2r-799/16 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii de apel, restituirea cererii de apel
2r-799/16 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: S.Suvac dosarul nr.2r-799/16
instanța de apel: A.Pahopol, N.Simciuc, A.Minciuna
D E C I Z I E
21 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului,
Judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală și Valentina Clevadî
examinînd recursul declarat de către Mițcul Alexandru,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Mițcul
Alexandru împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți
accesorii Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău și Ministerul Finanțelor al Republicii
Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016, prin care
cererea lui Mițcul Alexandru privind sesizarea Oficiului teritorial al Consiliului
Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat pentru desemnarea unui
avocat din oficiu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar cererea de apel restituită
pe motiv că, nu s-a lichidat unul din neajunsurile constatate prin încheierea Curții
de Apel Chișinău din 24 martie 2016,
c o n s t a t ă:
La 28 mai 2015, Mițcul Alexandru s-a adresat Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău cu o cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu
privire la repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, Mițcul Alexandru a indicat că, în
perioada anilor 2013-2014, a înaintat Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău mai
multe petiții, însă unele din ele nu au fost cercetate, iar cu răspunsul celor
examinate nu este de acord, motiv pentru care la 07 aprilie 2015 a expediat în
adresa pârâtului somația nr. 19070, care prin răspunsul Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău nr. 14050 din 09 aprilie 2015 a fost respinsă, motiv pentru care a fost
sesizată instanța de judecată cu prezenta acțiune.
Solicită reclamantul Mițcul Alexandru, inclusiv prin cererea de modificare și
concretizare a pretențiilor, încasarea din contul Ministerului Justiției al Republicii
Moldova în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 2400 lei și a sumei
de 50000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2015, pricina civilă
enunțată a fost strămutată spre examinare Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău.
1
Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 17 decembrie 2015,
cererea de chemare în judecată înaintată de către Mițcul Alexandru a fost respinsă
ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 30 decembrie 2015, Mițcul
Alexandru a declarat apel nemotivat, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii
instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea cu privire la
repararea prejudiciului material și moral să fie admisă în sensul declarat.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2016, nu s-a dat curs
cererii de apel depusă de către apelantul Mițcul Alexandru, pe motiv că, nu a fost
prezentată cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat pentru
depunerea apelului în sumă de 187,50 lei, apelantului fiindu-i fixat termen, pînă la
24 martie 2016, ora 10:30 pentru a lichida neajunsurile menționate.
La 10 martie 2016, apelantul Mițcul Alexandru a prezentat cererea de apel
motivată, solicitînd scutirea de la plata taxei de stat, din motiv că unicul său venit
lunar este pensia în sumă de 1592,53 lei, precizînd că acțiunea este înaintată în
baza Legii cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016, s-a respins
cererea apelantului Mițcul Alexandru cu privire la scutirea de la plata taxei de stat
pentru depunerea apelului, nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat apelantului
termen pentru achitarea taxei de stat pentru depunerea apelului în sumă de 187,50
lei, pînă la 21 aprilie 2016, ora 10:00.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 mai 2016, a fost respins recursul
declarat de către Mițcul Alexandru, fiind menținută încheierea Curții de Apel
Chișinău din 24 martie 2016.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016, cererea lui Mițcul
Alexandru privind sesizarea Oficiului teritorial al Consiliului Național pentru
Asistență Juridică Garantată de Stat pentru desemnarea unui avocat din oficiu a
fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar cererea de apel restituită pe motiv că, nu s-a
lichidat unul din neajunsurile constatate prin încheierea Curții de Apel Chișinău
din 24 martie 2016.
Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la 14 iulie 2016, Mițcul Alexandru a
declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu
restituirea pricinii pentru judecarea apelului.
În motivarea cererii de recurs s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerînd-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că, a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept procedural.
În conformitate cu prevederile art. 425 CPC, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Din actele pricinii rezultă că, încheierea recurată a fost pronunțată la 23 iunie
2016 (f.d.117), iar recursul a fost depus la 14 iulie 2016 (f.d.132), însă la dosar nu
există data recepționării de către recurent a încheierii Curții de Apel Chișinău din
23 iunie 2016, motiv ce impune instanța de recurs prin prisma prevederilor art. 425
CPC, să constate că recursul declarat de către Mițcul Alexandru a fost depus în
termen.
2
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină
încheierea.
Așadar, din conținutul recursului declarat de Mițcul Alexandru rezultă că,
recurentul nu este de acord cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 iunie
2016, prin care cererea lui Mițcul Alexandru privind sesizarea Oficiului teritorial al
Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat pentru desemnarea
unui avocat din oficiu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar cererea de apel
restituită pe motiv că, nu s-a lichidat unul din neajunsurile constatate prin
încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016 (f.d.132-133).
La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut
faptul neconformării apelantului Mițcul Alexandru indicației instanței –
neprezentării dovezii achitării taxei de stat pentru depunerea apelului în sumă de
187,50 lei, deși a avut la dispoziție timp suficient pentru a lichida neajunsul
respectiv (f.d.117-121).
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră concluziile instanței de apel despre necesitatea respingerii cererii
lui Mițcul Alexandru privind sesizarea Oficiului teritorial al Consiliului Național
pentru Asistență Juridică Garantată de Stat pentru desemnarea unui avocat din
oficiu și restituirii cererii de apel, juste.
Așa-dar, Colegiul, analizînd situația de fapt din prezenta speță, consideră
oportun de a reitera prevederile art. 368 alin.alin. (1) și (2) CPC, care statuează că,
dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă
cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o
încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea
neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea
judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale.
