2r-876/16 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie

prima instanță: V. Burduh dosarul nr. 2r-876/16 instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol D E C I Z I E 28 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Mariana Pitic examinînd recursul declarat de către Victor Zagrebelinîi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Zagrebelinîi împotriva Societății pe acțiuni „Introscop” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Victor Zagrebelinîi, c o n s t a t ă: La data de 22 iunie 2015, Victor Zagrebelinîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Introscop”, solicitînd constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 04 mai 2015 a solicitat pîrîtei eliberarea informației vis-a-vis de legislația muncii. Menționează că, anterior prin cererea din data de 05 ianuarie 2015, a mai solicitat eliberarea unei părți din informațiile indicate în cererea din data de 04 mai 2015, însă nu a primit nici un răspuns din partea pîrîtei, anume la această parte din informația solicitată, atenționînd pîrîta la data de 30 martie 2015 că nu a primit răspuns la informația solicitată.

Susține că, la data de 23 mai 2015, a primit de la SA „Introscop” un răspuns evaziv la unele întrebări adresate în cererea din 04 mai 2015, or, el a solicitat informație despre normele de muncă (normele de producție, de timp, de deservire), stabilite de către angajator pentru salariați, deoarece în perioada ianuarie 2014 – ianuarie 2015, la SA „Introscop” aveau loc în permanență schimbarea, atît a numărului, cît și, a metodelor de muncă pentru angajații în funcția de distribuitor de sarcini, respectiv se schimbau și normele de producție. Afirmă că, pîrîta nu a calculat normele de producție pentru această categorie de muncitori, dar nici nu l-a informat despre noile norme. Invocă că, potrivit calculelor sale, în această perioadă, segmentul „9” atelierul „Mercedes E-class”, normele de producere au crescut de 3,5-4 ori, un singur muncitor fiind nevoit să îndeplinească minim 2 norme de muncă.

1 Mai invocă că, în luna ianuarie 2014, la segmentul menționat, lucrau 9 persoane, iar în luna martie 2015 lucrau 25 de operatori, fapt care justifică solicitarea reclamantului de a fi informat despre normele de producție care prezintă interes public. Solicită prezentarea actului în care este indicată norma de muncă pentru a fi posibil de a calcula orele lucrate adăugător și a solicita compensarea și achitarea orelor lucrate. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 25 septembrie 2015 a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. La data de 15 octombrie 2015, Victor Zagrebelinîi a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 a fost respins apelul declarat de către Victor Zagrebelinîi și a fost menținută hotărîrea primei instanțe. La data de 12 aprilie 2016, Victor Zagrebelinîi a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, invocînd drept temei de revizuire prevederilor art.449 lit. b) și lit. h) CPC. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Victor Zagrebelinîi. La 08 august 2016, Victor Zagrebelinîi a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea cererii de revizuire.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerînd-o ilegală și neîntemeiată. Susține că, instanța de revizuire nu a dat o apreciere corespunzătoare faptului că, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute petiționarului anterior, indicînd că instanța nu l-a informat despre modificarea date ședinței de judecată. În conformitate cu art.425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este declarat în termen, avînd în vedere faptul că, din materialele cauzei nu poate fi determinat cu certitudine momentul recepționării recurentului a încheierii contestate.

La 23 august 2016, în adresa intimatului SA „Introscop” a fost expediată spre cunoștință copia recursului cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, din următoarele considerente.

2 În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea recurată. După cum rezultă din materialele dosarului, drept temei de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău 05 aprilie 2016, revizuentul Victor Zagrebelinîi a invocat prevederile art. 449 lit. b) și h) CPC, reținînd în acest sens că nu a fost legal înștiințat despre schimbarea datei ședinței de judecată, dînsul nu a dat acordul în acest sens, iar la data pentru care a fost stabilită ședința de judecată, revizuentul se afla în afara or. Chișinău. În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă, deoarece argumentele expuse în susținerea cererii de revizuire nu constituie temeiuri prevăzute de art. 449 CPC. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înțeles că circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Prin urmare, cu referire la normele enunțate corect Curtea de Apel Chișinău a reținut că cele invocate de către revizuentul Victor Zagrebelinîi în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC. La capitolul dat, instanța de recurs consideră necesar de a remarca și faptul că, în sensul aceleiași norme invocate de recurent drept temei al cererii de revizuire este de înțeles ca faptele invocate trebuie să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată și să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cît privește cel de-al doilea temei de revizuire invocat de către Victor Zagrebelinîi în cererea de revizuire – art.449 lit. h) CPC care indică expres că, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. Sub acest aspect, instanța de recurs remarcă că, cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. h) CPC, deoarece în prezenta speță asemenea circumstanțe nu se atestă.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, Victor Zagrebelinîi în susținerea cererii de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate 3 solicita revizuirea hotărârii, ci a invocat presupuse încălcări de ordin procedural admise de către instanțe. Astfel, însăși faptul dezacordului cu actul de dispoziție contestat nu constituie un motiv suficient pentru revizuirea unei hotărâri. La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Prin urmare, justificat Curtea de Apel Chișinău, cu referire la art. 453 CPC, examinând temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de către Victor Zagrebelinîi nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 CPC.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conțin temeiuri care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus, la caz, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Victor Zagrebelinîi.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Zagrebelinîi împotriva Societății pe acțiuni „Introscop” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4