2r-720/16 — constatrea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil

Curtea de Apel Chișinău Dosarul nr. 2r-720/16

Judecători: N. Budăi, M. Moraru, I. Muruianu

D E C I Z I E

17 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Iulia Sîrcu,

Judecători Mariana Pitic, Iuliana Oprea

judecând recursul declarat de Mițcul Alexandru, în pricina civilă la cererea de

chemare în instanța de judecată intentată de Mițcul Alexandru împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova și Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău privind încasarea prejudiciului

moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2015, prin care

a fost restituit apelul declarat de Mițcul Alexandru împotriva hotărârii Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 02.06.2015,

C O N S T A T Ă :

La 24.02.2015, Mițcul Alexandru a depus o cerere de chemare în instanța de

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova și Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău privind

încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei

în termen rezonabil în mărime de 15 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 02.06.2015 s-a

respins, ca fiind neîntemeiată acțiunea.

La 01.07.2015, Mițcul Alexandru a declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28.07.2015, nu s-a dat curs

cererii de apel, apelantului fiindu-i fixat termen până la 07.10.2015 pentru

prezentarea cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelul și probele invocate în susținerea acestuia, cât și cererea de apel

dactilografiată. Totodată, apelantul fiind informat de faptul că în cazul nelichidării

neajunsului constatat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită

conform prevederilor art. 369 alin. (1) CPC.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2015 s-a dispus

restituirea cerere de apel apelantului Mițcul Alexandru, declarată împotriva

hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 02.06.2015, cu toate actele

anexate.

1

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 369 alin. (1)

lit. a) CPC, menționînd că apelantul, fără motive întemeiate, în termenul stabilit de

instanță, nu a lichidat neajunsurile indicate în încheierea Curții de Apel Chișinău

din 28.07.2015.

Considerînd ilegală încheierea instanței de apel, la 21.06.2016 Mițcul

Alexandru a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, repunerea în

termen de declarare a recursului și casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din

08.10.2015 ca fiind ilegală.

În argumentarea recursului recurentul a invocat netemeinicia încheierii

recurate considerând-o ilegală.

Referitor la termenul de atac cu recurs, recurentul a menționat că a fost grav

bolnav, motiv din care termenul de atac a fost omis.

Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în

termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră că recursul

declarat de Mițcul Alexandru este depus în afara termenului de atac și urmează a fi

respins ca tardiv, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

de repunere a recursului în termen și a respinge recursul ca fiind depus în afara

termenului legal din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că, la 01.07.2015, Mițcul

Alexandru a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 02.06.2015, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, fără a indica

motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea de apel și nefiind

dactilografiată, circumstanță ce împiedică înțelegerea textului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28.07.2015, nu s-a dat curs

cererii de apel declarată de Mițcul Alexandru, acordându-i termen pentru

înlăturarea neajunsurilor constate iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din

08.10.2015 cererea de apel cu toate actele anexate a fost restituită.

Prin recursul înaintat la 21.06.2016 împotriva încheierii Curții de Apel

Chișinău din 08.10.2015, Mițcul Alexandru a solicitat și repunerea în termen a

recursului.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Astfel, din actele pricinii rezultă cu certitudine faptul că recurentul a

cunoscut despre ședința instanței de apel din 08.10.2015, fapt confirmat prin

avizul de recepție a citației și încheierii (f.d.56). Însă, cu toate acestea a depus

2

recurs împotriva încheierii instanței de apel din 08.10.2015 la 21.06.2016, adică

cu omiterea termenului de declarare a acestuia.

Articolul 116 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, iar alin. (3) din același

articol stabilește că la cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Din circumstanțele stabilite, Colegiul constată că termenul de declararea a

recursului este omis, fapt recunoscut și de recurent prin solicitarea acestuia de

repunere în termen. Însă, recurentul solicitând repunerea în termenul de declarare a

recursului nu a anexat probe ce dovedesc omiterea termenului din motive

întemeiate, și prin urmare cererea de repunere în termenul de declarare a recursului

este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a

reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie

2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).

În hotărârea din 03 aprilie 2008 în cauza Ponomaryov contra Ucrainei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că instanțele urmează să decidă

asupra 5 repunerii în termenul de introducere a căii de atac, însă ele nu se bucură

de o marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele

pentru care au acceptat repunerea în termen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai statuat că chiar și atunci,

totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligația

părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au

cunoștință.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că recurentul,

cunoscând despre inițierea acțiunii în instanța de judecată și despre depunerea

cererii de apel nemotivată la 01.07.2015, precum și prin recepționarea încheierii

prin care nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat termen pentru lichidarea

neajunsurilor, nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența

CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus Germany,

nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În această ordine de idei, este cert că depunând cererea de recurs împotriva

încheierii din 08 octombrie 2015 cu omiterea termenul legal, recurentul a

demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în legislația

națională.

Circumstanțele descrise supra denotă netemeinicia cerinței de repunere a

recursului în termen. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că

cererea de repunere a recursului în termen este neîntemeiată, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de repunere a recursului în termen și de a respinge

recursul ca fiind depus în afara termenului legal.

3

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se respinge cererea declarată de Mițcul Alexandru de repunere a recursului în

termen.

Se respinge recursul declarat de către Mițcul Alexandru ca depus în afara

termenului legal.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Iulia Sîrcu

Judecători Mariana Pitic

Iuliana Oprea

4