Prin prisma normei legale enunțate, instanța de recurs relevă că, prin
încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2016, nu s-a dat curs cererii de
apel depusă de către apelantul Mițcul Alexandru, pe motiv că, nu a fost prezentată
cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat pentru depunerea apelului
în sumă de 187,50 lei, apelantului fiindu-i fixat termen, pînă la 24 martie 2016, ora
10:30 pentru a lichida neajunsurile menționate.
La fel, s-a constatat că, 10 martie 2016, apelantul Mițcul Alexandru a lichidat
o parte din neajunsuri și, anume a prezentat cererea de apel motivată, solicitînd
scutirea de la plata taxei de stat, din motiv că unicul său venit lunar este pensia în
sumă de 1592,53 lei, însă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 martie
2016, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 mai 2016, s-a
respins cererea apelantului Mițcul Alexandru cu privire la scutirea de la plata taxei
de stat pentru depunerea apelului, nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat
apelantului termen pentru achitarea taxei de stat pentru depunerea apelului în sumă
de 187,50 lei, pînă la 21 aprilie 2016, ora 10:00.
3
Tot actele cauzei atestă că, ulterior, după examinarea litigiului la Curtea
Supremă de Justiție, în scopul evitării lezării dreptului apelantului la un proces
echitabil, instanța de apel a considerat necesar de a prelungi apelantului Mițcul
Alexandru termenul pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat pentru
depunerea apelului în sumă de 187,50 lei, pînă la data de 23.06.2016, ora 10:00
(f.d.106).
Între timp, din materialele cauzei Colegiul reține că, la 02 martie 2016 și,
respectiv la 07 iunie 2016, atît copia încheierii de a nu da curs cererii de apel din
08 februarie 2016, cît și copia încheierii de a nu da curs cererii de apel din 24
martie 2016 au fost recepționate de către Mițcul Alexandru, ceea ce se confirmă
prin avizele de recepție anexate la dosar (f.d.f.d.82,108).
Însă, Mițcul Alexandru nu s-au conformat indicației instanței de apel și nu a
prezentat dovada achitării taxei de stat pentru depunerea cererii de apel.
Ținînd cont de împrejurările menționate în coraport cu normele enumerate, se
conchide că, la caz, instanța de apel corect a dispus restituirea cererii de apel, or,
recurentul Mițcul Alexandru, nu s-a conformat indicației corecte a instanței de
apel, expuse în încheierea prin care în mod legal nu s-a dat curs cererii de apel.
Cît privesc argumentele recurentului Mițcul Alexandru precum că, instanța de
apel, prin restituirea cererii de apel în situația în care dînsul a solicitat prin
intermediul Curții de Apel Chișinău sesizarea Oficiului teritorial al Consiliului
Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat pentru desemnarea unui
avocat din oficiu ca să depună apel motivat, nu a asigurat respectarea principiului
disponibilității în drepturi a părților la proces, fiind astfel privat de posibilitatea de
a-și formula, argumenta și dovedi poziția procesuală în cadrul procesului de
judecată, astfel, îngrădindu-i-se și accesul liber la justiție în prezenta speță,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție le consideră neîntemeiate și care urmează a fi respinse, deoarece
desemnarea unui avocat din oficiu pentru acordarea asistenței juridice se
efectuează la cererea nemijlocită a solicitantului adresată Consiliului Național
pentru Asistență Juridică Garantată de Stat și, nu prin intermediul instanței de
judecată.
Or, participanții la procesul de judecată odată ce au inițiat proceduri în justiție,
urmează să-și asume un rol activ în derularea procesului, condiții ce nu se atestă la
caz, cu atît mai mult că, în prezenta speță însuși apelantul Mițcul Alexandru la 10
martie 2016, a prezentat cererea de apel motivată.
Prin urmare, pînă la 23 iunie 2016, ora 10:00, Mițcul Alexandru a avut timp
suficient pentru a lichida celălalt neajuns, de a prezenta dovada achitării taxei de
stat pentru depunerea apelului, or, depunînd încă la data de 30 decembrie 2015
cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
din 17 decembrie 2015, recurentul a cunoscut despre necesitatea prezentării
dovezii achitării taxei de stat pentru depunerea apelului, prin urmare, trebuia să
întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO
(cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a-și
asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat cu desăvîrșire de către
ultimul.
4
În astfel de circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel întemeiat a
restituit cererea de apel, avînd în vedere că recurentul nu a întreprins acțiuni
concrete de a prezenta dovada achitării taxei de stat pentru depunerea apelului.
De menționat că, cererea cu privire la lichidarea neajunsului nu a fost anexată
nici la cererea de recurs depusă de către recurentul Mițcul Alexandru.
În condițiile respective și în situația în care examinarea chestiunii privind
primirea cererii de apel pe marginea prezentului litigiu s-a examinat în instanța de
apel mai mult de cinci luni, prin prelungirea termenului pentru lichidarea
neajunsului s-ar fi putut înfrânge principiul echității procedurii civile, ceea ce ar
constitui o încălcare a dreptului la un proces echitabil pentru intimatul Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, ceea ce este inadmisibil.
În context, instanța de recurs amintește că, prevederile art. 56 alin. (3) CPC,
statuează că, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință
de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al
nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația
procedurală civilă, iar art. 61 alin. (1) CPC prevede că, părțile sînt obligate să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească
pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește
tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Totodată, argumentul recurentului Mițcul Alexandru în privința faptului că
instanța de apel a aplicat eronat normele de drept procedural, este declarativ și nu
constituie temei juridic de admitere a recursului în sensul declarat, nefiind
prezentate careva probe care ar dovedi contrariul.
Luînd în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate
în recurs sînt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu
menținerea încheierii instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de către Mițcul Alexandru.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Mițcul Alexandru
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii
Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova
cu privire la repararea prejudiciului material și moral.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală
Valentina Clevadî
5