2ra-2265/16 — recunoașterea ilegalității refuzului de prezentare a informației, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral

prima instanță: V. Burduh dosarul nr. 2ra-2265/16

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac și A. Pahopol

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

Judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Iuliana Oprea și Sveatoslav Moldovan

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Zagrebelinîi Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Zagrebelinîi Victor împotriva societății pe acțiuni „Introscop” cu privire la

recunoașterea ilegalității refuzului de prezentare a informației, obligarea prezentării

informației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 05 aprilie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de Zagrebelinîi

Victor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 25

septembrie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă

c o n s t a t ă:

La 22 iunie 2015 Zagrebelinîi Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva societății pe acțiuni „Introscop” cu privire la recunoașterea ilegalității

refuzului de prezentare a informației, obligarea prezentării informației și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată Zagrebelinîi Victor a indicat că la

04 mai 2015 a solicitat societății pe acțiuni „Introscop” furnizarea informației

conform legislației muncii.

La 05 ianuarie 2015 a solicitat o parte din informațiile solicitate la 04 mai

2015, însă nu a primit răspuns.

La 30 martie 2015 a atenționat pîrîtul că nu a primit răspuns la informația

solicitată.

Prin răspunsul societății pe acțiuni „Introscop” din 23 mai 2015 i s-a oferit

răspuns evaziv la unele întrebări adresate în cererea din 04 mai 2015.

Cere Zagrebelinîi Victor recunoașterea ca fiind ilegal refuzul societății pe

acțiuni ,,Introscop” de a prezenta normele de muncă, obligarea prezentării normelor

de muncă cu care a făcut cunoștință contra semnătură și repararea prejudiciului

moral în mărime de 40 000 lei (f.d. 3-6).

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 25 septembrie 2015 s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Zagrebelinîi Victor (f.d. 43, 51-52).

La 15 octombrie 2015 Zagrebelinîi Victor a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 25 septembrie 2015, iar la 15

decembrie 2015 apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d. 54, 67-71).

1

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 aprilie 2016 a respins apelul

declarat de Zagrebelinîi Victor și a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 25 septembrie 2015 (f.d. 86-88).

La 12 aprilie 2016 Zagrebelinîi Victor a depus cerere de revizuire a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 (f.d. 91-92).

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 21 iunie 2016 a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Zagrebelinîi Victor (f.d. 103-106).

La 08 august 2016 Zagrebelinîi Victor a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 și încheierii Curții de Apel Chișinău din

21 iunie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătorești cu

emiterea unei noi hotărîri de admitere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs Zagrebelinîi Victor a indicat că decizia Curții de

Apel Chișinău din 21 iunie 2016 este ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Prin referința depusă la 26 septembrie 2016 avocatul Enachi Tatiana în

interesele societății pe acțiuni „Introscop” a solicitat declararea recursului

inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de Zagrebelinîi Victor în cererea de recurs pe

baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele

motive.

Curtea de Apel Chișinău prin scrisoarea din 06 aprilie 2016 a expediat în

adresa lui Zagrebelinîi Victor copia deciziei din 05 aprilie 2016 (f.d. 89).

La materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma recepționarea copiei

deciziei instanței de apel de către Zagrebelinîi Victor.

Însă, la 12 aprilie 2016 Zagrebelinîi Victor a depus cerere de revizuire a

deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 (f.d. 91-92).

Așadar, Zagrebelinîi Victor a primit copia deciziei instanței de apel pînă la

depunerea cererii de revizuire la 12 aprilie 2016.

Zagrebelinîi Victor a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 05 aprilie 2016 la 08 august 2016 (f.d. 108-109).

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Zagrebelinîi Victor depunând recursul la 08 august 2016 a exercitat dreptul de

atac cu omiterea termenului legal și recursul acestuia urmează a fi declarat

inadmisibil.

2

Or, în conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea

termenului de declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,

care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dacă termenul pentru introducerea unei

căi ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive care

nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne sa decidă asupra repunerii

în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de

apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au

acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,

necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.

Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind

obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care

ele au cunoștință.

Zagrebelinîi Victor cunoscând cu certitudine despre decizia instanței de apel 05

aprilie 2016, nu a manifestat diligența necesară pentru a depune recursul în termenul

stabilit de lege.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecător decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

admisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că Zagrebelinîi Victor a

declarat recurs în afara termenului de 2 luni care este de decădere și nu poate fi

restabilit, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv va încălca principiul

securității raporturilor juridice și va duce în mod inevitabil la o nouă condamnare a

Republicii Moldova de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (cauza

Pîrnău și alții vs. Republica Moldova din 31 ianuarie 2012).

3

În conformitate cu art. 270 și 433 lit. b) Codul de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e

Recursul declarat de Zagrebelinîi Victor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

4