2r-612/16 — anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

Curtea de Apel Bălți Dosarul nr. 2r-612/16

Judecători: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

D E C I Z I E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă,

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

judecînd recursul declarat de Echim Mihail, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria orașului Ungheni împotriva

lui Echim Mihail privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2016, prin care a fost

restituită cererea de apel ca depusă tardiv,

C O N S T A T Ă:

La 26.05.2015, Primăria orașului Ungheni a înaintat o acțiune în instanța de

judecată împotriva lui Echim Mihail privind anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 11.02.2016, acțiunea înaintată de

Primăria orașului Ungheni a fost admisă integral.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 14 martie 2016, Echim

Mihail a înaintat cerere de apel nemotivat, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

înaintată de Primăria or. Ungheni să fie respinsă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2016, cererea

apelantului privind repunerea în termen a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, și s-a

dispus restituirea lui Echim Mihail cererea de apel ca fiind depusă tardiv.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a indicat prevederile art. 369 alin. (1)

lit. b) CPC, menționînd că apelantul fără motive întemeiate, a declarat apel cu

depășirea termenului legal de 30 de zile, iar careva temeiuri legale de repunere în

termen a apelului nu au fost constatate.

Considerînd ilegală încheierea instanței de apel, la 26 mai 2016, Echim

Mihail a înaintat recurs, prin care solicită repunerea în termen a recursului,

admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel bălți din 26.04.2016, cu

remiterea cauzei spre o nouă examinare în instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a menționat că hotărârea primei

instanțe a fost emisă în absența dumnealui, iar instanța de apel era obligată de a lua

în considerație acest fapt, urmând a calcula termenul de contestare cu apel din

momentul expedierii copiei dispozitivului.

La 23.06.2016, reprezentantul Primăriei orașului Ungheni, Gaviuc Vasile a

prezentat referință prin care solicită respingerea recursului înaintat de către Echim

1

Mihail ca fiind neîntemeiat, cu menținerea încheierii curții de Apel Bălți din

26.04.2016.

În conformitate cu art.425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea instanței de apel contestată cu

recurs a fost emisă la 26 aprilie 2016, materialele cauzei confirmă recepționarea

acesteia la 16.05.2016, astfel Colegiul consideră recursul declarat la 26 mai 2016

în termen.

Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în

termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră recursul

neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să mențină încheierea.

Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept

procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei

– motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală și întemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră că

încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural

care reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului, pornind de la

următoarele.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul

nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Pornind de la prevederile normei de drept menționate, Colegiul conchide că

instanța de apel corect a restituit cererea de apel apelantului Echim Mihail, or,

aceasta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac, iar motivele de

repunere în termen sunt neîntemeiate (f.d.58).

În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) și (3) CPC, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Potrivit art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate,

au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de

către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului.

Analizînd circumstanțele speței prin prisma normelor de drept evocate,

Colegiul conchide că recurentul nu a demonstrat prin înscrisuri probatoare

imposibilitatea depunerii cererii de apel în termen. Or, invocarea de către apelant -

recurent în ședința instanței de apel că a depus cererea de apel cu o zi mai târziu

din motiv că nu cunoștea că sâmbătă, data de 12.03.2016 este considerată zi

lucrătoare, iar hotărârea primei instanțe a fost recepționată târziu din motivul

schimbării locului de trai / gazdei, Colegiul o apreciază critic.

2

În acest sens, Colegiul reține că instanța de apel corect a apreciat începutul

curgerii termenului de atac cu apel din ziua pronunțării dispozitivului, așa cum

prevede art. 362 alin. (1) CPC.

Mai mult ca atât, necomunicarea hotărârii motivate nu întrerupe curgerea

acestui termen, contrar afirmației recurentului.

Astfel, pornind de la prevederile normelor de drept evocate supra, Colegiul

conchide că începerea curgerii termenului de declarare a apelului nu este legat de

momentul aducerii la cunoștință a hotărîrii redactate integral, ci exclusiv acesta

începe să curgă de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii.

După cum atestă actele cauzei, hotărârea Judecătoriei Ungheni a fost emisă la

11.02.2016.

Potrivit art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau

zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei

comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului

care a condiționat începutul lui.

Pornind de la prevederile normei de drept menționate, Colegiul constată că

începutul termenului de atac de 30 zile a fost data de 12.02.2016, iar ultima zi a

acestui termen a fost data de 12.03.2016.

Cererea de apel a fost depusă la data de 14.03.2016 (f.d. 60), adică după

expirarea termenului de 30 zile.

Studiind materialele cauzei Colegiul stabilește că în cadrul examinării cauzei

în instanța de fond, pârâtul/apelantul Echim Mihail a fost prezent în ședința de

judecată din data de 22.11.2016, unde a fost citat pentru ședința de judecată din

data de 11.02.2016 (f.d. 45) când a avut loc ședința de judecată în care a fost emisă

hotărârea de soluționare a fondului cauzei (f.d. 55), ședința la care apelantul /

recurentul nu s-a prezentat, dispozitivul hotărârii fiindu-i expediat la data de

11.02.2016, fapt confirmat de ultimul în cadrul ședinței în instanța de apel.

Totodată instanța de recurs reiterează că potrivit Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova, nr. 867 din 18.12.2015 cu privire la transferul unei zile de

odihnă din anul 2016, publicată în Monitorul Oficial al RM, la data de 25.12.2015

cu nr. 347-360, art. nr. 972, Ziua de 12 martie s-a considerat zi lucrătoare, iar 7

martie - zi de odihnă. Ministerele, alte autorități administrative centrale,

conducătorii întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor au asigurat, în ziua de 12

martie, activitatea eficientă a unităților subordonate.

Indică Colegiul, că datele din Monitorul Oficial al Republicii Moldova au

un caracter public pe întreg teritoriul Republicii Moldova, astfel instanța de apel

corect a stabilit că apelantul nu poate invoca necunoașterea actului normativ

subordonat legii, care a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Astfel, instanța de recurs susține concluzia Curții de Apel Bălți care a

conchis că ultima zi de depunere a cererii de apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Ungheni din 11.02.2016 a fost data de 12.03.2016 - ziua de sâmbătă, ci nu data de

14.03.2016 - ziua de luni, în acest sens restituind cererea de apel ca fiind depusă

tardiv.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în

vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar

împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a

hotărîrii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul

3

securității raporturilor juridice. În hotărîrea CEDO pronunțată în cauza

Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deși în

speță nu era vorba despre desființarea unei hotărîri judecătorești definitive și

irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui

termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rînd instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru

care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre

exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autoritățile competente

ale statului. Chiar și atunci, totuși, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen

nu ar fi nelimitată, dată fiind obligația părților de a se interesa, la intervale

rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoștință. În toate cazurile,

instanțele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea

justifica o ingerință în principiul autorității de lucru judecat.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele

Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a

menționat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de

depunere de către parați a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au

încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea

de recurs.

Ținînd cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de Echim Mihail.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2016, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria orașului Ungheni

împotriva lui Echim Mihail privind anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren .

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

4