,

Gheorghe Crețu și Ana Panov, care și au semnat-o.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013 cererea de apel a lui Guțu

Petru a fost admisă, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 11 iunie

2009 în partea respingerii acțiunii privind încasarea contravalorii casei de locuit cu

construcțiile auxiliare și emiterea unei noi hotărâri în această parte de încasare din

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Guțu Petru a

sumei de 1 425 000 lei. În rest hotărârea a fost menținută.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 septembrie 2013 a fost admis

recurusul declarat de către Ministerul Finanțelor, casată decizia Curții de Apel Chișinău

din 21 mai 2013, cu remiterea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecători.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2013 apelul declarat de către

Guțu Petru a fost admis, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 11

iunie 2009 în partea respingerii acțiunii privind compensarea contravalorii casei de

locuit cu construcții auxiliare cu emiterea unei noi hotărâri în această parte de încasare

din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Guțu Petru

a sumei de 1 425 000 lei. În rest hotărârea a fost menținută.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014 recursul declarat de către

Ministerul Finanțelor a fost admis, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 14

noiembrie 2013, cauza fiind remisă spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017 apelul declarat de către

Guțu Petru a fost respins și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 11 iunie 2005.

Potrivit art. 432 alin. (3) lit. a) și alin. (5) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de

un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei. Temeiurile prevăzute la

alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 49 alin. (2) CPC, judecătorul care a luat parte la judecarea

pricinii în instanță de apel nu mai poate participa la judecarea ei în primă instanță,

repetat, în instanță de apel și nici în instanță de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, contestată cu

4

recurs în prezenta cauză, a fost emisă de completul de judecată compus din judecătorii

Ana Panov, Marina Anton și Iurie Cotruță.

Iar din conținutul deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2010, casată

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2011, rezultă că a fost pronunțată și

semnată de completul de judecată compus din magistrații Sergiu Arnaut, Gheorghe

Crețu și Ana Panov.

Astfel, se constată participarea judecătorului Ana Panov în cadrul examinării

anterioare a prezentei pricini.

Prin urmare, în speță, magistratul care, în cursul examinării pricinii, și-a expus

opinia asupra pricinii care se judecă în ordine de apel, nu mai poate participa la judecarea

cauzei în apel sau recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că participarea repetată a judecătorului Curții de Apel Chișinău Ana

Panov la examinarea cauzei, ridică chestiuni pe marginea echității procedurii civile în

aspectul imparțialității tribunalului competent.

Instanța de recurs accentuează că satisfacerea exigenței independenței și

imparțialității tribunalului este o condiție de bază în asigurarea dreptului individului la

un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, iar în cazul existenței unor

împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului, acesta

urmează a fi recuzat pentru a nu condiționa o eventuală prejudiciere a intereselor

justiției.

Pe acest teren, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că judecătorul Curții de Apel Chișinău Ana Panov

la examinarea apelului declarat de către Guțu Petru împotriva hotărârii Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 11 iunie 2009 urma, în temeiul art. art. 50 și 52 CPC, să-și

declare abținerea de la judecată, iar cauza să fie redistribuită unui alt complet de judecată

pentru examinare în ordine de apel.

Astfel, în circumstanțele în care judecătorul Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, a

participat anterior la soluționarea prezentei cauze, emițând decizia din 02 noiembrie

2010, iar examinarea repetată de către dânsa a litigiului în ordine de apel poate ridica

chestiuni pe marginea imparțialității completului de judecată învestit cu soluționarea

prezentei pricini, instanța de recurs consideră necesar de a casa decizia Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2017 și a remite prezenta pricină spre rejudecare în instanța

de apel.

În situația prezentelor omisiuni de procedură, când instanța este în imposibilitate

să le corecteze la examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra

remiterii pricinii spre rejudecare în instanța de apel, care urmează să examineze fondul

cauzei asigurând principiul fundamental al imparțialității tribunalului garantat pe terenul

art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o

manieră certă încălcarea normelor de drept procedural de către instanța de apel, și anume

participarea repetată a judecătorului, obiectivitatea și nepărtinirea căruia pot fi pusă la

5

îndoială, omisiune care nu poate fi corectată în cadrul examinării cauzei în ordine de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Guțu Petru, a casa

integral decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, cu restituirea pricinii spre

rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău.

La rejudecarea pricinii, Curtea de Apel Chișinău urmează să țină cont de cele

menționate, să verifice circumstanțele pricinii, probele administrate și reexaminând

cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la

un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Guțu Petru.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Guțu Petru împotriva Primăriei com. Băcioi mun.

Chișinău și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la compensarea

valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, cu remiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

6