2r-876/16 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie

prima instanță: V. Burduh dosarul nr. 2r-876/16

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

D E C I Z I E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinînd recursul declarat de către Victor Zagrebelinîi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Zagrebelinîi

împotriva Societății pe acțiuni „Introscop” cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și repararea

prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Victor Zagrebelinîi,

c o n s t a t ă:

La data de 22 iunie 2015, Victor Zagrebelinîi a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Introscop”, solicitînd constatarea încălcării dreptului de acces

la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 04 mai 2015 a solicitat

pîrîtei eliberarea informației vis-a-vis de legislația muncii.

Menționează că, anterior prin cererea din data de 05 ianuarie 2015, a mai

solicitat eliberarea unei părți din informațiile indicate în cererea din data de 04 mai

2015, însă nu a primit nici un răspuns din partea pîrîtei, anume la această parte din

informația solicitată, atenționînd pîrîta la data de 30 martie 2015 că nu a primit

răspuns la informația solicitată.

Susține că, la data de 23 mai 2015, a primit de la SA „Introscop” un răspuns

evaziv la unele întrebări adresate în cererea din 04 mai 2015, or, el a solicitat

informație despre normele de muncă (normele de producție, de timp, de deservire),

stabilite de către angajator pentru salariați, deoarece în perioada ianuarie 2014 –

ianuarie 2015, la SA „Introscop” aveau loc în permanență schimbarea, atît a

numărului, cît și, a metodelor de muncă pentru angajații în funcția de distribuitor de

sarcini, respectiv se schimbau și normele de producție.

Afirmă că, pîrîta nu a calculat normele de producție pentru această categorie de

muncitori, dar nici nu l-a informat despre noile norme.

Invocă că, potrivit calculelor sale, în această perioadă, segmentul „9” atelierul

„Mercedes E-class”, normele de producere au crescut de 3,5-4 ori, un singur muncitor

fiind nevoit să îndeplinească minim 2 norme de muncă.

1

Mai invocă că, în luna ianuarie 2014, la segmentul menționat, lucrau 9 persoane,

iar în luna martie 2015 lucrau 25 de operatori, fapt care justifică solicitarea

reclamantului de a fi informat despre normele de producție care prezintă interes

public.

Solicită prezentarea actului în care este indicată norma de muncă pentru a fi

posibil de a calcula orele lucrate adăugător și a solicita compensarea și achitarea

orelor lucrate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 25 septembrie 2015 a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La data de 15 octombrie 2015, Victor Zagrebelinîi a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Victor Zagrebelinîi și a fost menținută hotărîrea primei instanțe.

La data de 12 aprilie 2016, Victor Zagrebelinîi a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, invocînd drept temei

de revizuire prevederilor art.449 lit. b) și lit. h) CPC.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Victor Zagrebelinîi.

La 08 august 2016, Victor Zagrebelinîi a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea

încheierii contestate și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea cererii de

revizuire.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerînd-o ilegală și neîntemeiată.

Susține că, instanța de revizuire nu a dat o apreciere corespunzătoare faptului că,

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute petiționarului anterior, indicînd că instanța nu l-a

informat despre modificarea date ședinței de judecată.

În conformitate cu art.425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este declarat în termen, avînd în vedere faptul că, din

materialele cauzei nu poate fi determinat cu certitudine momentul recepționării

recurentului a încheierii contestate.

La 23 august 2016, în adresa intimatului SA „Introscop” a fost expediată spre

cunoștință copia recursului cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie

2016, din următoarele considerente.

2

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea recurată.

După cum rezultă din materialele dosarului, drept temei de revizuire a deciziei

Curții de Apel Chișinău 05 aprilie 2016, revizuentul Victor Zagrebelinîi a invocat

prevederile art. 449 lit. b) și h) CPC, reținînd în acest sens că nu a fost legal înștiințat

despre schimbarea datei ședinței de judecată, dînsul nu a dat acordul în acest sens, iar

la data pentru care a fost stabilită ședința de judecată, revizuentul se afla în afara or.

Chișinău.

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a ajuns la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă, deoarece argumentele expuse în

susținerea cererii de revizuire nu constituie temeiuri prevăzute de art. 449 CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înțeles că

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Prin urmare, cu referire la normele enunțate corect Curtea de Apel Chișinău a

reținut că cele invocate de către revizuentul Victor Zagrebelinîi în cererea de

revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC.

La capitolul dat, instanța de recurs consideră necesar de a remarca și faptul că, în

sensul aceleiași norme invocate de recurent drept temei al cererii de revizuire este de

înțeles ca faptele invocate trebuie să aibă importanță esențială pentru justa soluționare

a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de

judecată și să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cît privește cel de-al doilea temei de revizuire invocat de către Victor

Zagrebelinîi în cererea de revizuire – art.449 lit. h) CPC care indică expres că,

revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o

declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi

remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de

judecată națională.

Sub acest aspect, instanța de recurs remarcă că, cele invocate de către revizuent

în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit. h) CPC, deoarece în prezenta speță asemenea circumstanțe nu se atestă.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, Victor Zagrebelinîi în susținerea cererii de

revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate

3

solicita revizuirea hotărârii, ci a invocat presupuse încălcări de ordin procedural

admise de către instanțe.

Astfel, însăși faptul dezacordului cu actul de dispoziție contestat nu constituie un

motiv suficient pentru revizuirea unei hotărâri.

La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților

Fundamentale. Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și

reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Prin urmare, justificat Curtea de Apel Chișinău, cu referire la art. 453 CPC,

examinând temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de către

Victor Zagrebelinîi nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 CPC.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului

invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de

admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conțin temeiuri care ar indica

expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus, la caz, respingerea

cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Victor Zagrebelinîi.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Victor Zagrebelinîi împotriva Societății pe

acțiuni „Introscop” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la

informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4